Vestea a apărut miercuri, pe Bloomberg şi a venit în aceeaşi zi în care Hulu a anunţat că va oferi un pachet de canale TV prin cablu şi prin comunicaţie radio în colaborare cu mai multe reţele de distribuţie prin cablu. Se pare că YouTube ar purta discuţii cu marile companii media precum CBS şi Viacom, NBCUniversal, Twenty-First Century Fox Inc., dar încă nu s-a bătut palma în acest sens.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cei de la BBC au prezentat astăzi primul trailer pentru noul sezon al Top Gear. Sezonul 23 este primul realizat de noua echipă, în frunte cu Chris Evans. Cunoscutul prezentator de radio şi televiziune îi va lua locul lui Jeremy Clarkson în fruntea noii echipe.
Evans a declarat că este încântat să preia postul, descriind emisiunea ca fiind “programul său preferat”, informează BBC.
c
“Promit să fac tot ce pot pentru a respecta ceea ce s-a întâmplat înainte şi să duc spectacolul mai departe”, a spus prezentatorul.
Postul public din Marea Britanie a renunţat la serviciile lui Jeremy Clarkson după ce acesta a lovit un producător în timpul unor filmări. Pasionat de automobile, Evans a semnat un contract pe trei ani pentru realizarea emisiunii difuzată de BBC Two, deşi iniţial anunţase că nu este interesat să îi ia locul prietenului său.
Bărbatul cu pălărie care a fost surprins pe camerele de supraveghere alături de cei doi atacatori kamikaze, Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, a fost identificat drept Faycal Cheffou.
Potrivit unei declaraţii a Parchetului federal belgian de vineri, Faycal C a fost numit drept unul dintre suspecţii arestaţi de poliţiştii belgieni în operaţiunile de joi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Angajaţii din România au reacţionat vehement în mediul online la auzul veştii că un radio din România angajează „editor” care ar urma să fie ”plătit cu 0,2 bani” pentru fiecare articol. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că se oferă bani puţini pentru munca prestată, anunţul de angajare, care a devenit viral pe internet, conţine numeroase greşeli gramaticale, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.
„Vrei să câştigi nişte bani siguri adăugând articole (ştiri) pe site-ul nostru?”, este întrebarea care ar trebui să atragă cererile de angajare la anunţul postat pe internet. Însă modul în care se face plata i-a nemulţumit la culme pe mulţi dintre cei care au văzut oferta halucinantă.
“Mai nou asa se face economie? Niciun jurnalist n-ar accepta sa lucreze vreodata pe 2 bani! Si trist este ca in cazul asta chiar vreti sa platiti oamenii cu 2 bani! PENIBIL!”, a comentat o clujeancă.
“Nici macar corect gramatical nu ati putut sa scrieti! Inainte de a avea cerinte, incercati sa invatati sa scrieti!”, a scris o bucureşteancă.
“Evident că nu ştiţi diferenţa dintre un redactor şi un editor. Şi nici diferenţa dintre fi şi fii. (Să fi serios)”, a completat un alt utilizator.
Reporterul Vocea Transilvaniei a sunat la numărul afişat în anunţul de angajare cu pricina, însă până la ora redactării acestui material, nimeni nu a răspuns pentru a oferi detalii legate de job-ul care a provocat vâlvă pe internet. Reprezentanţii Radio Stil au putut fi contactaţi însă la alt număr de telefon postat pe site. Reporterul Vocea Transilvaniei s-a dat drept o persoană care doreşte locul de muncă oferit, iar la întrebarea „vi se pare normal cât oferiţi pentru munca prestată”, răspunsul primit a fost următorul:
“Anunţul este real, nu glumim cu aşa ceva. Păi da, nu e o chestie cu care să te îmbogăţeşti din prima, e ceva din pasiune pentru noi, pentru cine mai doreşte să scrie, poate cineva care vrea să-şi plătească internetul din banii câştigaţi”, a spus un reprezentant Radio Stil România, cu sediul la Bucureşti.
Anunţul a fost postat şi pe contul de Facebook al organizaţiei.
„Ce-ar fi să-mi spui când ai început să urăşti telefonul?“, este replica unui psihiatru în dialog cu un bărbat din povestea SF „Ucigaşul“ a lui Ray Bradbury. Însă aici nu este vorba despre un ucigaş obişnuit, ci despre unul de produse electrice. Ucigaşul cu pricina face asta din cauza faptului că este sătul de tehnologie şi de impersonalitatea produselor precum: telefonul-radio, tele-speakerul şi permanenta conectivitate pe care acestea o oferă. Sună familiar? Pariem că da.
Această poveste a fost scrisă în 1953, însă este mai de actualitate ca niciodată. Telefonul ca mijloc de comunicare şi-a pierdut funcţia iniţială, cea de comunicare de la distanţă, în urmă cu mai mulţi ani. Acum telefonul mobil este un produs multifuncţional pe care-l avem mai tot timpul în preajmă, un produs care a devenit un obiect important în modul cum oamenii comunică şi funcţionează. „Toţi navetiştii stăteau acolo, obosiţi, şi vorbeau cu nevestele prin radiourile de mână: Acum sunt la colţul străzii 49. Acum o luăm pe strada 61″, scrie Bradbury, în povestea căruia „ucigaşul“ a folosit un dispozitiv pentru a bruia aparatele pasagerilor: „Locuitorii acelui autobuz se văzură deodată siliţi să facă conversaţie între ei. Panică! Se stârni o panică teribilă, ca între animale“.
Bradbury îşi exprimă temerile legate de evoluţia tehnologiei prin intermediul acestui „ucigaş“. Produsele menţionate în povestirea scrisă în urmă cu peste 50 de ani există astăzi sub o altă formă şi denumire, însă efectele sunt cam aceleaşi sau chiar mai grave. Iar asta o simt pe pielea mea. Fiecare zi de muncă începe cu alarma telefonului, care se află pe noptieră, apoi, cu ochii încă îngreunaţi de somn, ridic telefonul şi lumina albă stridentă mi se lipeşte pe retină.
Verific notificările, mailurile venite peste noapte, apoi, întins pe spate, intru pe Facebook. Văd o ştire, mai jos o poză a unui amic, apoi un clip se derulează şi tot aşa. Abia peste două-trei minute mă ridic din pat. În perioada în care am documentat acest articol am încercat să fiu mai atent la felul cum românii folosesc telefonul mobil. Cel mai uşor este în mijloacele de transport în comun. Mai tot timpul oamenii stau aplecaţi deasupra telefoanelor, câţiva vorbesc între ei, puţini mai citesc o carte, iar alţii aşteaptă, pur şi simplu.
Într-o zi, mă aflam în metrou, în drum spre birou, şi am putut constata că, din 11 persoane aflate în vagon, doar eu şi cu încă o persoană nu foloseam telefonul inteligent. Într-o altă zi, într-un restaurant fast-food, la o masă se aflau patru sau cinci adolescenţi şi toţi se uitau în telefon şi din când în când mai aruncau câte-o vorbă peste masă, însă niciunul nu ridica capul din ecranul luminos. Aceste observaţii sunt empirice, însă conturează tabloul societăţii în care trăim astăzi şi în care smartphone-ul a devenit un instrument pe care cei mai mulţi oameni îl consideră indispensabil.
REVOLUŢIA MOBILĂ
Telefonul mobil a devenit parte din rutina zilnică a omului modern, un asistent de care nu se desparte, o poartă către ştiri, social media, distracţie şi orice formă de comunicare. Smartphone-urile au penetrat fiecare aspect al vieţii cotidiane. Este unul dintre cele mai fascinante obiecte, care, spre deosebire de PC sau laptop, este mai uşor de personalizat şi funcţionează de multe ori ca o extensie a individului. „Cu ocazia fiecărei sarcini telefonul, de acum un asistent personal, oferă şi fură putere. Oferă putere economisind timp şi scurtând distanţe, conectând o societate obişnuită să comunice verbal. Şi mai oferă putere obţinând aproape instantaneu informaţii. Telefonul eliberează şi îngrădeşte în acelaşi timp: spaţiul de interacţiune nu mai este deloc bine definit (putem fi în altă cameră, în altă clădire, în altă ţară atunci când interacţionăm); dar în acelaşi timp ne obligă să răspundem cât de repede putem“, spune sociologul Andrei Boteşteanu.
Potrivit studiului Google România intitulat „O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus“, smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care românul le verifică să nu le fi uitat acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? „Nu este posibil“, au răspuns 56% dintre respondenţi, în timp ce 11% au spus că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el. Un prieten mi-a povestit la un moment dat cum un adolescent de 14 ani l-a întrebat ce jocuri se juca pe telefon când era mic. Prietenul meu a zis că niciun joc, la care tânărul a întrebat cu uimire ce făcea cu telefonul mobil. „Nu aveam telefon când eram mic“, a spus el. Dacă un adolescent de 14 ani nu-şi imaginează viaţa fără telefon mobil, oare ce ne vor întreba în adolescenţă copiii care sunt acum la grădiniţă?
Anne Cox Chambers s-a născut pe 1 decembrie 1919 în Dayton, Ohio. Tatăl său, James M. Cox, a fost jurnalist şi a candidat, în 1920, la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat. Anne Chambers a urmat cursurile Finch College şi a obţinut, de-a lungul vieţii, mai multe diplome de recunoaştere academică. În 1974, după moartea fratelui său, Anne Cox Chambers a devenit acţionar majoritar în compania familiei, preluând şi funcţia de director al Atlanta Newspapers. Fiind activă atât în afaceri, cât şi în politică, Chambers a fost numită de către preşedintele Jimmy Carter ambasador al Statelor Unite în Belgia în anul 1977; a ocupat acest post până în 1981. În anii ‘80, Chambers a făcut parte din consiliul de conducere al The Coca-Cola Company. A fost de asemenea şi prima femeie director de bancă, la Fulton National Bank.
În prezent, Anne Cox Chambers este director al Atlanta Newspapers şi al Cox Enterprises, una dintre cele mai importante companii media din Statele Unite. Deţine Cox Communications, care oferă servicii de internet şi telefonie, precum şi numeroase publicaţii cum ar fi Atlanta Journal-Constitution sau The Palm Beach Post. Chambers deţine acţiuni şi în cadrul Autotrader, cel mai mare site de achiziţii auto din lume; companiile controlate de femeia de afaceri deservesc câteva zeci de milioane de clienţi din Statele Unite. Chambers susţine numeroase activităţi de tip cultural şi educaţional, mai ales în domeniul artistic şi al afacerilor internaţionale.
În 2005, Muzeul de Artă din Atlanta a redenumit o secţiune în onoarea sa, pentru contribuţia adusă culturii americane de-a lungul vieţii.
Averea lui Cox Chambers a fost estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2014, ea era a 28-a cea mai bogată persoană din Statele Unite şi ocupa locul 53 la nivel mondial.
Anne Cox Chambers este căsătorită cu Robert W. Chambers şi are trei copii: Katherine, Margaretta şi James.
Numărul total zilnic de ascultători de radio la nivel naţional, pe un public de peste 11 ani, este de 11.526.500, potrivit valului de vară al Studiului de Audienţă Radio (SAR), într-o uşoară creştere faţă de vara lui 2014, când era de 11.438.600.
Pe de altă parte, la nivel naţional, pe publicul de peste 11 ani, cel mai ascultat post de radio a fost în această vară Kiss FM – 2.116.200 de ascultători pe zi (10% cotă de piaţă), fiind urmat de Radio România Actualităţi – 2.014.400 de ascultători (cea mai mare cotă de piaţă – 13,8%) şi Radio Zu – 1.871.300 de ascultători (9% cotă de piaţă).
Topul celor mai ascultate radiouri la nivel naţional este continuat de Pro FM – 1.657.300 de ascultători, Europa FM – 1.511.800, Radio Antena Satelor – 711.700, Magic FM – 700.400, Radio 21 – 570.400, Radio România Iaşi – 448.000 şi Radio România Oltenia Craiova – 433.300.
La nivel urban, pe publicul de peste 11 ani, cel mai ascultat post de radio a fost în această vară Kiss FM, cu 1.293.900 de ascultători (9,1% cotă de piaţă), în scădere faţă de vara lui 2014, când avea 1.422.800 de ascultători (10,6 cotă de piaţă).
Kiss FM este urmat la nivel urban de: Radio România Actualităţi – 1.232.200 de ascultători şi cea mai mare cotă de piaţă – 14,4% (faţă de 1.260.200 de ascultători, vara lui 2014), Radio ZU – 1.216.100 de ascultători (în scădere faţă de 1.266.900 de ascultători în vara lui 2014) şi ProFM – 989.500 de ascultători (faţă de 1.037.200 de ascultători în vara lui 2014).
Topul celor mai ascultate posturi de radio la nivel urban este continuat cu: Europa FM – 1.041.900 de ascultători, Magic FM – 535.800, Radio 21 – 383.200, Radio Antena Satelor – 214.800, Naţional FM – 190.900 şi Radio Oltenia Craiova – 182.300.
La nivelul oraşului Bucureşti, pe primul loc în clasamentul celor mai ascultate posturi de radio, pe publicul de peste 11 ani, s-a situat în această vară Radio Zu – 250.800 de ascultători şi 10,3% cotă de piaţă (în scădere faţă de vara lui 2014 când avea 282.300 de ascultători), urmat de Radio România Actualităţi – 235.500 de ascultători şi 14,8% cotă de piaţă (faţă de 204.800 ascultători în vara lui 2014) şi Kiss FM – 149.500 de ascultători şi 5,7% cotă de piaţă (faţă de 184.400 de ascultători în vara lui 2014).
Clasamentul în Bucureşti continuă cu: ProFM – 146.600 de ascultători, Magic FM – 139.400, Europa FM – 124.700, Radio 21 – 86.600, Romantic FM – 85.100, Rock FM – 80.900 şi Naţional FM – 50.400.
Pe de altă parte, Radio Tanănana, care a înlocuit la începutul lunii aprilie postul Activ EFEM, a avut în această vară 20.500 de ascultători pe zi, în creştere mare faţă de perioada similară a anului trecut, când avea doar 2.000 de ascultători zilnic.
Valul de vară 2015 al SAR a fost realizat de IMAS – Marketing şi Sondaje SA şi GfK România – Institut de Cercetare de Piaţă SRL. În cadrul cercetării, s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti.
Eşantionul a avut un volum de 9.445 de persoane, cu o eroare maximă de eşantionare de +/- 1%. În mediul urban s-au realizat 7.400 de interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-1,1%), în mediul rural s-au realizat 2.045 de interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-2,2%), iar în Bucureşti s-au realizat 1.800 de interviuri (eroarea maximă de eşantionare este +/- 2,3%).
Universul SAR este format din persoane de 11 ani şi peste această vârstă, rezidente în locuinţe neinstituţionalizate din toate localităţile urbane şi rurale din România, care nu lucrează în domeniul radio.
În eşantion au fost incluse 1.156 localităţi, dintre care 67 (toate) localităţi urbane de peste 30.000 de locuitori, 239 de localităţi urbane cu mai puţin de 30.000 de locuitori din cele 253 existente, 232 din cele 399 de localităţi rurale cu peste 5.000 de locuitori din România şi 618 din cele 2.462 de localităţi rurale cu mai puţin de 5.000 de locuitori.
Măsurarea audienţei posturilor de radio în cadrul SAR s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall).
Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, vor fi scoase la concurs 18 frecvenţe în banda de unde scurte (la Baia Mare, Bârlad, Câmpulung, Covasna, Medgidia, Petroşani, Piteşti, Roman, Sibiu, Sighetu-Marmaţiei – 2 frecvenţe, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târnăveni, Topliţa, Urziceni şi Vaslui), 8 frecvenţe în banda de unde medii (Arad, Bacău, Bistriţa, Craiova, Deva, Sfântu Gheorghe, Târgu-Mureş, Zalău) şi o frecvenţă la Cluj-Napoca (98,8 MHz).
Astfel, CNA a decis, marţi, să scoată la concurs, în luna septembrie, aceste 27 de frecvenţe radio. Decizia a fost luată cu unanimitatea membrilor CNA prezenţi la şedinţa de marţi a Consiliului (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).
De asemenea, CNA va solicita Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să identifice posibile noi licenţe audiovizuale de radio care ar putea fi scoase la consurs de Consiliu în luna septembrie.
CNA va face această solicitare ANCOM deoarece, în perioada 2014 – 2015, Consiliul a primit mai multe solicitări de acordare, prin concurs, a unor noi frecvenţe.
Între societăţile care au solicitat frecvenţe noi se numără şi RFI România SRL, care a cerut CNA licenţe la Braşov, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Sibiu şi Timişoara, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA.
Pe de altă parte, CNA nu poate scoate încă la concurs frecvenţele retrase de la Radio Guerrilla şi City FM, întrucât acestea se află în litigiu.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) doreşte să modifice Decizia Consiliului numărul 277 din 2013 privind procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.
În acest sens, la sediul CNA a fost organizată, miercuri, o întâlnire informală consultativă.
Potrivit unui comunicat remis joi de ARCA, întâlnirea informală care a avut loc la CNA între o parte a membrilor Consiliului şi reprezentanţi ai radiourilor locale precum şi ai reţelelor radio naţionale (Kiss FM, Magic FM, Radio Zu, Digi FM, Naţional FM, Europa FM) a pus faţă în faţă “câteva rudimente de mentalităţi anacronice şi o viziune modernă asupra creativitaţii şi mecanismelor pieţei în domeniul radioului”.
“Astfel, întorcându-se la o viziune a reglementării care a fost depăşită încă din anul 2002, când CNA a eliminat ideea de program local instituit ca obligaţie, reprezentanţii radiourilor locale au propus să se impună obligativitatea de a difuza 4 ore pe zi de program local. Aceasta înseamnă însă a modifica structura de programe, fapt care contravine legii audiovizualului, conform căreia iniţiativa modificării structurii de programe nu poate aparţine decât radiodifuzorului şi nu poate fi impusă acestuia. Dacă ar fi adoptată, această obligativitate ar putea fi calificată ca o gravă lezare a libertaţii editoriale, unul din drepturile fundamentale ale radiodifuzorilor, garantat prin legea audiovizualului şi prin activitatea reglementativă a Consiliului”, se spune în comunicatul remis MEDIAFAX de ARCA şi semnat de George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.
Totodată, potrivit ARCA, întâlnirea de la sediul CNA “a pus în lumină publică un caz grav în care, la capătul unei evoluţii normale spre dereglementare, actori de pe piaţa audiovizualului încearcă să impună un fals substitut pentru libera competiţie şi să limiteze drepturile competitorilor lor, solicitând suprareglementarea, unei autoritaţi precum CNA care este garant al interesului public, inclusiv prin atribuţia dată de lege de a încuraja libera concurenţă”. “O asemenea solicitare ignoră inclusiv legea concurenţei, care interzice autorităţilor să ia măsuri administrative care «restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa»”, spune ARCA.
Conform ARCA, “intenţia de a elimina reţelele naţionale de pe piaţa de publicitate locală, materializată prin propunerea radiourilor locale de a interzice reţelelor difuzarea de mesaje publicitare ale comercianţilor din zona de emisie a staţiilor proprii, reprezintă nu numai un act anticoncurenţial în interiorul pieţei media, dar şi o gravă discriminare faţă de comercianţii locali cărora li se va interzice astfel să îşi facă publicitate acolo unde doresc”. ARCA mai spune că, din fericire, Consiliul s-a exprimat cu claritate împotriva unei asemenea abordări.
În plus, ARCA spune că în discuţia de miercuri de la CNA “s-a abuzat de folosirea inadecvată a conceptelor care operează în domeniul audiovizualului, inclusiv cel al publicităţii, ceea ce probează o incapacitate de a înţelege mecanismele pieţei media”.
“Totodată s-a încercat să se facă un reper valoric din nivelul cantitativ al cheltuielilor, ignorându-se un principiu fundamental al economiei de piaţă conform căruia performanţa se măsoară, nu în funcţie de cât se pierde, ci în funcţie de cât se câştigă, ca efect al calităţii înalte a investiţiilor şi al aprecierii de care se bucură servicile furnizate. Într-un prezent în care evoluţia media ne conduce spre o supremaţie a tehnologiilor OTT (Over the Top) şi New Media, micii operatori radio continuă să gândească în termenii de la finalul secolului trecut”, mai spune ARCA.
Asociaţia salută totodată faptul că, în contextul deschiderii către dialog, membrii CNA au luat distanţă faţă de asemenea poziţii.
De cealaltă parte, Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR) a spus, într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX, că piaţa locală de radio din România este viciată de modul în care sunt utilizate licenţele locale de reţelele mari şi a solicitat CNA să modifice legislaţia astfel încât deţinătorii de licenţe locale să difuzeze patru ore de conţinut local pe zi.
Staţiile de radio membre ale ARLR sunt: Radio Transilvania, Partium Radio, Radio Fix, Sky FM, Doina FM, Radio Sud, Lider FM, Fun FM, Mix FM, Radio Star, Big FM, Fresh FM, Radio Impact, Best FM, Viva FM, Smile FM şi Radio Dada.