A două jumătate a anului 2016 a înregistrat o valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (109,8 milioane lei), cu 36% mai mult faţă de semestrul anterior al anului 2016 şi cu 19% mai mult decât semestrul similar al anului 2015 – ambele procente exprimate „like-for-like”, adică ţinând cont de acelaşi eşantion al companiilor care se regăsesc în ultimele 2 ediţii ale studiului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În schimb, companiile care sunt active pe pieţe puternic reglementate, aşa cum este sectorul financiar spre exemplu, sunt de obicei mai bine pregătite pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice.
Aproape 60% dintre companiile intervievate aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.
Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, sondajul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.
Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.
În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.
În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelul de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.
Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi ca fiind factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.
Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%), în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid în situaţia lor de securitate informatică, sistemul de protecţie şi acces la date.
Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.
Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).
Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia.
“Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.
Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):
1. China – 58,499 trilioane
2. India – 44,128 trilioane
3. Statele Unite – 34,120 trilioane
4. Indonezi – 10,502 trilioane
6. Rusia – 7,540 trilioane
7. Mexic – 6,863 trilioane
8. Japonia – 6,779 trilioane
9. Germania – 6,138 trilioane
10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
11. Turcia – 5,184 trilioane
12. Franţa – 4,705 trilioane
13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
14. Nigeria – 4,348 trilioane
15. Egipt – 4,333 trilioane
16. Pakistan – 4,236 trilioane
17. Iran – 3,900 trilioane
18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
19. Filipine – 3,334 trilioane
20. Vietnam – 3,176 trilioane
În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.
„Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.
Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.
Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.
„În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.
Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.
În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.
De-a lungul anilor a acumulat experienţă mai cu seamă în domeniul preţurilor de transfer, în structurarea fiscală internaţională, precum şi în proiecte de fuziuni şi achiziţii.
El a fondat şi a coordonat echipa specializată în analiza preţurilor de transfer a PwC România şi a făcut o specializare în acest domeniu timp de 6 luni la biroul PwC din New York. Începând cu anul 2012, a coordonat departamentul de taxe al PwC de la Chişinău, din Republica Moldova.
Este doctor în economie şi predă în prezent la Academia de Studii Economice din Bucureşti în cadrul unui program de masterat în fiscalitate. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Fiscalitate (IFA), membru asistent în cadrul forumului mixt al Uniunii Europene privind preţurile de transfer şi al Camerei Consultanţilor Fiscali din România.
Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.
Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).
Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia.
“Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.
Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):
1. China – 58,499 trilioane
2. India – 44,128 trilioane
3. Statele Unite – 34,120 trilioane
4. Indonezia – 10,502 trilioane
5. Brazilia – 7,540 trilioane
6. Rusia – 7,131 trilioane
7. Mexic – 6,863 trilioane
8. Japonia – 6,779 trilioane
9. Germania – 6,138 trilioane
10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
11. Turcia – 5,184 trilioane
12. Franţa – 4,705 trilioane
13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
14. Nigeria – 4,348 trilioane
15. Egipt – 4,333 trilioane
16. Pakistan – 4,236 trilioane
17. Iran – 3,900 trilioane
18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
19. Filipine – 3,334 trilioane
20. Vietnam – 3,176 trilioane
Echipa de economişti de la PricewaterhouseCoopers (PwC) susţine că politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în acest an, iar comerţul global va fi mai mic decât cel al creşterii economice globale, acestea fiind doar câteva dintre previziunile pentru anul 2017.
Economiştii de la PwC susţin că „reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare”. Relaţia comercială între Statele Unite şi China va fi pusă sub presiune, avertizează economiştii. Mai mult, în absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.
Politica monetară a Statelor Unite se va întoarce la normalitate, consideră cei de la PwC. „Rezerva Federală americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, de ritmul şi de amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune”, susţine PwC.
Politica va influenţa economia şi va genera incertitudine, pe fondul alegerilor care ar putea fi organizate în zona euro, în Germania, Franţa, Olanda şi potenţial Italia şi Grecia, ţări care împreună însumează 70% din PIB-ul zonei euro, anticipează reprezentanţii PwC. Ei amintesc că în Spania este posibilă organizarea unui referendum pentru viitorul Cataloniei.
Echipa de economişti de la PricewaterhouseCoopers (PwC) susţine că politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în acest an, iar comerţul global va fi mai mic decât cel al creşterii economice globale, acestea fiind doar câteva dintre previziunile pentru anul 2017.
Economiştii de la PwC susţin că „reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare”. Relaţia comercială între Statele Unite şi China va fi pusă sub presiune, avertizează economiştii. Mai mult, în absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.
Politica monetară a Statelor Unite se va întoarce la normalitate, consideră cei de la PwC. „Rezerva Federală americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, de ritmul şi de amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune”, susţine PwC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro