BusinessMagazin

Tag: primire

  • AEP anunţă că partidele au primit, în prima parte a lui noiembrie, subvenţii peste 21 milioane lei

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat, miercuri, că au fost virate în conturile partidelor politice, pentru prima decadă a lunii noiembrie, subvenţii în valoare totală de 21.051.600 de lei.

    Astfel, PSD a primit o subvenţie în valoare de 11.979.329 de lei , PNL a primit suma de 5.488.477 de lei, USR de 1.614.012, ALDE – 1.192.977 lei, iar PMP – 776.804, arată un comunicat AEP, remis miercuri MEDIAFAX.

    AEP mai transmite că subvenţia lunară de la bugetul de stat pentru Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), de 32.035 de lei, a fost suspendată prin decizia preşedintelui Autorităţii din 31 martie 2016 „şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată”, se arată în comunicatul de presă.

  • Liderii de azi şi afacerile de mâine

    Cristian Hostiuc:
    Cine vrea să fie preşedinte al României peste 30 de ani?
    Lucia Costea: Nu spun nu, dar nu este neapărat un deziderat.
    Alin Chivu: Nu exclud acest lucru, se poate întâmpla şi asta.
    Silviu Zavate: Clar nu.
    Radu Timiş Jr.: Eu m-aş face preşedinte, dar în momentul în care m-aş lăsa de business.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce făceaţi în octombrie 2004, când s-a lansat Business MAGAZIN?
    Lucia Costea: În octombrie 2004 eram anul III de facultate, la Limbi şi Literaturi Străine, germană-rusă, la Universitatea Bucureşti şi demaram businessul în care sunt implicată astăzi. Nu aveam pe atunci un vis anume, ştiam doar că sunt o persoană determinată şi ambiţioasă şi aşteptam să îmi văd ce îmi rezervă viitorul – nu mă gândeam neapărat că voi deveni profesoară, având în vedere studiile pe care le urmam, aşteptam să văd perspectivele.
    Radu Timiş Jr.: În 2004 eram în clasa a III-a, învăţam limbi străine. Câţiva ani mai târziu am realizat că vreau să fac parte din businessul de familie.
    Alin Chivu: În 2004 terminam şcoala şi eu, erau deja doi de când se deschisese businessul familiei şi cochetam uşor cu acesta. Făceam dulciuri alături de mama şi bunica de când eram foarte mic.
    Silviu Zavate: În 2004 eram la liceu, cred că în clasa a X-a, şi nu mă gândeam la vreun business, dar aveam de gând să fac ceva de familie, alături de fratele meu geamăn, Radu.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Care este modelul vostru de CEO?
    Lucia Costea: Iulian Stanciu.
    Radu Timiş Jr.: Dragoş Pavăl.
    Alin Chivu: L-am admirat în decursul carierei pe Dragoş Anastasiu.
    Silviu Zavate: Radu Savopol.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce defecte trebuie să aibă un CEO care pot fi şi calităţi?
    Lucia Costea: Curaj, asumarea de riscuri.
    Silviu Zavate: Lipsa de empatie.
    Radu Timiş Jr.: Ar fi un defect să nu aibă inteligenţă emoţională, care cred că este cea mai importantă la un lider.
    Silviu Zavate: Să aibă limite.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce cărţi de business sau beletristică aţi recomanda?
    Radu Timiş Jr.: Aş recomanda, de exemplu, cartea lui Martin Lindstrom, „Biology – descrie foarte bine comportamentul consumatorului modern.
    Lucia Costea: „Corporate Life Cycles, de Ichak Adizes. Îţi arată etapele prin care trece un business şi cum ar trebui să acţionezi în fiecare dintre acestea şi cum să muţi businessul într-o etapă potrivită.
    Silviu Zavate: „Secretele succesului mi se pare o carte interesantă pe care aş recomanda-o.

    ∫

    Cristian Hostiuc:
    Uitându-vă la ce vedeţi
    voi în jurul vostru, fie în România, fie în străinătate, ce business aţi fi dorit să conduceţi?
    Lucia Costea: Victoria’s Secret.
    Radu Timiş Jr.: Apple sau Mercedes-Benz.
    Silviu Zavate: Brandul lui Tom Ford.
    Alin Chivu: Lenotre Paris (cea mai bună cofetărie din Paris).

    ∫

    Cristian Hostiuc:
    Ce afacere apreciaţi?
    Silviu Zavate: 5 to Go.
    Alin Chivu: Cris-Tim.
    Lucia Costea: Autonom Rent a Car, Dedeman, 5 to Go dacă rămânem în zona locală.
    Radu Timiş Jr.: Dedeman, Fildas, Bog’Art.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce business din lumea largă credeţi că aţi fi putut să îl faceţi voi? Să vă fi spus: „ideea asta am avut-o şi eu”?
    Alin Chivu: Yango.
    Lucia Costea: Teilor.
    Radu Timiş Jr.: Eu aş fi dezvoltat probabil un mare retailer comercial, supermarket, hipermarket, ceva 100% românesc, cu desfacere pentru producătorii români.
    Silviu Zavate: Tom Ford.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Unde vă vedeţi peste 15 ani?
    Lucia Costea: Eu mă văd pregătind succesiunea pentru businessul în care sunt azi, dezvoltându-l şi aducându-l la un cu totul alt nivel faţă de unde suntem acum, dar aş vrea să îmi văd copiii în postura în care este Radu astăzi, să preia businessul în care noi am pus suflet şi pe care l-am dezvoltat atât de mult timp.
    Radu Timiş Jr.: Şi eu spun la fel, grupul Cris-Tim va exista şi peste 15 ani şi va fi cel mai mare producător din domeniul alimentar din România şi nu numai, va fi unul din top trei producători alimentari din Europa de Sud-Est.
    Alin Chivu: În următorii 15 ani îmi doresc să consolidăm businessul Casa Victoria ca un business premium în domeniul nostru, vrem să păstrăm calitatea, să evoluăm în continuare, direcţia pe care o avem este una în acest sens. Tot în postura în care sunt mă văd peste 15 ani.
    Silviu Zavate: Peste 15 ani, Zavate va fi cel mai mare brand de menswear din România şi va fi internaţional.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Dacă ar fi să vă alegeţi o copertă şi voi aţi fi pe copertă – care ar fi titlul pe care vi l-aţi da vouă?
    Lucia Costea: Pasiunea şi determinarea te pot face un om împlinit.
    Radu Timiş Jr.: Reuşita e în funcţie de numărul de încercări.
    Silviu Zavate: Prima impresie chiar contează.
    Alin Chivu: Calitate şi gust.

    ∫

    Ioana Matei: Ce sfaturi aveţi pentru cei care încep sau au deja o afacere de familie?
    Lucia Costea: Cred că este vorba despre curajul de a începe ceva nou – chiar dacă ai văzut lucrurile acestea în familie, este curajul de a continua cu responsabilitate şi integritate un lucru început şi de a te adapta noilor tendinţe şi de a aduce inovaţie în interiorul afacerii. Să fii aspiraţional şi să vezi unde vrei să duci businessul peste zeci de ani.
    Radu Timiş Jr.: Pentru ca o afacere de familie să aibă succes, succesorii trebuie să creadă în viitorul companiei, să trăiască odată cu ea şi să înţeleagă businessul în profunzimea sa – a fi un bun CEO nu înseamnă să stai toată ziua în birou, trebuie să ştii ce se întâmplă pe toate verigile operaţionale ale companiei şi doar atunci cred că un CEO sau o primă generaţie poate preda businessul către a doua generaţie.
    Silviu Zavate: Cred că este foarte important să crezi în tine şi niciodată să nu te laşi bătut, tot ceea ce faci să faci din pasiune, indiferent de greutăţi.
    Alin Chivu: Este foarte important să crezi în ceea ce faci, să crezi în produsul tău şi să fii onest. Atât timp  cât crezi în produs şi vinzi ceva corect, ai toate şansele să reuşeşti.

  • Aplicaţia Yango, prinsă în ofsaid în România? Informaţiile de la Ministerul Comunicaţiilor arată că nu a primit încă aviz de funcţionare sub noua lege care intră în vigoare de la 1 noiembrie

    Serviciile de ridesharing oferite pe piaţa locală de platforma Yango, controlată de gigantul rus Yandex, se află într-o situaţie incertă pe fondul normelor OUG 49/2019 care intră în vigoare vineri, 1 noiembrie, în contextul în care nu ar fi primit încă avizul de funcţionare necesar sub noua legislaţie, potrivit datelor publicate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţonale.

    Noua legislaţie, votată încă din luna iulie, le obligă pe platformele care vor să opereze pe piaţa locală de ridesharing să obţină avize de funcţionare de la Guvern, dacă vor să mai opereze începând de mâine. De cealaltă parte le impune şoferilor o serie de standarde legale, obligaţia de a obţine atestat de transport persoane, şi autorizaţie de transport şi ecuson de la ARR.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii Yango în România nu au comentat până la ora transmiterii acestei ştiri.

    Potrivit datelor de la Ministerul Comuncaţiilor, Bolt şi Uber au primit un „aviz tehnic provizoriu”, în timp ce singura companie care a primit aviz tehnic „definitiv” este CleverGo, acesta fiind valabil până în octombrie 2020.

    Compania care operează platforma Yango nu apare în lista platformelor digitale avizate tehnic publicată de minister.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. 

    Clever a anunţat săptămâna aceasta că a primit aviz tehnic definitiv. 

    „Primirea avizului tehnic definitiv este un pas important şi apreciem rapiditatea cu care Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a acordat avizele, într-un termen mai scurt decât termenul limită prevăzut de lege. Astfel, ne putem concentra în perioada următoare pe sprijinirea companiilor şi şoferilor de transport alternativ care trebuie să parcurgă, la rândul lor, procesul de autorizare”, a transmis Anca Gherle, Public Affairs Manager în cadrul Clever.

    O lege de modificare a OUG 49/2019 care include şi prelungirea termenului de confirmare pentru şoferi şi companii până la 1 februarie 2020 a fost aprobată în Parlament, însă nu s-a întrunit plenul pentru ca ea să fie trimisă spre promulgarea la preşedintele Klaus Iohannis.

    – ştire în curs de actualizare –

     

     

  • Cum poţi să cumperi o operă de artă la fel de simplu ca un suc

    Un artist britanic, Ryan Gander, s-a gândit însă la o soluţie mai bună, expunând în galeria londoneză Taro Nasu o instalaţie de artă care le vinde vizitatorilor diverse lucrări, scrie CNN. Instalaţia, gândită ca un automat pe modelul celor de sucuri sau snacksuri, a fost încărcată cu 125 de articole care costau 500 de lire (556 de euro) bucata. Printre operele de artă s-au numărat pietre frumoase colecţionate de artist, sculpturi în formă de ceasuri digitale, picturi şi o carte care nu poate fi citită, deoarece literele au fost înlocuite cu simboluri de forma pietrelor disponibile în automat, doritorii neputând alege ce să primească în schimbul banilor lor. 

  • Reglementarea ridesharing-ului: Clever anunţă că este prima platformă care a primit de la Guvern aviz de funcţionare pentru transport alternativ, într-o piaţă în care se luptă cu Yango, Uber şi Bolt

    Clever anunţă că este prima platformă digital din România care a primit aviz tehnic definitv ca operator al platformei digitale de transport alternative de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor, într-o piaţă în care se luptă cu platforme precum Yango, Uber şi Bolt.  

    „Primirea avizului tehnic definitiv este un pas important şi apreciem rapiditatea cu care Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a acordat avizele, într-un termen mai scurt decât termenul limită prevăzut de lege. Astfel, ne putem concentra în perioada următoare pe sprijinirea companiilor şi şoferilor de transport alternativ care trebuie să parcurgă, la rândul lor, procesul de autorizare. Înrolarea şoferilor de transport alternativ este deja în curs de desfăşurare, totul ca, de la 1 noiembrie, pasagerii să continue să beneficieze de serviciile noastre de mobilitate urbană ca şi până acum”, a spus Anca Gherle, Public Affairs Manager în cadrul Clever.

    Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei. Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban, conform datelor PwC.

    Potrivit noii legislaţii, toate aplicaţiile de transport alternativ trebuie să obţină avizul tehnic de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale până la data de 1 noiembrie 2019, pentru a putea continua să-şi desfăşoare activitatea în România. Totodată, şoferii trebuie să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române din judeţul sau municipiul de care aparţin şi să se asigure că îndeplinesc o serie de condiţii prevăzute de lege.

    Clever are în prezent peste 30.000 de şoferi înregistraţi, atât pentru serviciile de taxi, cât şi pentru cele de transport alternativ.

     

  • Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE

    Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews. 

    „Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.

    După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.

    „Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.

    România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.

    În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.

     

  • Peste 389.000 de fermieri au primit plăţi în avans de 439,4 milioane euro

    Până la data de 20 octombrie au fost plătiţi 389.546 fermieri, în cadrul campaniei de plăţi în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    APIA precizează că între 16 octombrie şi 30 noiembrie se pot efectua plăţi în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

    Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

     

  • Cei trei muschetari care luptă împotriva sărăciei

    Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer sunt laureaţii premiului Nobel pentru economie pentru studiile lor de combatere a sărăciei globale, potrivit unui anunţ făcut săptămâna trecută.
    Banerjee şi Duflo – care sunt un cuplu atât în muncă, cât şi în viaţa privată – sunt profesori la Massachusetts Institute of Technology, iar Kremer este profesor la Universitatea Harvard.
    La 46 de ani, Duflo este a doua femeie care primeşte un premiu Nobel pentru economie, după economista americană Elinor Ostrom, care a câştigat premiul în 2009, pentru munca ei în direcţia cooperării între oameni, potrivit Financial Times. Ea este de asemenea cel mai tânăr laureat din toate timpurile din domeniul economiei: recordul anterior a fost deţinut de Kenneth Arrow, care avea 51 de ani în 1972, atunci când a primit premiul.
    Cei trei au primit premiul, cunoscut în mod oficial drept premiul Sveriges Riksbank, în memoria lui Alfred Nobel, pentru dezvoltarea unor metode experimentale legate de identificarea celor mai eficiente politici de intervenţie pentru a lupta împotriva sărăciei prin studii pe teren. Un exemplu citat de comitetul care a acordat premiul a fost  munca lor legată de „criza învăţării”, care a relevat faptul că furnizarea de manuale în sine nu îi va ajuta pe copii să înveţe mai mult în şcoală fără o educaţie mai bună, construită strict pe nevoile lor. 

  • Donald Trump a primit asigurări de la Recep Erdogan că va respecta armistiţiul din Siria

    “Tocmai am vorbit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Mi-a spus că au fost mici focuri trase de lunetişti şi atacuri cu obuze de mortieră, care au fost eliminate rapid. El vrea foarte mult să funcţioneze armistiţiul sau suspendarea operaţiunilor. Şi kurzii vor acest lucru ca ultimă soluţie. Foarte rău că nu a existat acest mod de gândire acum mulţi ani”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olga Tokarczuk şi Peter Handke au primit premiul Nobel pentru literatură

    Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, “pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă”.

    Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, “pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro