BusinessMagazin

Tag: primarii

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • Promisiunea Guvernului la FMI: Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii

    “Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităţilor locale”, este asigurarea transmisă de Guvern către FMI, în scrisoarea de intenţie convenită în această lună şi obţinută de MEDIAFAX.

    Săptămâna trecută, agenţia MEDIAFAX a prezentat un proiect de modificare a Codului Fiscal elaborat la nivelul Guvernului, care stabileşte că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.

    Modificarea va fi argumentată prin “dificultăţile financiare” ale autorităţilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri.

    În prezent, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale faţă de nivelurile aprobate de Guvern doar până la 20%, limită-maximă calculată fără discriminare atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice.

    Astfel, conform Codului Fiscal actual, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili anual cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale. La acelaşi articol este prevăzut că aceste cote adiţionale nu pot fi mai mari de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului, iar normele metodologice stabilesc că majorarea este aplicată fără discriminare între categoriile de contribuabili.

    Guvernul va modifica însă Codul Fiscal şi va introduce o nouă prevedere, prin care acest plafon maxim, de 20%, până la care pot fi majorate suplimentar impozitele şi taxele locale va fi menţinut doar pentru firme.

    Executivul arată că în prezent autorităţile deliberative a administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale de până la 20% atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice.

    “Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost menţinută numai pentru persoanele juridice”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX, la capitolul “schimbări preconizate”.

    Aceeaşi prevedere se regăseşte şi în textul proiectului de ordonanţă, conform căruia cota adiţională nu poate fi mai mare de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului decât în cazul persoanelor juridice.

    În luna decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor locale prevăzute în grilă a fost majorat pentru acest an cu 16,05%, ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani.

    Premierul Victor Ponta declara atunci că Guvernul nu face decât să comunice autorităţilor locale rata cumulată a inflaţiei, dar nu poate decide nivelul taxelor, acesta fiind atributul consiliilor locale, care pot decide o creştere sau o scădere într-o marjă de 20%.

    Ponta a mai afirmat atunci că nu va publica în Monitorul Oficial hotărârea de guvern privind indexarea taxelor locale până nu se va înţelege foarte clar că nu Guvernul este cel care măreşte aceste taxe şi că actualizarea cu rata inflaţiei se poate face doar de către autorităţile locale, dacă acestea doresc.

    Hotărârea de guvern pentru indexarea taxelor locale a fost însă publicată în Monitor la sfârşitul anului trecut fără alte prevederi explicative, iar premierul a atenţionat că aceste taxe reprezintă o sursă de venituri a administraţiei locale, deoarece primarii care nu majorează taxele nu vor primi în compensaţie bani din bugetul central.

    La începutul anului, Guvernul a adoptat o ordonanţă care permitea autorităţilor locale să menţină doar în 2013 taxele locale la nivelul de anul trecut, dacă oficialii lcali nu doresc să le indexeze.

    La scurt timp însă, Guvernul a emis o nouă ordonanţă care obligă primăriile cu arierate să majoreze taxele locale, dacă acestea au hotărât deja că nu le vor creşte, iar persoanele fizice care achitaseră deja taxele locale nemajorate erau obligate să achite integral, până la 30 septembrie, diferenţa rezultată din indexare.

    Ulterior, într-o scrisoare transmisă Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a promis că se va asigura că primăriile cu datorii vor majora taxele locale în raport cu evoluţia inflaţiei din ultimii trei ani (16%), ca o măsură de a evita acumularea unor noi arierate.

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Autorităţile locale primesc la rectificare 204 milioane de lei din TVA pentru salariile profesorilor

    De asemenea, din cele 270 milioane lei, circa 8,5 milioane lei se alocă (finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor) pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi pentru plata contribuţiilor aferente acestora la învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

    Din suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, care totalizează 256 milioane lei, 77 milioane lei se alocă pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali şi persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare.

    Din cota suplimentară de TVA, 6,6 milioane lei vor fi alocate pentru judeţul Suceava, pentru achitarea obligaţiilor financiare restante aferente împrumutului extern contractat pentru realizarea Programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.

    De asemenea, judeţele şi municipiul Bucureşti vor primi 24 de milioane lei din sume defalcate TVA pentru pentru finanţarea cheltuielilor din învăţământ privind pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor şi bunuri şi servicii.

  • Ministerul Muncii: Noile formulare pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, distribuite după avizare

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că anul acesta, ca urmare a includerii consumatorului de energie electrică în rândul beneficiarilor de ajutoare de încălzire, a fost necesară modificarea normelor metodologice şi a vechiului formular de cerere.

    “Noile formulare vor putea fi procurate de beneficiari, direct de la sediile primăriilor sau de pe paginile web ale acestora, ale agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială şi chiar a MMFPSPV, după încheierea procesului de avizare interministerială, aflat în plină desfăşurare, a HG care stabileşte noul model de cerere şi după aprobarea acesteia în şedinţa de Guvern”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai bogate primării din afara Bucureştiului

    Bugetele cumulate de venituri, pe 2013, ale principalelor 10 municipii reşedinţă de judeţ din România – aşa cum au fost ele votate de consiliile locale – sunt mai mici cu peste un sfert decât bugetul total Bucureştiului.

    Timişoara, oraşul care anul acesta şi-a bugetat venituri record de 1,3 mld. lei, abia că depăşeşte cu puţin bugetul de venituri al sectorului 1 din Bucureşti (1,2 mld. lei), în vreme ce al doilea oraş clasat în funcţie de banii aşteptaţi la buget, Iaşiul, cu 905 milioanede lei buget de venituri, este sub veniturile sectorului şase al Bucureştiului(venituribugetate aşteptate în 2013 de 993 mil. lei).

    Cel de-al treilea oraş în funcţie de veniturile aşteptate, Clujul, aşteaptă cu doar 8 mil. lei mai mult decât sectorul 2 al Bucu­reş­tiului (900 mil. lei, faţă de 892 mil. lei), în vreme ce bugetele cumulate de venituri ale Brăilei şi Galaţiului – 664 mil. lei – sunt sub cele ale sectorului 3 al Bucureştiului, peste 700 mil. lei.

    Astfel se face ca bugetele cumulate ale principalelor 10 oraşe reşedinţă de judeţ să reprezinte doar 73% din veniturile cumulate ale Primăriei Generale a Bucureştiului şi ale primăriilor de sector, acestea din urmă bugetând împreună pentru 2013 venituri de 8,7 mld. lei (peste 1,9 mld. euro), în vreme ce principalele 10 oraşe mizează împreună pe venituri totale de 6,4 mld. lei (1,4 mld. euro).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Două miliarde de euro au strâns anul trecut primăriile Capitalei. Oprescu, pe minus, Piedone şi Onţanu, pe plus

    Veniturile administraţiilor locale din Bucureşti s-au ridicat anul trecut, la aproape 2 mld. euro, în condiţiile în care majoritatea primăriilor de sector afişează venituri în creştere faţă de bugetele aprobate la începutul lui 2012. Veniturile Primăriei Generale a Muni­cipiului Bucureşti s-au apropiat ele singure de 1 mld. euro (4,1 mld. lei – 3,4 mld. lei venituri proprii şi 1,2 mld. lei bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau subvenţii din bugetul local) în scădere cu 10% faţă de prevederile cuprinse în bugetul aprobat la începutul anului de consilierii municipali (4,6 mld. lei – 1,1 mld. euro), dar în creştere faţă de anii trecuţi (758 mil. euro venituri în 2011; 857 mil. euro venituri în 2010 sau 934 mil. euro venituri în 2009). Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector lucrează acum la proiectele bugetelor locale pe 2013 (în condiţiile în care aprobarea bugetului de stat a întârziat) care vor ţine seamă de veniturile de anul trecut.

    Mai multe pe zf.ro

  • Baronii locali cu datorii se răstesc la Ministerul Finanţelor: Voinea şi Chiţoiu să plece dacă nu ne dau mai mulţi bani

    O circulară trimisă către consiliile judeţene (CJ) şi primării de ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea, prin care acesta a cerut ca autorităţile locale să-şi plătească cu prioritate arieratele, i-a enervat pe liderii din teritoriu care au venit la Bucureşti să tranşeze problema cu Victor Ponta. “Voinea nu ne poate da nouă ordine, doar nu poate comanda un ministru numit unor aleşi. Nu se poate să ordone nimeni de la Bucureşti, că nu mai suntem pe vremea lui Ceauşescu, să ordone unul şi toţi să execute până jos. Eu nu ştiu cine sunt aceşti deştepţi din Ministerul de Finanţe, care nu ştiu cu ce se mănâncă economia reală de piaţă”, a ieşit la atac preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR) şi preşedinte al CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu, care a relatat pentru gândul.info care au fost nemulţumirile şefilor locali exprimate deja faţă de miniştrii de la Bucureşti. O ordonanţă de urgenţă (3/2013) obligă autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina.

    Pentru a le ajuta, ordonanţa prevede că, până la 29 martie 2013, Trezoreria Statului poate împrumuta administraţiile locale pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25%/an, în prezent). Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat un astfel de împrumut de 18 mil. lei, dar acum şeful instituţiei Nicuşor Constan tinescu spune că nu primeşte el ordine de la Ministerul Finanţelor.

    Ministrul bugetului a reamintit auto rităţilor locale de această obligaţie printr-o circulară şi a explicat pentru gândul.info că nivelul arieratelor a crescut la 1,18 mld. lei în luna ianuarie, cu aproximativ 40% mai mult decât evaluarea făcută pentru luna decem brie.

    Mai mulţi şefi de consilii judeţene şi primari PSD i s-au plâns premierului Ponta la şedinţa de luni a conducerii social-demo craţilor că, dacă vor plăti toate arieratele, nu vor mai putea susţine alte proiecte locale.

    Problema urmează să fie tranşată săptămâna viitoare, când Guvernul a fost chemat să discute cu reprezentanţii UNCJR la Palatul Parlamentului.

    “Domnul Voinea nu este preşedintele preşedinţilor de consiliu judeţean şi nici al primarilor. Dumnealui îi fac sugestia să reducă fiscalitatea în România ca să intre mai mulţi bani la buget pentru a plăti arieratele. Domnii Voinea, Chiţoiu sunt în echipa USL şi dacă nu înţeleg că orizontul de aşteptare este uriaş, cine nu este în stare să facă ce a promis să plece. Nu eşti în stare să dai gol, iei gol şi pleci înfrânt. Asta e viaţa. Nu le cerem demisia, le cerem să revină la cotele defalcate dinaintea guvernării Boc. Dacă nu iau măsuri, o să-i schimbăm, ce să facem?”, a declarat pentru gândul.info pre şedintele UNCJR.

    Mai multe detalii pe www.gândul.info

     

  • Guvernul schimbă în regim de urgenţă Codul Fiscal, pentru a lăsa primarii să decidă indexarea taxelor

    Noua prevedere va fi introdusă de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă ce urmează să fie aprobată în perioada imediat următoare.

    “În prezent, în concordanţă cu prevederile din Codul fiscal, nivelul impozitelor şi taxelor locale se indexează o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţie ratei inflaţiei de la ultima indexare. Prin această modificare, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale decid cu privire la aplicarea indexării, începând cu anul următor intrării în vigoare a hotărârii Guvernului”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    În urmă cu o săptămână, Guvernul a decis că nivelul taxelor locale prevăzute în grilă creşte pentru anul viitor cu 16,05% ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani, potrivit legii, precizând că, faţă de suma rezultată, autorităţile locale pot decide o creştere sau o scădere într-o marjă de 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăriile din sectoarele 4 şi 6 vor să ia credite cu o valoare totală de aproape 100 mil. euro

    Contractul autorităţilor din Sectorul 6 este împărţit în cinci loturi, cu valori cuprinse între 15 milioane lei şi 70 milioane lei, potrivit unui anunţ al instituţiei. “Având în vedere resursele financiare reduse la nivelul bugetului local de susţinere a programului de reabilitare termică pe raza Sectorului 6, imposibilitatea de a asi­gura prin contribuţie proprie finalizarea pro­iectelor în curs de execuţie la termenele scadente, fără a afecta bugetul de cheltuieli al pri-măriei pe termen scurt şi lung, Sectorul 6 doreşte în acest sens accelerarea procedurii de nego­ciere, cu publicarea prea­labilă a unui anunţ de partici­pare”, potrivit sursei citate.

    Mai multe pe zf.ro