BusinessMagazin

Tag: primarii

  • Primăriile reşedinţă de judeţ pot cere bani pentru staţii de reîncărcare a maşinilor electrice

    „În Monitorul Oficial a apărut ghidul de finanţare pentru staţiile de reîncărcare rapidă pentru maşinile electrice, ghid de finanţare care va putea să fie accesat începând de săptămâna viitoare de către toate municipiile reşedinţă de judeţ. Asta pentru că avem în programul de guvernare şi prin Administraţia Fondului de Mediu, finanţăm, până în 2020, achiziţionarea de către populaţia României a circa 100 de maşini electrice şi hibrid plug-in. Şi nu puteam să lăsăm un cetăţean, un român care doreşte să achiziţioneze o astfel de maşină nepoluantă, pentru care Administraţia Fondului de Mediu, Ministerul Mediu, dă un eco-bonus de 10.000 de euro, eco-bonusul cel mai mare din Uniunea Europeană, să lăsăm, bineînţeles, neacoperit, şi cu posibilitatea de reîncărcare a acestor maşini”, a spus Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Instituţia Prefectului Alba.

    Ministrul Mediului a adăugat că în următoarea perioadă vor putea fi accesate fonduri pentru achiziţionarea unor mijloace de transport nepoluante de către municipiile aflate în procedură de infringement.

    „În acelaşi timp este publicat ghidul de finanţare şi va putea fi accesat în perioada următoare pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, în sensul achiziţionării de autobuze electrice, tramvaie sau troleibuze nepoluante şi nu în ultimul rând şi a autobuzelor cu gaz natural comprimat care se adresează municipiilor, care sunt în procedură de infringement. Avem 100 de milioane de euro pentru finanţarea acestui proiect”, a spus Graţiela Gavrilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VESTE URIAŞĂ pentru toţi primarii din România! Ce cadou le-a făcut Viorica Dăncilă

    „Pentru anul 2018 excedentul bugetar va fi utilizat nu numai pentru proiecte de investiţii, dar şi pentru finanţarea cheltuielilor cu personalul, corecţiile financiare aferente proiectelor şi sentinţelor civile definitive, plata arieratelor, precum şi pentru rambursarea împumuturilor contractate. Această prevedere se va aplica numai în cazul în care din venituri proprii şi din sumele de echilibrare primite conform legii bugetului de stat pentru anul 2018 unităţile administrativ teritoriale nu pot acoperi cheltuielile necesare pentru aceste categorii”, a declarat, la începutul şedinţei de guvern, premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Cum forţează Guvernul primăriile să majoreze taxele şi impozitele locale

    Impozitul pe venitul global reprezintă cam jumătate din veniturile unui municipiu din România, iar reducerea impozitului pe venit la 10% ar putea găuri semnificativ bugetele locale.

    Primăriile se finanţează în bugetele locale cu 47% din impozitul de 16% per fiecare angajat. Reducând impozitul la 10% per angajat în bază pachetului de transfer de contribuţii din sarcina angajatorului în cea a angajatului, primăriilor le scad bugetele cu până la 30%.

    “Şi că să compenseze pierderea, primarii vor majora taxele şi impozitele locale, după cum le este permis în codul fiscal”, explică realizatorul TV Denise Rifai.

    De partea cealaltă, ministerul de Finanţe speră să economisească prin această mutare aproximativ 13 mld lei.

    Primarii solicită să li se acorde la bugetele locale 70% din noul impozit pe venit de 10%. “Dar asta ar însemna că Guvernul degeaba ar mai implementa măsura pentru Executivul speră să ia de la primării 13 mld lei şi să i mute unde au ei nevoie, în deficit, că să poată susţine creşterile salariale din legea salarizării unitare”, mai spune realizatoarea Realitatea TV.

     

  • Zeci de profesori din România nu si-au luat salariile pe septembrie: „Nu mai avem bani. E primul an cand patim asa ceva”

    În Prahova zeci de profesori nu si-au luat salariile pe luna septembrie dupa ce visteriile primariilor au ramas goale. Reprezentantii DGFP Ploiesti spun ca sunt probleme in mai multe localitati din judet, inregistrate dupa majorarea salariilor.
     
    Potrivit primarului Dan Boştină din comuna Salcia, jud. Prahova, 17 profesori ar fi trebuit sa-si primeasca salariile pe 9 octombrie, aferente activitatii din luna trecuta. Nu s-a intamplat acest lucru intrucat visteria e goala, informează aktual24.ro.
     
    ”Pe 9 octombrie am avut zi de salariu. Nu am dat salariile pentru ca nu avem bani. E primul an cand patim asa ceva, cu profesorii. A mai fost un an cand nu am avut bani si nu am dat salariile in Primarie trei luni. Dar la profesori, nu“, a declarat Bostina

    Acesta a precizat ca in acest moment mai are suma de 5.000 de lei, pentru tot anul, pentru plata profesorilor.

    “Scoala a avut alocat, pentru salarii, la inceputul anului, suma de 432.000, dintre care s-au cheltuit 427.000 de lei. Au ramas 5.000 de lei. S-a facut solicitare sa mutam banii din trimestrul IV in trimetestrul III, ceea ce s-a si realizat. Am ramas descoperiti in trimestrul IV cu suma de 150.000 de lei. Ne confruntam cu o situatie pe care nu o putem rezolva noi, pe plan local”, a afirmat primarul din Salcia.

    Primarii au cerut suplimentarea fondurilor la Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, in conditiile in care banii pentru plata personalului didactic si nedidactic vin de la Ministerul Educatiei, prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti.

    “Bani sunt. Asteptam o hotarare de Guvern si suplimentam fondurile pentru personalul didactic si nedidactic. Sunt probleme in mai multe localitati din Prahova. S-au majorat salariile si nu au ajuns banii”, a declarat Dumitru Bejinariu, purtatorul de cuvant al ministerului Educaţiei.

     

  • 7 comisii formate din angajaţi ISU şi ai primăriilor vor reverifica şcolile fără autorizaţie

    Decizia verificării şcolilor din Bucureşti care nu au în acest moment autorizaţie pentru securitate la incendiu a fost luată în urma unei întâlniri între primarul Capitalei, Gabriela Firea, primarii celor şase sectoare ale Capitalei, secretarul de stat Raed Arafat, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar in România. Şi-au mărit atât de mult salariile încât au golit deja bugetul. Ce soluţii au primăriile

    Consiliile judeţene au aprobat majorări chiar şi cu 50 la sută, deşi nu au fonduri suficiente. Drept urmare, preşedinţele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici le-a transmis membrilor că în această situaţie există două variante: fie sunt daţi afară oameni, fie li se taie, iar lefurile.
     
    Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici le-a trimis un email bugetarilor prin care le-a dat de ales.
     
    Lili Stan, funcţionar public şi membru SNFP: “E cam acelaşi lucru: ori micşorezi numărul ori tăi salariul. Mai diplomat ar fi să reducă numărul salariaţilor decât să taie salariile, dar nu ştiu. Oricum e de rău ambele variante. O să se ajungă şi la proteste dacă se va confirma.”
     
    Direcţiile pentru Protecţia Copilului din ţară sunt exemple de instituţii care nu mai au fonduri.
     
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Doar in România. Şi-au mărit atât de mult salariile încât au golit deja bugetul. Ce soluţii au primăriile

    Consiliile judeţene au aprobat majorări chiar şi cu 50 la sută, deşi nu au fonduri suficiente. Drept urmare, preşedinţele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici le-a transmis membrilor că în această situaţie există două variante: fie sunt daţi afară oameni, fie li se taie, iar lefurile.
     
    Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici le-a trimis un email bugetarilor prin care le-a dat de ales.
     
    Lili Stan, funcţionar public şi membru SNFP: “E cam acelaşi lucru: ori micşorezi numărul ori tăi salariul. Mai diplomat ar fi să reducă numărul salariaţilor decât să taie salariile, dar nu ştiu. Oricum e de rău ambele variante. O să se ajungă şi la proteste dacă se va confirma.”
     
    Direcţiile pentru Protecţia Copilului din ţară sunt exemple de instituţii care nu mai au fonduri.
     
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Tot mai multe primării din ţară aproape de faliment după creşterile salariale din administraţia locală

    Guvernul e de mult timp deja in cautarea unei solutii miraculoase, o reforma fiscala, ceva, care sa astupe gaura uriasa din bugetul national. S-a multumit deocamdata cu ciupeli, inclusiv din noua acciza pe carburanti. Acum, una dupa alta, primariile de comune recunosc ca le paste falimentul, pentru ca nu mai au de unde plati salariile marite angajatilor.

    Presedintele Asociatiei Comunelor din România, Emil Draghici, confirma situatia.

    „Mai mult de jumatate din comune nu au resurse financiare de a-si plati salariile pâna la sfârsitul anului. Daca nu se vine cu o rectificare, bineînteles pozitiva, pentru acoperirea acestor goluri se va intra în anul 2018 cu goluri mari în ceea ce priveste neacordarea drepturilor salariale. Vom fi în situatia în care platim obligatiile catre stat pentru salarii, dar nu platim drepturile salariale. Noiembrie si decembrie vor fi luni criminale”, a declarat Emil Draghici, la Europa FM.

    In opinia lui, noiembrie va fi luna in care se vor vedea, cu adevarat, efectele Legii salarizarii, care a permis mariri neuniforme de salarii, dupa bunul plac, de la o primarie la alta. Intrata in vigoare la 1 iulie, Legea salarizarii a stabilit salariile pentru primari, viceprimari si sefi de consilii judetene, lasand salariile functionarilor din administratie la latitudinea consiliilor locale. Singura conditie impusa a fost ca acestea sa nu depaseasca leafa unui viceprimar.

    Premierul Mihai Tudose spune ca problema e exclusiv a primarilor, care nu au decat sa gaseasca solutii. De cealalta parte, primarii asteapta solutii de la Guvern. „in caz contrar, se va ajunge in situatia ca angajatii din administratia locala, in momentul in care nu-si vor mai primi lefurile, sa dea autoritatile locale in judecata.

    „Trebuie privit nu ca un risc, ci ca o necesitate ca personalul din administratie sa mearga în instanta. Va aparea atunci autoritatea de lucru judecat care va determina costuri suplimentare”, spune presedintele Asociatiei Comunelor din Romania.

    Cateva comune aflate deja in imposibilitate de functionare au fost identificate recent de Mediafax. 

    Bugetul Primariei Dimacheni, judetul Botosani, este gol. Nu mai sunt bani pentru salarii, dar nici pentru lemnele de foc necesare încalzirii birourilor. Cei 15 angajati nu îsi vor primi luna aceasta salariile, bugetul comunei fiind gol dupa ce conducerea institutiei a majorat, conform legii, salariile începând cu data de 1 iulie si nu a mai primit alti bani pentru asigurarea cheltuielilor de functionare. Primaria are deja datorii la iluminatul public, la compania care aduna gunoiul din localitate si restante la plata navetei profesorilor. “Am ramas fara bani dupa ce am crescut salariile personalului si tot asteptam rectificarea bugetara. Bugetul este gol”, a declarat viceprimarul comunei Dimacheni, Valentin Albu, scrie graiulsalajului.ro