BusinessMagazin

Tag: PREVIZIUNI

  • Temele financiar-bancare ale anului 2013 şi previziunile pentru 2014, la “Romania Financial Forum”

     Astfel, Mediafax continuă tradiţia de a supune anual dezbaterii principalele teme din domeniul financiar-bancar împreună cu membri ai conducerii BNR, bancheri de top şi principalii jucători în domeniu şi, bineînţeles, alături de presa generalistă şi de specialitate.

    La ediţia din acest an vor participa ca lectori Bogdan OLTEANU – Viceguvernator; Banca Naţională a României; Henk PAARDEKOOPER – CEO, RBS Romania; Mişu NEGRIŢOIU – Chairman, ING Bank Romania; Daniela BODÎRCĂ – Vicepreşedinte Executiv, Unicredit Ţiriac Bank; Ludwik SOBOLEWSKI – director general al Bursei de Valori Bucureşti; Adrian VASILESCU – Consilierul Guvernatorului, Banca Naţională a României; Mircea URSACHE – Vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Eugen VOICU – preşedinte, Certinvest; Valentin IONESCU – şeful Direcţiei de Supraveghere Integrată din Autoritatea de Supraveghere Financiară; Raluca ŢINTOIU – CEO, ING Pensii. De asemenea, în timpul conferinţei vor avea intervenţii şi alţi reprezentanţi ai băncilor, ai companiilor de asigurări şi de pensii private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va rămâne 2013 cel mai bun an după criză?

    Motoarele acestei creşteri au fost exporturile, agricultura şi industria, în timp ce construcţiile, importurile, formarea brută de capital fix (investiţiile) şi stocurile s-au redus. Exportul net a avut în primul semestru o contribuţie de 5,3% la creşterea PIB, în timp ce investiţiile s-au diminuat cu 4,4%, conducând la un minus de 1% pentru evoluţia economică din aceeaşi perioadă.

    Economiştii BCR estimează pentru 2013 o creştere a PIB de 2,5%, urmată însă de o încetinire la 2,3% la anul, iar cei de la ING Bank aşteaptă o creştere de 2,2% în acest an, dar numai de 2% în 2014. Prudenţa analiştilor în privinţa anului viitor este explicabilă prin gradul de incertitudine implicat atât în toate previziunile actuale legate de zona euro, care rămâne destinaţia principală a exporturilor României, cât şi în toate previziunile legate de calitatea unui an agricol, ţinând cont de importanţa acestei ramuri pentru creşterea economică.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Consumul privat, noua cheie a redresării Estului

    În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.

    Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.

  • Mai multe insolvenţe, mai puţine angajări

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în primul trimestru este de trei ori mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată în perioada similară a anul trecut, deşi numărul cazurilor a scăzut cu 10%. În primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 6.381 insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi în medie pe firmă la un număr mediu de 9,51 persoane.

    Datele Coface arată că în primul trimestru 239 de firme cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă, din care 191 cu afaceri de 1-5 milioane de euro şi 26 cu 5-10 milioane de euro vânzări.  În acelaşi timp, 15 firme cu afaceri de 10-50 milioane de euro au intrat în insolvenţă, 4 cu un rulaj de 50-100 milioane de euro şi trei cu peste 100 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii.

    În materie de angajări, 70% dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi de Manpower nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal. Cu toate acestea, firmele româneşti continuă să se numere printre cele mai optimiste din Europa şi oferă oportunităţi de angajare în majoritatea domeniilor de activitate.

    Angajatorii se aşteaptă la creşteri ale numărului de angajaţi în patru din cele opt regiuni în următoarele trei luni. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate din Nord-Vest, acolo unde previziunea netă de angajare este de 21%, iar pentru regiunile din Sud şi din Vest angajatorii anunţă previziuni de 14% şi, respectiv, 10%. În Centru, angajatorii anticipează o creştere a numărului salariaţilor cu 7%.

  • Cursul valutar: un pic de optimism pentru leu

    Analiştii consideră însă că tensiunile actuale, deşi vor subzista în special în cazul economiilor emergente cu dezechilibre macro importante, se vor atenua treptat, urmând ca în decizia investitorilor să redevină importantă percepţia privind particularităţile fiecărei economii. Din acest punct de vedere, România se află într-o poziţie bună, pentru că datele macro (creşterea PIB, deficite, datorie, inflaţie) arată mai bine decât în cazul multor alte economii emergente. Pentru leu, previziunile analiştilor băncii britanice Lloyd’s vorbesc de o apreciere treptată, până la 4,40 lei/euro în septembrie, 4,37 lei/euro în decembrie, 4,34 lei/euro în martie anul viitor şi 4,28 lei/euro în decembrie al aceluiaşi an.

    Pe parcursul săptămânii, leul s-a apreciat treptat de la 4,522 la 4,459 lei/euro, în ton cu aprecierile monedelor din regiune.

     

  • Trei predicţii noi ale marilor bănci pentru 2013

    Citigroup a eliminat din scenariul de bază de previziune pe termen mediu probabilitatea de ieşire a Greciei din zona euro, argumentând cu noua stabilitate politică, rezultatele fiscale mai bune şi faptul că statul a reuşit să ţină în frâu tensiunile sociale, după exploziile de anii trecuţi.

    Erste prezice că anul acesta cel puţin două monede din Europa Centrală şi de Est au potenţial mare de apreciere – zlotul şi coroana cehă. Pentru leu, analiştii băncii îşi menţin orizontul de estimare a cursului la cca 4,4 lei/euro, cu argumentul că banca centrală va evita o apreciere sub 4,3 din raţiuni de menţinere a competitivităţii exporturilor, dar şi o depreciere la peste 4,5, a cărei probabilitate ar putea apărea doar în condiţiile unei reeditări a panicilor de pe piaţa externă legate de sustenabilitatea zonei euro.

    În fine, Bank of America Merrill Lynch a redus a doua oară din aprilie încoace ţinta de preţ pentru aur anul acesta, la o medie de 1.478 dolari/uncie, cu posibilitatea ca preţul aurului să ajungă la 1.200 dolari/uncie în următoarele săptămâni. în aprilie, banca redusese ţinta de preţ de la 2.000 la 1.838 dolari/uncie.

  • Ponta: Decizia privind reducerea CAS va fi luată în toamnă, pe baza rezultatelor economice

    “În toamnă, în baza rezultatelor din primele două trimestre şi a previziunilor pentru trimestrul trei, începem să construim proiectul de buget pentru 2014. Mai mult, sper să putem trece în Constituţie, la revizuire – pentru că acum se prevede foarte clar că bugetul este anual – noţiunea de buget multianual, şi pe baza unor date foarte concrete în toamnă vom şti exact cum construim bugetele pentru 2014, 2015 şi 2016. Intenţia şi angajamentul nostru, ca şi convingerea că este un lucru foarte bun, merge în primul rând spre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator”, a spus Ponta după ce a participat la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cât de bine stă economia României

    Între componentele cererii, investiţiile vor avea cea mai mare contribuţie la creştere, deşi se vor reduce în comparaţie cu 2012, din cauza condiţiilor sub aşteptări din restul UE. Consumul privat este aşteptat să amplifice, deşi ar putea fi limitat de necesitatea echilibrării bugetelor casnice şi de standarde mai restrictive la creditarea de consum.

    După un an 2013 cu o creştere de 1,6% a PIB, în 2014 creşterea se va accelera la 2,5%, pe seama aceloraşi elemente ca şi în 2013, anticipează Comisia Europeană. Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 4% din PIB.

  • Top 3 subiecte în Wall Street Journal de astăzi

    Retailerii americani îşi reduc previziunile de profit pe fondul creşterii taxelor

    Retailerii americani reduc previziunile de profit şi îşi ajustează planurile de marketing în condiţiile în care taxele tot mai mari şi costurile ridicate ale combustibilor duc la scăderea veniturilor consumatorilor.  

    Google a lansat primul său laptop cu ecran tactil şi sistem de operare Chrome

    Google a lansat joi primul laptop cu ecran tactil cu sistem de operare Google Chrome, parte a strategiei de dezvoltare a companiei, celebre pentru motorul său de căutare, pe piaţa de hardware.

    Eduardo Savarin, unul dintre co-fondatorii Facebook pariază pe investiţiile în Asia

    Eduardo Saverin, co-fondator al Facebook, nu se aşteaptă să repete succesul obţinut cu cea mai utilizată reţea de socializare însă pariază pe investiţiile în acest domeniu în Asia, în care piaţa de consum este într-o continuă dezvoltare.

    Citiţi versiunea de online a WSJ aici.

    Toate stirile sunt pe zf.ro