BusinessMagazin

Tag: prevederi

  • Noi REGULI pentru FUMĂTORI. Ce noi restricţii este posibil să apară în legea antifumat

    Preşedintele Asociaţiei ”Mame pentru Mame”, Ana Măiţă, a propus un amendament prin care interzicerea fumatului să fie extinsă şi în autoturismele în care se află copii sau femei însărcinate, iar deputatul PSD Tudor Ciuhodaru a anunţat că va prelua acest amendament.

    ”Se interzice fumatul în toate spaţiile închise, spaţiile de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, precum şi în autovehiculele în care se află minori sau femei însărcinate. De la prezentele prevederi fac excepţie celulele pentru deţinuţi, din penitenciarele de mare siguranţă”, prevede amendamentul.

    Ea a explicat că, prin acest text, se asigură dreptul prevăzut în articolul 49 din Constituţie prin care copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă, în realizarea drepturilor lor.

    “Având în vedere expunerea crescută la substanţele toxice din fumul de tutun, în condiţiile restrictive din punct de vedere al ventilaţiei, specific autovehiculelor, dar şi imposibilitatea minorului şi a fătului nenăscut de a se apăra în faţa acestor agresiuni, este datoria morală şi legală a adulţilor să îi protejeze”, a mai spus aceasta.

    Tudor Ciuhodaru, deputat PSD, a precizat că îşi asumă promovarea amendamentului şi votează împotriva proiectului iniţiat de Daniel Fenechiu.

    Medicul Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii, a propus ca persoanele internate în spitalele de psihiatrie în baza unor hotărâri judecătoreşti să beneficieze de locuri de fumat, scrie realitatea.net

  • Noi reguli pentru RCA. Ce este „FACTORUL N” şi cum va fi calculat

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a dezbătut şi a aprobat, în şedinţa din 26 iulie, normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

    Consiliul ASF a adoptat normele în forma rezultată din consultările avute cu principalii participanţi la piaţa asigurărilor auto obligatorii – asociaţii de protecţie a consumatorilor, societăţi de asigurare, transportatori, brokeri şi service-uri auto, precum şi alte asociaţii -, considerându-se că amendamentele aduse proiectului iniţial au conturat un cadru coerent şi echilibrat în sprijinul aplicării legii, care a întrunit totodată şi un consens larg pe parcursul celor două dezbateri publice pe această temă.

    Noul cadru legal care reglementează piaţa RCA presupune o strânsă colaborare între mai multe instituţii ale statului. În acest sens, ASF a iniţiat şi a dezvoltat deja parteneriate instituţionale cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi cu Registrul Auto Român, al căror rol este determinant în aplicarea Legii nr. 132/2017.

    Normele detaliază mecanismele de implementare a noii legi RCA şi aduc clarificări în ceea ce priveşte o serie de prevederi, printre care se numără:
    – reglementarea modalităţii de constatare, evaluare, stabilire şi plată a despăgubirilor;
    – modalitatea de decontare directă;
    – asigurările RCA aplicabile asiguraţilor cu risc ridicat;
    – reglementarea criteriilor de aplicare a sistemului bonus-malus.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Noi reguli pentru RCA. Ce este „FACTORUL N” şi cum va fi calculat

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a dezbătut şi a aprobat, în şedinţa din 26 iulie, normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

    Consiliul ASF a adoptat normele în forma rezultată din consultările avute cu principalii participanţi la piaţa asigurărilor auto obligatorii – asociaţii de protecţie a consumatorilor, societăţi de asigurare, transportatori, brokeri şi service-uri auto, precum şi alte asociaţii -, considerându-se că amendamentele aduse proiectului iniţial au conturat un cadru coerent şi echilibrat în sprijinul aplicării legii, care a întrunit totodată şi un consens larg pe parcursul celor două dezbateri publice pe această temă.

    Noul cadru legal care reglementează piaţa RCA presupune o strânsă colaborare între mai multe instituţii ale statului. În acest sens, ASF a iniţiat şi a dezvoltat deja parteneriate instituţionale cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi cu Registrul Auto Român, al căror rol este determinant în aplicarea Legii nr. 132/2017.

    Normele detaliază mecanismele de implementare a noii legi RCA şi aduc clarificări în ceea ce priveşte o serie de prevederi, printre care se numără:
    – reglementarea modalităţii de constatare, evaluare, stabilire şi plată a despăgubirilor;
    – modalitatea de decontare directă;
    – asigurările RCA aplicabile asiguraţilor cu risc ridicat;
    – reglementarea criteriilor de aplicare a sistemului bonus-malus.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Iordache, despre banii confiscaţi din campanie: Partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o

    “În condiţiile în care un competitor, fie că discutăm de un primar, un consilier local sau un parlamentar, depune o sumă mai mare decât cea care este prevăzută de lege, în actuala prevedere banii respectivi nu îi mai sunt returnaţi, primeşte amendă, dar se confiscă şi suma de la partid. Prin acest amendament, încercăm să precizăm că partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o. Ce să confisc de la partid, în condiţiile în care această sumă nu a fost depusă la partid? Am retrimis acest raport în comisie ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), să reglementăm mai bine această situaţie apărută în practică, adică, dacă un competitor depăşeşte suma maximă admisă, fără nicio îndoială să nu o primească înapoi, să şi primească şi amendă, dar nu ai de unde confisca de la partid pentru că acei bani nu au fost depuşi în contul partidului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV Ce conţine proiectul de modificare a codurilor. Prevederile legate de abuz şi conflict

    Potrivit documentului intrat în posesia MEDIAFAX, abuzul în serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracţiune este cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sancţiunea pe care România o riscă din partea UE din cauza unei legi pe care parlamentarii nu se înţeleg. Cum au ajuns tăierile ilegale de păduri motiv de dispută

    Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România susţin că “aprobarea OUG 51/2016 cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea legii contravenţiilor silvice”, în caz contrar, România riscând să se confrunte cu ” trei probleme grave”.

    “Începe o avalanşă a anulării acestor sancţiuni, înlăturarea acestor prevederi ale OUG 51 ar duce la vechile prevederi ale legii 171 şi, a treia problemă destul de gravă: am reintra în procedura de infringement, ceea ce ar fi catastrofal pentru statul român. Totul pentru a proteja proprietatea. De fapt, asta încearcă OUG 51: să protejeze proprietatea împotriva acestor furturi, abuzuri, inclusiv de complicitatea personalului silvic. Noi am militat pentru îmbunătăţirea salarizării personalului silvic, există fonduri şi trebuie să înlăturăm şi această presiune, care vine şi din lipsa compensărilor pe care trebuie să le acordăm pentru pădurile care au restricţii la tăiere”, a explicat, pentru Gândul, vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu.

    În cazul în care s-ar merge pe varianta proiectului de lege din 2014, odată ajuns la vot în plen, unele dintre amendamente ar risca să fie respinse, în lipsa consensului, susţine Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    “Se poate trezi cineva în Parlament să zică ‘domne, acel articol e o prostie, trebuie să îl tăiem’. De aici îngrijorarea că putem să vulnerabilizăm acest proces pentru faptul că nu se merge pe procedura cea mai simplă care ne asigură continuitate legislativă fără niciun fel de dubiu”, a declarat, pentru Gândul, Valentin Sălăgeanu.

    “Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017”

    În plus, această procedură ar fi “mai complicată”, în contextul în care forma finală a proiectului din 2014 “ar trebui să conţină o serie de prevederi foarte specifice” pentru a nu intra “într-o zonă gri”, în sensul în care OUG 51 să nu devină vulnerabilă în faţa unui atac la CCR. 

    “E acel interval de timp între intrarea automată în vigoare a unei abrogări şi intrarea în vigoare a unei legi care stabileşte contravenţii. Pentru întreaga acea perioadă, dacă nu e bine reglementată legea prin care se votează cum, când intră în vigoare fiecare, ajungem într-o zonă de vid legislativ în sensul că se aplică doar prevederile legii din 2010. Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017. Dacă în 2017 aplicăm legea din 2010, este clar că nu e în regulă pentru că legea din 2010 de aia a trebuit să fie amendată, în baza ei riscam infringement de la Comisia Europeană”, a detaliat Sălăgeanu.

    Mai mult decât atât, dacă am avea chiar şi pentru o zi o lege care e mai favorabilă OUG 51/2016, în condiţiile respingerii proiectului de lege privind aprobarea actului normativ emis de Guvernul Cioloş, “majoritatea infracţiunilor sau contravenţiilor stabilite pe baza OUG 51 o să fie atacabile”.

    “Susţinem că dacă nu se votează prin lege această ordonanţă, la care vot să se adauge şi amendamentele necesare, intrăm într-o zonă de procedură legislativă care poate vulnerabiliza legea contravenţiilor silvice”, a subliniat, în acest sens, Sălăgeanu.

    “Garanţia că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51 este aproape hilar”

    Ambii susţin faptul că nu au nicio garanţie că proiectul de lege din 2014 va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51.  

    CITEŞTE CONTINUAREA PE GÂNDUL

     

     

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • IGPR: Taxa de cazier judiciar nu se mai plăteşte de la 1 februarie

    Taxa de 10 lei pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar nu va mai fi valabilă începând cu 1 februarie, când intră în vigoare Legea nr.1/2017, prevederea fiind valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, anunţă Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR).

    “Prin Legea nr. 1/2017 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ce intră în vigoare la data de 1 februarie 2017, a fost abrogată prevederea referitoare la încasarea taxei în cuantum de 10 lei necesară pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar persoanelor fizice şi juridice.Astfel, începând cu această dată, la primirea cererii de obţinere a certificatului de cazier judiciar, nu se va mai solicita chitanţa prin care se face dovada achitării taxei de 10 lei”, se arată într-un comunicat al IGPR, postat pe pagina de internet a instituţiei.

    Poliţiştii susţin că de la 1 februarie cei interesaţi trebuie să depună personal o cerere-tip, cu datele complete de stare civilă, motivată, la orice subunitate de poliţie în care există ghişeu de cazier judiciar, aceasta fiind însoţită de un act de identitate, fără să mai fie necesară achitarea taxei şi prezentarea dovezii.

    “Persoanele domiciliate în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.De asemenea, la cererea motivată a persoanelor aflate în străinătate, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pot elibera, după efectuarea verificărilor necesare în bazele de date, adeverinţe în care consemnează rezultatele verificărilor. Aceste adeverinţe au valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar şi se utilizează exclusiv în străinătate.Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poate solicita şi prin împuterniciţii acestora. În ţară, numai pe baza unei procuri autentificate de către un notar public. În străinătate, pe baza unei procuri autentificate prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori de către un notar, cu respectarea cerinţelor legalizării actelor oficiale străine. Pentru statele care au aderat la Convenţia de la Haga din 5 noiembrie 1961 este suficient să fie aplicată apostila”, se arată în comunicatul poliţiei.

    Procurile întocmite în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova, în limba română, sunt acceptate ca valabile fără vreo altă supralegalizare.

    Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de regulă, pe loc, sau în cel mult 3 zile de la data solicitării, în cazurile în care cererea-tip este depusă în România.Pentru situaţiile în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, certificatul de cazier judiciar se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii, iar în cazul adeverinţelor în termen de 10 zile de la data solicitării, susţin poliţiştii.

     

  • Prima promisiune încălcată de Donald Trump. Anunţul făcut în urmă cu puţin timp!

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX