BusinessMagazin

Tag: prevederi

  • Guvernul a adoptat modificările la OUG 114, fără interzicerea cumulului pensiei cu salariul

    Guvernul a adoptat, luni, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018, în contextul în care proiectul pe care şi-a asumat răspunderea a fost atacat la CCR. Ordonanţa nu include, însă, prevederea referitoare la interzicerea cumului pensiei cu veniturile de la stat , fiind atacată la CCR.

    „Guvernul a fost nevoit în prima şedinţa de guvern să adopte o OUG care să permită intrarea în vigoare a acestor prevederi pentru care şi a angajat răspunderea în faţă Parlamentului. Vorbind despre cumulul salariului cu pensia care a fost atacat de PSD la CCR şi care din respect pentru instanţă de contencios constituţional, în acest moment Guvenrul nu a adoptat o măsură cu privire la această prevedere tocmai pentru a aştepta punctul de vedere al CCR. În rest sunt chestiuni necesare care trebuiau adoptate mai ales după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat”, a anunţat la finalul şedinţei de Guvern, Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului.

    Printre prevederile adoptate luni se numără prorogarea termenului de intrate în vigoare a pensiilor speciale pentru primari.

    „Va trebui să rezolvăm o problemă care este creată de atacul la CCR al PSD împotriva Legii de corectare a ordonanţei 114. Suntem pregătiţi. După cum ştiţi o serie de măsuri de reformă, o serie de măsuri pe care le considerăm necesare, cum ar fi îngheţarea salariilor demnitarilor, prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensiilor speciale pentru primari, adică amânarea cu un an de zile. (…)De asemenea, încetarea detaşărilor în instituţiilor publice din afara instituţiilor publice sau plafonarea punctului de amendă care este legat de salariul minim şi alte măsuri nu pot intra în vigoare din cauză că PSD a atacat la CCR legea de corectare a OUG 114. (…) Ca atare este vitală adoptarea acestor prevederi sub formă de ordonanţă de urgenţă”, a spus Ludovic Orban, la începutul şedinţei de Guvern.

    De asemenea, o altă prevedere o reprezintă îngheţarea punctului de amendă şi eliminarea taxei pe active bancare.

    “Punctul de amendă a fost îngheţat la nivelul de 145 de lei, deci a fost eliminată corelarea cu nivelul salariului minim(…) De asemenea, taxa pe active bancare a fost eliminată”, a mai precizat Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

    Şeful Cancelariei primului-ministru a mai precizat că în cazul persoanelor amendate în ultima săptămâna, se va aplica legislaţia aflată în vogoare la momentul respectiv.

    Acesta a mai adăugat că Fondul de Dezvoltare şi Investiţii a fost desfiinţat, fiind o modalitate de “sifonare” a banilor publici.

    “Vorbim despre schemele de sifonare din bani publici pe proiecte fantasmagorice prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, prevederi care au fost incluse în proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea şi care au fost acum adoptate prin această Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât acum, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii se desfiinţează la data încetării derulării contratelor afalte în desfăşurare şi pentru care sumele acordate se diminuează la valaore sumelor primite până la momentul intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, pentru lucrările efectuate”, a mai comunicat Dancă.

    Potrivit şefului Cancelariei, ordonanţa de urgenţă va cuprinde şi anularea taxei de 2% aplicată companiilor din energie.

    Pe 23 decembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege care modifică prevederi din OUG 114, însă PSD a contestat actul normativ la CCR.Judecătorii Curţii au stabilit termen pentru transmiterea punctelor de vedere până în 20 ianuarie, urmând ca în 29 ianuarie să aibă loc dezbaterea.

  • Cum modifică Guvernul OUG 114. Ce amendamente a acceptat Ludovic Orban

    „Când am primit votul de învestitură, ne-am angajat să corectăm OUG 114 care a generat efcte nocive în foarte multe domenii din economia românească, şi de asemenea, în societate. Proiectul de lege stipulează corectarea prevderilor vizate de domeniul energetic, financiar-bancar, domeniul comunicaţiilor, fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri exact cum cuprindea şi OUG 114, în mai multe domenii de ativitate, de la chestiuni legate de sporuri, până la diferite tipuri de reglementări privitor la cehltuielile care se efectuează în bugetul de stat, la momentul OUG 114 privitor la bugetul pe 2019 în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitor la 2020”, a afirmat premierul Orban, în plenul reunit, de luni, al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    În domeniul Energiei, Guvernul se angajează să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil.

    „Să vă spun pe scurt privitor la Energie: Se ştie că după ce România a trecut la liberalizarea energiei electrice şi gazului, OUG 114 a revenit la preţul reglementat pentru cosnumatorii vulnerabili, captivi, casnici, impunându-se producătorilor un preţ de vânzare ca şi producător, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gazul natural. Revenirea la o piaţă liberă în domeniul energiei şi al gazului, nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci cu o perioadă de tranziţie, care să permită revenirea la fixarea preţurilor pe piaţă şi să ne permită timpul, ca Guvern să aprobăm reglementarea referitoare la cosnumatorul vulnerabil. E o prblemă care grevează de mult timp şi pe care niciun Guvern nu a rezolvat-o. De exemplu, de preţul la gaz şi energie nu benficiază doar categoriile vvulnerabile, cei cu venituri mici, ci toţi cetăţenii. Ceea ce ne dorim este să direcţionăm resursele către cetăţenii români care au nevoie de sprijin din cauza venituriolor mici pe care le încasează. În perioada de tranziţie până la revenirea fixării preţurilor, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislaţia care să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil”, a explicat Orban.

    Totodată, a fost eliminată taxa de 2% pentru companiile din Energie.

    „De asemenea, am desfiinţat taxa de 2% care era pusă pentru companiile din Energie şi care a generat efecte extrem de negative. Spre exemplu, Autoritatea Naţională pentru Reglemenaterea Energieri, deşi ştia că ne asumăm răspunderea pentru OUG114, în calculul tarifelor de distribuţie şi transport, a inclus această taxă, consecinţele fiind, evident, creşterea costului pentru transport şi distribuţiel, şi ca atare, creşterea preţului pentru consumatorul final”, a adăugat premierul.

    Referitor la pilonul II de pensii, Executivul abrogă prevederile ce obligă administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social.

    „În ceea ce priveşte pilonul II de pensii, abrogăm prevederile care obligau administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social, prevedere care ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activităţii acestor companii care administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obţină resursele financiare să facă această majorare de capital şi consecinţa ar fi fost retragerea de pe piaţă, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administrator. Adică, banii fiecăruia din cetăţenii care fac parte din populaţia activă şi care fac parte din pilonul II de pensii, ar fi rămas fără administratori, cu consecinţe negative privind plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente şi care să înmulţească banii din conturile lor”, a argumentat Orban.

    „Evident că şi în domeniul comunicaţiilor şi cel financiar-bancar am abrogat prevederile care au afectat negativ pieţele şi companiile”, a completat liberalul.

    Prim-ministrul a prezentat amendamentele adoptate. Executivul a fost de acord cu acordarea sporului de condiţii vătămătoare, în continuare.

    „S-au depus o serie de amendamente. Iniţial, opţiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor, un cuantum fix, pentru că expunerea la condiţiile vătămătoare ale angajaţilor, este egală, indiferent de salariul încasat al instituţiei publice care beneficiază de spor. Aşa ni s-a părut corect. În schimb, datorită faptului că această lege se adoptă în aceeaşi procedură de angajare a răspunderii Guvernului, afectează bugetul de stat şi legea plafoanelor, pe de-o parte. Pe de altă parte, sporul din vechiul sistem cu 15% din salariul brut de bază a făcut pate din contractele colective de muncă la nivel de ramură şi ar însemna dacă schimbăm modul de acordare a sportului să acceptăm contracte colective semnate la nivel de ramură. Am acceptat amendamentul de a continua acordarea sporului de condiţii deosebite, vătămătoare, grele, în forma din 2019, adică 15% din salariul brut al fiecărui angajat al instituţiilor publice, evident, cuantumul sporurilor va fi acordat la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019”, a motivat Ludovic Orban.

    Un alt amendament se referă la sumele acordate medicilor veterinari.

    „De asemenea, am acceptaa un amendament, ştiţi că am prorogat cu un an de zile aplicare prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege. În urma analizelor, a existat un supliment de fonduri, ca atare, am scos din lege amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea până la data de 1 ianuarie 2021”, a adăugat el.

    Totodată, Guvernul a acceptat amendamentul USR, anume prorogarea termenelor de intrare în vigoare a prevederilor din codul administrativ privind pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi aleşi locali.

    „De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios, anume prorogarea termenelor de intarre în vigoare a prevederilor din codul administrativ, privind la pensiile speciale pentru primari, viceprimari, aleşii locali. Avem aici două temeiuri: unu, OUG privind Codul administrativ e supusă controlului constituţional care a fost declanşat în urma atacării la CCR de către avocatul poporului a OUG, în ansamblul ei. Doi, în Cameră, se află un proiect de lege despre care am înţeles că a fost adoptat un raport al comisiei sesizată în fond, în care se desfiinţează toate formele de pensii speciale, de diferite forme de plată. Ca atare, atât timp cât nu avem faranţia că OUG privind Codul administrativ nu e considerată constituţionaă şi cât se află în dezbaterea Camerei un proiect care poate să abroge articolul privitor la pensii speciale, decizia noastră e de a accepta amendamentul USR şi de a aplica prevederile de la 1 ianuarie 2021, adic a proroga intarrea în vigoare a proiectului de lege”, a motivat acesta.

    El a mai spus că Guvernul a introdus în proiectul de lege interdicţia de a cumula salariul obţinut într-o instituţie publică cu pensia care e acordată tot de sistemul public sau de alte forme de pensii.

    Orban a prezentat un amendament referitor la excepţiile de la această prevedere.

    „Sigur, aici am acceptat amendamente ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care o să le facem, în învăţământul preuniversitar, în special cadrul rural, nu există cadre didactice, iar în cazul în care am interzice ca aceşti profesori pensionari să nu mai preda copiilor, practic am putea lăsa multe clase fără profesori. Deci, am acceptat această excepţie”, a completat el.

    De asemenea, o altă excepţie se referă la asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

    „Sunt situaţii în care membrii ai familiei cu pensionare pe limită de vârstă, se ocupă de mebrii ai familiei, şi am putea lăsa persoane cu dizabiltăţi fără asistenţi personal”, a argumentat acesta.

    „Am acceptat excepţii pentru unele companii, precum CFR Marfă. Există mulţi angajaţi care se ocupă de angajarea traficului care sunt şi pensionari, care sunt angajaţi prin cumul şi din cauza salariilor mici nu a existat posibilitatea angajării decât pentru personal cumulat”, a mai spus Orban.

    Totodată, s-a introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate detaşările din mediul privat în mediul public.

    „Legat de interdicţia cumulului pensiei cu salariul la stat, am mai făcut excepţii la Şcoala Superioară de Aviaţia Civilă şi la Academia Română, unde foarte mulţi angajaţi sunt pensionari. E o formă de respect. Dar şi acolo, pe o perioadă limitată”, a conchis Orban.

  • Noi prevederi pentru obţinerea permisului auto. Una dintre ele te poate lăsa fără permis – pe viaţă!

    Potrivit ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1428/2019, se schimbă modelul fişei medicale pentru obţinerea permisului de conducere. Acesta conţine în plus examinarea de pneumologie pentru şoferii profesionişti, pentru depistarea apneei de somn. De asemenea, valabilitatea fişei medicale pentru permis a fost extinsă de la 6 luni la un an de la emitere.

    Practic, valabilitatea fişei medicale, de care au nevoie atât viitorii şoferi, cât şi actualii şoferi la reînnoirea permisului auto, a fost dublată. Astfel, documentul poate fi folosit oricând în intervalul respectiv de un an, fie pentru prima obţinere a permisului auto, fie pentru reînnoirea celui deja obţinut.

    În plus, avem de-acum un model nou al fişei medicale, însă acesta conţine mai ales modificări de formă. Singura schimbare, în afară de valabilitate, este apariţia, pe lista examinărilor medicale obligatorii, a examenului pneumologic.

    Rubrica de pneumologie este obligatorie doar pentru cei care vor permis pentru camioane de marfă sau pentru autobuze, adică pentru categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 şi D1E. În acest fel, toţi şoferii care vor permis pentru acele categorii vor fi testaţi pentru apnee de somn, în condiţiile în care acum doar cei suspectaţi de apnee, indiferent de categorie, trebuie să se ducă la doctor pentru a obţine un aviz medical.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Senatul schimbă regulile: Ce se va întâmpla cu Uber şi Bolt

    Şoferii care îşi câştigă pâinea prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing, precum Uber şi Bolt, se confruntă cu noi reguli de participare la piaţă, în conformitate cu propunerea legislativă privind activităţile de transport alternativ cu un vehicul cu şofer „VTS” – care a primit aprobarea Senatului.

    Propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Ionel-Daniel Butunoi şi semnată de un grup de parlamentari PSD, ALDE şi PNL vrea să creeze un cadru legal pentru autorizarea, organizarea şi controlul serviciilor de transport alternativ şi a fost adoptată de Senat cu 65 de voturi DA, 19 voturi NU şi 20 de abţineri. 

    Prin urmare, proiectul aduce o serie de reguli pentru firme şi o serie de reguli pentru şoferi. Astfel, şoferii trebuie să aibă un cazier complet curat şi să nu fi avut permisul suspendat pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice sau conducere sub influenţa drogurilor.

    În cea mai recentă variantă a proiectului, care a primit deja aviz favorabil de la majoritatea comisiilor din Parlament, cei care operează prin intermediul platformelor de ridesharing vor fi nevoiţi să dea bon fiscal clienţilor.

    Mai mult, proiectul obligă şoferii să obţină un certificat de astestare profesională pentru transport de persoane în regim de închiriere.

    Proiectul adoptat luni de Senat trebuie adoptat şi de Camera Deputaţilor.

    În expunerea de motive iniţiatorii susţin că „asimilarea acestor platforme de rezervare unor servicii de transport în regim de taxi conform cadrului actual ar schimba complet modul de business ala acestora şi ar limita considerabil sau chiar ar împiedica funcţionarea acestora pe piaţa din România prin urmare este nevoie de o reglementare specifică, în interesul cetăţeanului şi al economiei româneşti”, se arată în expunerea de motive.

     

  • Reguli noi pentru şoferii de ridesharing:Ce trebuie să facă acum soferii de Uber şi de Bolt pentru a putea circula in România

    Şoferii care îşi câştigă pâinea prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing, precum Uber şi Bolt, se confruntă cu noi reguli de participare la piaţă, în conformitate cu propunerea legislativă privind activităţile de transport alternativ cu un vehicul cu şofer „VTS” – care se apropie cu repeziciune de aprobarea Senatului.

    Propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Ionel-Daniel Butunoi şi semnată de un grup de parlamentari PSD, ALDE şi PNL vrea să creeze un cadru legal pentru autorizarea, organizarea şi controlul serviciilor de transport alternativ.

    Prin urmare, proiectul aduce o serie de reguli pentru firme şi o serie de reguli pentru şoferi. Astfel, şoferii trebuie să aibă un cazier complet curat şi să nu fi avut permisul suspendat pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice sau conducere sub influenţa drogurilor.

    În cea mai recentă variantă a proiectului, care a primit deja aviz favorabil de la majoritatea comisiilor din Parlament, cei care operează prin intermediul platformelor de ridesharing vor fi nevoiţi să dea bon fiscal clienţilor.

    Mai mult, proiectul obligă şoferii să obţină un certificat de astestare profesională pentru transport de persoane în regim de închiriere.

    În expunerea de motive iniţiatorii susţin că „asimilarea acestor platforme de rezervare unor servicii de transport în regim de taxi conform cadrului actual ar schimba complet modul de business ala acestora şi ar limita considerabil sau chiar ar împiedica funcţionarea acestora pe piaţa din România prin urmare este nevoie de o reglementare specifică, în interesul cetăţeanului şi al economiei româneşti”, se arată în expunerea de motive.

     

  • UDMR cere prorogarea prevederilor OUG 114 până în 2020

    ”UDMR susţine un lucru pe care l-a afirmat de nenumărate ori, practica adoptării ordonanţelor de Urgenţă pe ultima sută de metri a unui an fiscal, cu aplicabilitate aproape imediată sau practica schimbării regulilor în timpul dezbaterii proiectului de lege privind bugetul de stat trebuie să înceteze. Ordonanţa de urgenţă numărul 114 din 2018 devenită noul lait motiv ca Ordonanţa 79 din 2017 a introdus reguli noi,interdicţii noi, derogări, prorogări şi suspendări, inclusiv de la regulile responsabilităţii fiscal bugetare. A introdus taxe noi toate Fără un calcul Clar a impactului nici asupra bugetului de stat consolidat şi nici asupra mediului de afaceri”, a declarat deputatul UDMR Benedek Zacharie.
     
    El a mai spus că, în domeniul bancar, taxa pe lăcomie a creat incertitudine în privinţa modului de calcul, dar mai ales asupra costului creditării pentru consumatori, cu efecte în lanţ în întreaga economie şi că regulile de constituire şi de decizie asupra contribuţiilor datorate de angajat la pilonul 2 de Pensii a fost de asemenea bulversat.
     
    Deputatul UDMR a solicitat ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, prorogarea prevederilor OUG 114 până în anul 2020.
     
    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni, la Parlament, prezent la dezbateri despre OUG 114, la „Ora Guvernului”, că actul normativ din domeniul fiscal este cel mai curajos şi îndrăzneţ apărut după Revoluţie.
     

  • Guvernul a aprobat bugetul pentru 2019, în pofida nemulţumirilor primarilor. Cele mai importante prevederi. Unde cresc şi unde se reduc sumele

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că la Ministerul Fondurilor în premieră au fost alocate 2,3 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar se va păstra la 2,5% din PIB.
     
    “Astăzi adoptăm proiectul de buget pentru anul 2019. Proiectul a fost intens dezbătut cu toate părţile relevante şi am avut trei piloni principali în vedere, sănătatea, educaţi şi investiţiile publice. De asemenea, am alocat 2% din PIB pentru Apărare, ceea ce asigură respectarea angajamentelor luate de România faţă de partenerii NATO. De asemenea Ministerul Fondurilor în premieră am alocat 2,3 miliarde lei, din care credite bugetare alocate fondurilor europene. Valoarea PIB va depăşi 1.000 miliarde lei. Deficitul bugetar va fi păstrat. la 2,5% din PIB”, a declarat Viorica Dăncilă.
     
    Prmeierul a dat asigurări că sunt acoperite în buget şi creşterile de pensii şi salarii.
     
    “Asiguram finanţarea majorarii pensiilor şi a salariilor din sistemul public plata drepturilor şi a indemnizaţiilor sociale şi susţinerea politicilor de stimulare economica măsuri asumate prin programul de guvernare continuăm creşterea punctului de pensie cu 15 la sută începând cu 1 septembrie 2019”, a mai spus Dăncilă.
     
    În proiectul de buget alocăm 49, 85 miliarde de lei pentru investiţii, în creştere cu 45% faţă de 2018. La Ministerul Transporturilor fondurile sunt cu 6 miliarde de lei mai mari.
     
    “Bugetele locale beneficiază de o alocare record. Totalul sumelor care se distribuie din buget sunt de 47,9 miliarde lei, cu 19% mai mari faţă de cele din 2018. Impozitul pe venit colectat la bugetul de stat merge în proporţie de 100% la bugetele locale, respectiv 22 miliarde, comparativ cu 15 miliarde repartizat în 2018. Aşadar bugetul anului 2019 este unul echilibrat şi concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale şi cele de dezvoltare”, a afirmat premierul.
     

  • Dragnea, despre amânarea adoptării Legii spălarii banilor: USR nu a fost de acord cu unele prevederi

    “Din ce mi-a spus liderul grupului deputaţilor PSD, domnul Daniel Suciu, grupul parlamentar USR nu este de acord cu unele prevederi, dar ele sunt prevăzute în directivă în mod explicit. S-a stabilit să mai fie discuţii, pentru că există riscul real dacă nu introducem prevederile directivei să continue procedura de infringement”, a afirmat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, miercuri la Parlament.

    Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a admis, marţi, amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată “persoanelor expuse public”, din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

    Deputaţii jurişti au admis, în şedinţa de marţi, un amendament la proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, potrivit căruia „persoane expuse publice sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a adoptat OUG privind legile justiţiei. Ce spune ministrul Toader despre modificări

    “Se măreşte vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcţia de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani”, a declarat Tudorel Toader.

    Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

     “La nivelul Ministerului Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat de la CSM respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale şi vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine e interesat”, a precizat Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă lege, adoptată TACIT de Senat

    „Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacã instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu buna-credinţă ş fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Naţionalã a României”, arătau cele două prevederi abrogate în urma adoptării iniţiativei legislative.

    Iniţiatorul proiectului de lege, senatorul PNL, Daniel Zamfier, susţine că cele două prevederi vizau un dezechilibru în privinţa răspunderii tururor cetăţenilor în faţa legii.

    “Statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legãtură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional”, a afirmat Daniel Zamfir, în expunerea de motive a proiectului.

    Acesta a adăugat că menţinerea prevederilor în proiectul de lege este o lipsă de asumare a responsabilităţilot factorilor din cadrul BNR.

    “Practic prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul BNR putem vorbi despre o lipsă se asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra legii şi a societăţii economiei româneşti”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro