Tag: presedinti

  • ANALIZĂ: Preşedinţii turci, de la Atatürk la Recep Tayyip Erdogan

    Mustafa Kemal Atatürk (1923-1938)

    Atatürk este părintele fondator al Turciei laice şi moderne pe ruinele Imperiului Otoman. În timpul lungului său mandat, califatul islamic este abolit, iar ţara se transformă în profunzime, cu numeroase reforme pentru atingerea obiectivului fondatorului său: o ţară ancorată în valorile şi tradiţiile occidentale.

    Ismet Inönü (1938-1950)

    Tovarăş de arme şi ideologie al lui Atatürk, Inönü este moştenitorul său firesc. Cea mai mare reuşită a sa este păstrarea neutralităţii Turciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El joacă un rol preponderent în lansarea pluripartidismului în Turcia.

    Celal Bayar (1950-1960)

    Beneficiară a planului Marshall, Turcia aderă în timpul preşedinţiei sale la NATO în 1952 şi trimite trupe în Coreea. Bayar este destituit în 1960 de prima dintre cele patru lovituri de stat militare pe care le-a cunoscut Turcia, Premierul său conservator, Adnan Menderes, precum şi alţi trei miniştri sunt executaţi de juntă. Condamnat la moarte, pedeapsa lui este comutată în închisoare pe viaţă, după care este “graţiat” în 1966.

    Cemal Gürsel (1960-1966)

    Şeful juntei militare, acest general progresist se află în centrul procesului de redactare a noii constituţii, mai liberale, şi al tranziţiei către puterea civilă. Fiind victima unui atac cerebral, Parlamentul pune capăt preşedinţiei sale în 1966.

    Cevdet Sunay (1966-1973)

    Un alt general ales şef de stat. Preşedinţia sa este marcată de o serie de crize politice şi o nouă lovitură de stat a armatei în 1971.

    Fahri Körutürk (1973-1980)

    Fost comandant al marinei şi ambasador, Körutürk conduce Turcia în timpul invaziei Ciprului de Nord de către armată, în 1974. În timpul mandatului său, violenţele politice ating apogeul, armata folosindu-se de acest pretext pentru a confisca puterea în 1980.

    Kenan Evren (1982-1989)

    Şeful juntei, generalul Evren ordonă o nouă Constituţie autoritară. Fostul om puternic al Turciei, în vârstă de 96 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viaţă în iunie pentru că a condus un puci sângeros.

    Türgüt Ozal (1989-1993)

    Acest civil repune Turcia pe calea normalizării politice şi dezvoltă economia de piaţă. El depune oficial candidatura Turciei pentru intrarea în Comunitatea Europeaă în 1987 şi sparge tabuul kurd, însă moare din cauza unui infarct controversat.

    Süleyman Demirel (1993-2000)

    Veteran în politică şi de şapte ori premier, el are un mandat agitat din cauza unei recrudescenţe a luptelor între armată şi rebelii separatişti din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), al cărui şef, Abdullah Öcalan, este capturat şi încarcerat în 1999.

    Ahmet Necdet Sezer (2000-2007)

    Fost şef al Curţii Constituţionale turce, Sezer este un apărător fervent al laicităţii. Mandatul său este marcat de numeroase tensiuni cu Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator), care a preluat puterea în 2002.

    Abdullah Gül (2007-2014)

    Preluarea preşedinţiei de către acest fost militant islamist, a cărui soţie poartă văl, generează o dispută cu opoziţia laică. Dar personalitatea sa deschisă la dialog îl impune drept un moderat în faţa intransigentului premier Erdogan.

  • Băsescu respinge Legea prin care aleşii locali membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi nu mai erau incompatibili

     În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştiaţi că există şi Air Force Two? Cine şi în condiţii poate folosi aeronava Boeing

    Air Force Two este denumirea dată unei aeronave care îl transportă pe vicepreşedintele SUA. Termenul este deseori asociat cu Boeing C-32, un 757 modificat care este de cele mai multe ori folosit de vicepreşedinte.

    Avionul VC-25A, folosit de preşedinţii americani cu numele de Air Force One, este uneori folosit şi de vicepreşedinte.

    Boeing C-32 este un avion militar de transport utilizat de către forţele aeriene a Statelor Unite. Cei mai importanţi “pasageri” sunt vicepreşedintele SUA, prima doamnă şi, ocazional, membri ai Congresului.

    Preşedinţii Barack Obama, George W. Bush şi Bill Clinton au preferat, în numeroase rânduri, să zboare la bordul C-32 în locul avionului folosit în mod uzual, VC-25A.

    Zona din faţă a avionului este prevăzută cu un centru de comunicare, o toalete şi zece locuri business. A doua secţiune este un spaţiu de odinhă, prevăzută cu zone de schimb, iar a treia zonă este o sală de conferinţe.

  • Despre W, plicticoşi şi creativi

    Cineva zicea la un moment dat că lumea nu este condusă de politicieni, de bogaţi, de guverne, de preşedinţi sau de corporaţii, ci de plicticoşi. Ies de oriunde, zic nişte platitudini, croiesc agende care îţi creează un sentiment permanent de déja-vu. Sunt plicticoşi pentru că nu schimbă nimic, nu fac nimic, şi bălmăjesc mereu şi mereu aceleaşi clişee. C

    Câţi au venit să spună cum că turismul are potenţial sau că pierdem din cauza infrastructurii precare sau că „trebuie să ne schimbăm, dar schimbarea începe cu tine!„, un îndemn care tronează în fruntea unor bloguri, deschide şi închide postări pe net, articole de presă şi emisiuni televizate. Eşti nemulţumit de autorităţi, impozite, măsurile anticriză, rezultatul alegerilor sau cine mai ştie ce? Schimbă-te tu! Te mănâncă câinii pe stradă? Schimbă-te tu! E asfaltul plin de găuri? Schimbarea e în tine!

    Nu, alţii trebuie să se schimbe! Persoanele cu defecţiuni sunt altele, iar putinţa mea şi a celorlalte persoane decente de a le schimba sunt limitate. Trebuie să se schimbe cei care au instituţionalizat şmecheria şi tunul, cei care îmi prezintă drept o mare victorie faptul că au făcut un drum lung de numai un sfert de oră de mers cu maşina, care îngroapă, din neştiinţă şi servilism imbecil, afaceri şi slujbe şi viitorul acestei ţări. Cei cărora Google le este singurul profesor.

    Sunt sigur că una din principalele cauze ale actualei situaţii din România – performanţă economică slabă, tensiuni sociale mocnite, lipsa iniţiativei, oriunde ar fi aceasta necesară – este lipsa creativităţii. Fie ea creativitate artistică sau economică sau politică; şi da, vorbesc despre un popor care, ştiu, crede despre sine că este creativ în cel mai înalt grad. Nu poţi fi creativ invocând permanent clişee, copiind sau adaptând ideile bune ale altora. Nu trebuie să ne blamăm foarte tare, omenirea s-a lenevit, intelectualiceşte vorbind, în ansamblu: pe plan global, testele indicau o creştere a IQ de 10 puncte la fiecare generaţie, iar majorarea se făcea simţită şi în testele de creativitate, cu acelaşi ritm, până în 1990.

    După acest an, rezultatele testelor Torrance, un standard de evaluare a creativităţii, indică o scădere continuă. Alte teste indică evoluţii asemănătoare: în Damenarca, IQ-ul a crescut în mod constant între 1959 şi 1998, după care a scăzut cu tot atâtea puncte cu cât s-a majorat anterior. În Australia, coeficientul de inteligenţă al copilor nu s-a schimbat între 1975 şi 2003. Faţă de 1980, în 2008 britanicii aveau un coeficient de inteligenţă mai mic cu şase puncte.

    Nu fiţi trişti, se poate face treabă şi în condiţiile acestea.

    Fără legătură cu cele de mai sus, ataşez câteva picturi, reprezentând câteva figuri cunoscute ale lumii politice internaţionale, ale fostului preşedinte american George W. Bush, care a deschis, recent, o expoziţie în Dallas. Mi se pare, sincer, că Bush junior dovedeşte talent şi are ceva primar, primitiv în exprimare; în acelaşi timp, mi se pare că are talentul de a citi nu numai figura, ci şi sufletul omului.


     

  • Cum luptă preşedinţii americani cu diferenţele de fus orar?

    Richard Nixon avea o metodă interesantă împotriva oboselii, el oprindu-se de obicei într-o ţară aflată de-a lungul traseului. Înainte de vizita sa istorică în China, Nixon a oprit o noapte în Hawaii şi apoi o noapte în Guam, relatează Business Insider.

    Dwight D. Eisenhower folosea o idee mult mai simplă: ajungea la destinaţie cu câteva zile mai devreme, dându-şi timp pentru a se acomoda cu noul orar. Studii efectuate ulterior au arătat că metoda funcţionează parţial: pentru fiecare oră în plus sau în minus, este nevoie de o zi întreagă de adaptare. Astfel, în cazul unei vizite în Australia, Eisenhower ar fi avut nevoie de mai bine de o săptămână de odihnă.

    Barack Obama, actualul preşedinte al Statelor Unite, face uz de ultimele descoperiri din medicina modernă. O notă apărută în 2010 pe una din fişele sale medicale face trimitere la un medicament împotriva oboselii, mai precis un stimulent care îl ajută să rămână concentrat fără a pierde prea mult timp.

    Ronald Reagan a fost preşedintele cel mai preocupat de problema diferenţelor de fus orar. El a fost unul dintre cei mai importanţi promotori ai regimului Argonne, sistem e folosea ideea unei schimbări de patru zile a dietei pentru a contracara starea de oboseală. Pe scurt, regimul presupune alternarea zilelor cu mese bogate cu zilele fără niciun fel de mâncare, astfel încât organismul să fie în permamenţă alert.

  • Dragnea: Începem să ne întrebăm câţi preşedinţi de consilii judeţene mai rămân în picioare până la sfârşitul anului

     “Nu ştiu dacă sunt ţinte justificate, nejustificate (preşedinţii de consilii judeţene – n.r.). Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului, asta e, de fapt, singura întrebare pe care ne-o punem şi ne-o punem cu foarte mult respect, nu cu alte sentimente. De altfel, o să ne vedem şi mâine, la Braşov, cu majoritatea preşedinţilor de organizaţii şi cred că o să convenim că, indiferent cât de mulţi rămânem în picioare, ducem până la capăt cele două alegeri, şi europarlamentare, şi prezidenţiale”, a răspuns Dragnea unei întrebări a presei pe această temă.

    El a adăugat că speră ca toate persoanele reţinute să se dovedească nevinovate şi să fie eliberate.

    Anterior, premierul Victor Ponta a afirmat că preşedinţii de consilii judeţene sunt cei mai votaţi, iar românii au cea mai mare încredere în ei, dar au o “meserie periculoasă”, pentru că, odată cu popularitatea, ajung “ţintă pentru procurori”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov

     “Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.

    El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL celor mai bogaţi zece preşedinţi ai SUA. Bill Clinton, singurul fost preşedinte american în viaţă care se menţine în clasament

     Bill Clinton se clasează al 10-lea în top – întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, ca de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile. El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine.

    Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, suma de 14 milioane de dolari, şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de către soţul ei, potrivit portalului. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la suma de 55 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţii Porsche şi Volkswagen, daţi în judecată la Frankfurt pentru despăgubiri de 1,8 miliarde de euro

     Porsche a anunţat luni că fondurile de hedging au intentat o acţiune civilă împotriva lui Wolfgang Porsche, preşedintele producătorului de automobile sport, şi Ferdinand Piech, preşedintele grupului Volkswagen. Cei doi sunt de asemenea membri în consiliul de supraveghere al Porsche Automobil Holding SE, potrivit Bloomberg.

    Compania a precizat că procesul este nefundamentat şi va contesta acţiunea.

    Comunicatul Porsche nu nominalizează investitorii implicaţi, însă potrivit Der Spiegel fondul Elliott Associates s-ar număra printre reclamanţi.

    Porsche a anunţat, în luna octombrie a anului 2008, că a acumulat o participaţie de 74,1% din Volkswagen şi are intenţia să-şi majoreze deţinerea, iniţial, la 75% din titluri, apoi să preia integral grupul

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite i-au spionat pe preşedinţii Mexicului şi Braziliei

     Televiziunea braziliană Globo a prezentat duminică un document dezvăluit de informaticianul american Edward Snowden şi datând din iunie 2012, intitulat “Infiltrare inteligentă de date, studiu de caz Brazilia şi Mexic”.

    În acest document, Agenţia Naţională de Securitate (NSA) încearcă să “înţeleagă mai bine metodele de comunicare şi interlocutorii” lui Rousseff şi ai colaboratorilor săi, graţie unui program care permite accesul la toate conţinuturile vizitate de preşedinte pe Internet.

    Rousseff, care intenţionează să efectueze o vizită de stat la Washington în octombrie, a organizat o reuniune de lucru duminică, pentru a analiza problema, potrivit Globo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro