“Situaţia din Ucraina ne aminteşte că libertatea are un preţ”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea unui summit între Uniune Europeană şi Statele Unite.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
“Situaţia din Ucraina ne aminteşte că libertatea are un preţ”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea unui summit între Uniune Europeană şi Statele Unite.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
“Suntem din ce în ce mai preocupaţi de creşterea datoriilor la livrările de gaz rusesc”, a declarat Dmitri Peskov.
“Viitoarele tranşe ale ajutorului financiar nu vor fi oferite până ce viitorul guvern ucrainean nu va putea explica în ce măsură va continua politicile cabinetului precedent”, a avertizat Peskov.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Totodată, 92% dintre directorii generali din România consideră că firmele ar trebui să-şi plătească “partea corectă” de impozite şi taxe, iar 84% dintre respondenţi cred că firmele multinaţionale ar trebui să-şi publice informaţiile referitoare la venituri, profituri şi impozitele şi taxele plătite pentru fiecare ţară în parte în care operează, în timp ce 80% sunt de acord ca autorităţile fiscale din întreaga lume să comunice între ele informaţiile fiscale pe care le au referitor la companii, reiese din studiul CEO Survey 2014, la care au participat 49 de manageri.
“Ceea ce ne spun directorii de companii din România este că politica fiscală are un impact major asupra competitivităţii afacerilor lor şi se tem că măsurile luate pentru echilibrarea bugetului s-au făcut în dauna companiilor. În acelaşi timp, aceştia recunosc că nivelul scăzut al colectării fiscale este una dintre vulnerabilităţile României şi susţin puternic iniţiativele de majorare a încasărilor bugetare şi de combatere a evaziunii fiscale, care este văzută drept o practică de concurenţă neloială. 53% dintre directorii generali din România şi-ar dori ca Guvernul să ia măsuri pentru crearea unui sistem fiscal competitiv la nivel internaţional”, a declarat joi Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România în cadrul unei conferinţe organizate de firma de consultanţă fiscală şi audit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, noul www.csid.ro devine un spaţiu dinamic în care userii au acces la cei mai buni specialişti, primesc informaţii relevante legate de tot ce e nou în materie de wellness şi au la dispoziţie aplicaţii care le oferă informaţii utile în lupta cu kilogramele.
Cu un conţinut exact şi permanent updatat, secţiunea dedicată sănătăţii din noul www.csid.ro reprezintă cel mai accesibil şi util instrument în prevenirea afecţiunilor şi adoptarea unui regim de viaţă sănătos, precum şi un sprijin real în lupta împotriva problemelor de sănătate.
Structurată pe categorii de conţinut, secţiunea de sănătate din noul www.csid.ro îşi propune să acopere întreaga arie medicală livrând userilor date exacte ce pot fi filtrate după mai multe criterii. Astfel, aceştia obţin exact informaţia căutată şi toate detaliile relevante.
Noul www.csid.ro îşi surprinde userii şi cu un quiz captivant: Sănătatea de la A – Z. Utilizatorii sunt invitaţi să descopere cât de bine stăpânesc noţiuni din domeniul medical.
Mai multe detalii aici: http://www.csid.ro/concursuri/completeaza-quiz-ul-sanatatea-de-la-a-la-z-si-castiga-11689968/
IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)
Motivul pentru care se întâmplă aşa este pentru că efectele acestor cuvinte nu se întâmplă pur şi simplu şi nu ajunge nici să vorbim contemplativ despre ele, deoarece este o întreagă ştiinţă personală în spatele lor. Această ştiinţă personală este dusă la rang de artă pentru fiecare dintre noi. Nu există niciun om în lumea asta care să nu ştie ce înseamnă fericirea sau bunul simţ pentru el însuşi, aşa cum nu există nici prea mulţi oameni care să înţeleagă că propria definiţie a fericirii sau a bunului simţ nu înseamnă nimic sau înseamnă prea puţin pentru restul oamenilor din lumea asta. Bunul simţ este atât de normal pentru fiecare dintre noi, ştim atât de bine ce este de bun simţ atât pentru noi, cât şi pentru alţii, încât abia când ne trezim în faţa efectelor produse de aceste cuvinte ne dăm seama cât de puţin înţelegem despre ele sau cât de puţin facem explicit fiecare dintre noi în legătură cu ele.
Nu am întâlnit niciodată oameni care să spună despre ei înşişi că nu au bun simţ sau să spună că au puţin sau să şi-l pună măcar un pic sub semnul întrebării. În ciuda acestei observaţii, vedem cu uşurinţă multă lipsă de bun simţ în jurul nostru. Bunul simţ nu este doar despre conduită, despre ce să faci şi despre ce să nu faci din punctul de vedere al etichetei, ci este despre eticheta morală. Aflăm că nu este bine să minţim sau să furăm, dar nu ne învaţă nimeni de ce. Ni se spune instituţionalizat să nu minţim, dar învăţăm de la viaţă că minţind ne putem proteja. Şi atunci ce devine mai important: să nu mint pentru că nu este bine sau să mă protejez?
Învăţăm deprinderi tehnice, repetăm până când executăm cu virtuozitate, dar la deprinderile morale învăţăm după ureche, dacă avem noroc. Se vorbeşte în ştiinţa conducerii despre modele – despre cele morale este vorba, nicidecum despre cele de execuţie. Pentru că nu face nimeni diferenţa aceasta simplă, învăţăm ce vedem, nu ce este în spatele a ceea ce vedem, şi atunci învăţarea este extrem de superficială, chiar dăunătoare, dacă modelul este unul fără ţinută morală. Bunul simţ are două coordonate extrem de importante care, dacă nu sunt corelate absolut întotdeauna, produc cu uşurinţă efectele lipsei de bun simţ. Este vorba despre eu şi despre ceilalţi. Eu fără ceilalţi sau doar ceilalţi fără mine sfârşesc în frustrare şi, implicit, în fisuri morale de la uşoare – ca amoralitatea – la unele mai complexe – imorale chiar.
Uşor paradoxal, chiar dacă preocuparea pentru sine sau pentru ceilalţi este mică, atât timp cât este egală, produce mai mult bun simţ decât preocuparea lipsită de echilibru dintre cele două. Este mai puţin gravă preocuparea în exces faţă de ceilalţi, dar în acest caz riscul de a se produce efecte de lipsă de bun simţ apare la ceilalţi. Atunci când centrarea este exclusiv pe sine, despre lipsa de bun simţ se poate vorbi şi de o parte, şi de alta. Echilibrul între preocuparea pentru sine şi preocuparea pentru ceilalţi livrează bun simţ.
Bunul simţ este atât de implicit încât nimeni nu vorbeşte despre el, sau atunci când o facem este doar pentru a scoate în evidenţă lipsa lui, nicidecum manifestarea lui. Despre noi înşine nu ne gândim vreodată că am putea produce percepţia de lipsă de bun simţ, pe când, despre alţii, ştim exact în câteva secunde dacă şi cât bun simţ au.
Bunul simţ apare atunci când oamenii se văd atât cât sunt, când îşi reglează aşteptările unii de la ceilalţi şi când îşi definesc aspiraţiile împreună. Alinierea aspiraţiilor este un proces de devenire, de bun simţ. Dacă din ecuaţie scăpăm din vedere aspiraţiile celorlalţi sau minimizăm efectele beneficiilor pe care alinierea le poate aduce, vom ajunge foarte repede să vorbim sau să ne plângem de lipsă de bun simţ.
Bunul simţ este un proces de devenire, nu este o informaţie sau o calitate a cuiva. Este ceva ce nu se termină niciodată, odată începută preocuparea. Dar, dacă nu începem să avem activă această preocupare, avem impresia cu toţii că ştim ce este bunul simţ, atât pentru noi, cât şi pentru alţii.
“Cred că sunt unii în conducere astăzi, de regulă cei care nu sunt în stare să obţină voturi, care încearcă să acopere lipsa de rezultate a PDL dând vina pe alţii pentru ce se întâmplă cu partidul. Văd că îi preocupă mai mult Elena Udrea decât să critice Guvernul Ponta”, susţine Udrea într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, în replică la acuzaţiile liderului PDL Vasile Blaga.
Elena Udrea solicită să i se dea un singur exemplu când vreodată ceea ce a făcut ori a spus ea a fost împotriva PDL.
“Chiar mai mult, sunt unul dintre cei mai activi şi mai prezenţi critici la adresa USL. A, de acord că poate ceea susţin eu, parteneriatul PDL cu Traian Băsescu şi unitatea dreptei, este în contradicţie cu ceea ce face şi gândeşte conducerea actuală a partidului. Dar aceasta nu înseamnă că ei au dreptate, pentru că la fel ca mine gândesc electoratul de centru dreapta şi marea majoritate a membrilor de partid”, adaugă Udrea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“I-am trimis o scrisoare ministrului britanic de Externe William Hague pentru a-mi exprima preocuparea şi a cere clarificări”, a declarat comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding, într-o conferinţă de presă.
“Am solicitat un răspuns foarte urgent, până la sfârşitul săptămânii”, a adăugat ea.
Reding a adresat patru întrebări, şi anume “Care este amploarea programului? Este limitat la cazuri individuale? Datele rămân în Marea Britanie? Care sunt posibilităţile unei rectificări pentru cetăţenii britanici şi europeni?”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cu nivelurile actuale ale TVA şi CAS nu putem avea o creştere de peste 4% pe an. Aceasta trebuie să fie preocuparea Guvernului anul viitor”, a spus Vosganian, la conferinţa “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar.
El a arătat că industria românească este “pe o cale bun”, întrebarea fiind cum trebuie susţinută în continuare.
“Producţia industrială a crescut cu peste 8% la patru luni, exportul a fost de 13,17 miliarde euro şi importurile au ajuns la 15,3 miliarde de euro, astfel că deficitul comercial este de 1,6 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent este aproape neglijabil”, a spus Vosganian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Toată lumea e foarte bună la dat sfaturi. Domnul preşedinte de la ANRE e bun la sfaturi. Eu aştept de la el să aibă grijă să aplice regulile europene, că încă la ANRE văd că, în afară de energie eoliană, ei nu ştiu altceva. Să îşi facă treaba şi să ne dea sfaturi mai puţine !”, a spus Ponta.
Autorităţile trebuie să fie preocupate în special de creşterea veniturilor populaţiei, nu de menţinerea la un nivel jos, pe baze “nesustenabile”, a preţurilor energiei, a declarat, miercuri, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la conferinţa “MEDIAFAX Talks about Energy”.
“Este preţul energiei prea mare sau veniturile prea mici? (…) În mod normal, guvernele ar trebui să se îngrijească mai degrabă de creşterea veniturilor populaţiei, iar nu de menţinerea la un nivel jos, pe baze nesustenabile, a preţurilor energiei. Preţurile mici ale energiei îi avantajează doar pe consumatorii cu venituri mari”, a afirmat şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Mă întâlnesc cu domnul Mittal, care vine în Bucureşti la invitaţia mea. Mittal, ca toţi producătorii din Uniunea Europeană, are o mare preocupare faţă de deciziile pe care Uniuea Europeană le va lua la Consiliul European pe energie. Ei spun aşa: Europa, dacă nu reduceţi preţurile la energie şi continuaţi să le creşteţi, nu mai suntem competitivi, ne ducem în China, în Africa, în altă parte, pentru că în Europa nu mai sunt competitivi”, a spus Ponta, la postul public de televiziune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro