BusinessMagazin

Tag: preocupare

  • Când luxul devine sustenabil

    Ei doresc ca noua lor proprietate să aibă – sau îşi vor instala singuri odată ce o vor cumpăra – centrală termică pe biomasă, eventual una suficient de puternică pentru tot satul, dacă reşedinţa se află într-o zonă rurală, panouri solare care nu arată a panouri solare ori sisteme de reciclare a apei. Se vând, de asemenea, case luxoase confecţionate din lemn luat dintr-o zonă în care se plantează 30 de copaci pentru fiecare arbore tăiat şi dotate cu piscină cu apă purificată. De asemenea, clienţii nu mai sunt interesaţi de baruri cu tot felul de băuturi alcoolice şi colecţii de sticle de şampanie cu care să se mândrească, ci preferă să aibă o zonă de bar unde se pot prepara şi consuma sucuri naturale. 

  • Cătălin Creţu, general manager România, Croaţia, Slovenia, Malta / VISA Europe: “Acum, totul se învârte în jurul telefonului mobil. Majoritatea băncilor mari se preocupă de plata prin intermediul telefonului. Este un fenomen care va exploda, CA Tot ce înseamnă soluţie digitală prin intermediul telefonului mobil”

    Carte de vizită
    ¶ Este de profesie inginer, fiind absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti
    ¶ Cătălin Creţu şi-a început cariera la HSBC Bank în anul 2001, ca project manager responsabil de zona Americii de Nord
    ¶ A preluat funcţia de manager general al Visa Europe în România în 2004 

  • Comisia Veneţia exprimă preocupare privind reformarea codurilor penale în România

    Conform avizului adoptat vineri, Comisia de la Veneţia “exprimă preocupare că multe dintre proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal în combaterea infracţiunilor de corupţie, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ | Comisia Europeană, despre OUG pe legile justiţiei: Urmărim cu preocupare evoluţiile

    “După cum prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a spus clar la dezbaterea din Parlamentul European, pe măsură ce vom continua dialogul cu autorităţile române, în spiritul cooperării şi în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană va trage concluziile adecvate în cazul în care amendamentele la legile justiţiei, la Codurile Penale, la legislaţia privind conflictul de interese şi privind combaterea corupţiei nu vor ţine cont de aceste preocupări. Deci, urmărim cu preocupare cele mai recente evoluţii şi vom analiza îndeaproape modificările. După cum am spus deja de multe ori, existenţa unui sistem judiciar independent şi profesionist are o importanţă foarte mare”, se arată într-un punct de vedere al unui purtător de cuvânt al CE remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Guvernul a adoptat, luni, OUG pentru modificarea Legilor Justiţiei. Ulterio, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a prezentat, prevederile ordonanţei de urgenţă care a fost adoptată de Guvern, precizând că sunt schimbări în privinţa detaşărilor procurorilor, că interviurile pentru procurorii-şefi vor fi transmise în direct, arhivate şi văzute de oricine şi că ministrul poate sesiza Inspecţia Judiciară.

    Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicieni din Austria critică situaţia din România,exprimă dubii privind Preşedinţia ConsiliuluiUE

    Tensiunile politice din România ar putea avea consecinţe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE, notează Der Standard.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CANDIDATUL cu care PSD/ALDE ar putea să vrea să îl învingă pe Iohannis la alegeri

    „Nu aş spune că e un lucru de care să mă sperii, dar nici nu sunt în momentul acesta mânat de o ambiţie nemăsurată. Niciodată în politică eu nu am procedat în felul acesta. Cred că cei care au ambiţii, aşa, necontrolate şi nemăsurate până la urmă ajung să facă greşeli. Am fost premier şi poate un pas mai sus, altul nu mai există, ar fi funcţia prezidenţială, ceea ce nu este un lucru care să spun că nu mă preocupă.
    De foarte multe ori stau şi mă întreb cum ar trebui să fie mandatul de preşedinte, cum aş face eu mandatul de preşedinte, ce ar trebui să fac pentru România, pentru că până în prezent eu văd o mare diferenţă între cum e descris în Constituţie rolul preşedintelui şi ce se întâmplă în realitate”, a declarat Tăriceanu, marţi seară, la Antena 3.

    El a adăugat că PSD şi ALDE urmează să ia „o decizie deloc simplă” dacă susţin un candidat unic la alegerile prezidenţiale sau dacă fiecare partid va candida cu propriul concurent.

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, pe 5 august, că PSD are mai multe variante posibile pentru candidatura la preşedinţie, dar numele candidatului va fi anunţat abia după o analiză fără patimă, susţinând că “s-a dat ordin pe unitate” împotriva sa, deşi nu a decis dacă va candida. “Avem mai multe variante posibile. În momentul în care vom avea o analiză riguroasă fără patimă, o vom adopta şi vom merge cu ea la Cotroceni. De câteva luni lui Iohannis i s-a spus că eu vreau să candidez la prezidenţiale. Din acel moment a dat ordin pe unitate, Hellvig, Dumbravă, Ciorcârlan, etc. Eu încă nu am luat această decizie”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Merkel condamnă decizia lui Trump: Faptul că “oricine face ce vrea, veste proastă”

    Decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear “reprezintă o sursă puternică de preocupare şi de regret. Este vorba de subminarea încrederii în ordinea internaţională. Tratatul este departe de a fi perfect”, dar, cu toate acestea, retragerea unilaterală dintr-un acord aprobat de Consiliul de Securitate ONU “nu este corectă”, a declarat Angela Merkel vineri, potrivit publicaţiei Die Zeit.

    “Angela Merkel a exprimat preocupare că multilateralismul este într-o criză reală”, notând că Donald Trump nu a renunţat doar la Acordul nuclear cu Iranul, ci şi la Tratatul climatic Paris şi la unele acorduri comerciale. “Dacă oricine face ce vrea, aceasta este o veste proastă pentru întreaga lume”, a adăugat Merkel, oferind asigurări că ea va depune în continuare eforturi “pentru menţinerea parteneriatului transatlantic”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel condamnă vehement decizia lui Trump: Faptul că “oricine face ce vrea, veste proastă pentru întreaga lume”

    Decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear “reprezintă o sursă puternică de preocupare şi de regret. Este vorba de subminarea încrederii în ordinea internaţională. Tratatul este departe de a fi perfect”, dar, cu toate acestea, retragerea unilaterală dintr-un acord aprobat de Consiliul de Securitate ONU “nu este corectă”, a declarat Angela Merkel vineri, potrivit publicaţiei Die Zeit.

    “Angela Merkel a exprimat preocupare că multilateralismul este într-o criză reală”, notând că Donald Trump nu a renunţat doar la Acordul nuclear cu Iranul, ci şi la Tratatul climatic Paris şi la unele acorduri comerciale. “Dacă oricine face ce vrea, aceasta este o veste proastă pentru întreaga lume”, a adăugat Merkel, oferind asigurări că ea va depune în continuare eforturi “pentru menţinerea parteneriatului transatlantic”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum să transformi 114 dolari în 400.000 de dolari: reţeta simplă a lui Warren Buffet

    Sunt mulţi cei care au simţit pe pielea lor “magia” bursei – să investeşti banii şi să te uiţi la ei cum se înmulţesc. Cu toate acestea, puţini au reuşit să obţină performanţe comparabile cu cele ale lui Warren Buffett, cel mai mare investitor pe care bursa l-a cunoscut vreodată.
     
    În cadrul unui interviu acordat celor de la Yahoo Finance, el a povestit o întâmplare menită să îi încurajeze şi pe cei mai sceptici dintre noi.
     
    La momentul intrării Statelor Unite în cel de-al doilea război mondial, Franklin Roosevelt era preşedinte iar Warren Buffett era copil. În vreme ce alţii de vârsta sa erau preocupaţi de jocuri sau sport, tânărul Warren era fascinat de bursă. Acel moment negru din istoria Statelor Unite avea să fie momentul în care Buffett şi-a făcut intrarea în lumea investiţiilor.
     
    “O să vă dau câteva cifre care o să vă impresioneze: am cumpărat prima acţiune când aveam 11 ani”, povesteşte Buffett. “Era primul trimestru al anului 1942, la scurt timp după Pearl Harbour. Am plătit 114,75 dolari pe pachet. Dacă aş fi investit 114 dolari în companii din S&P 500 (indexul celor mai valoaroase companii din Statele Unite – n.red.) şi apoi aş fi reinvestit dividentele, cât credeţi că ar fi valorat astăzi?”
     
    Răspunsul este unul impresionant: 400.000 de dolari.
     
    Buffett recunoaşte însă că nu e uşor să ţii o investiţie pentru un timp atât de îndelungat. “Bursa are căderi şi reveniri de-a lungul timpului, dar sistemul îşi revine întotdeauna. Sigur, eu nu ştiam asta atunci, dar dacă cumperi de 10 sau 20 de dolari acţiuni din S&P şi uiţi de alte variante, vă garantez că veţi câştiga foarte mulţi bani.”