BusinessMagazin

Tag: preluare

  • Alexander Pitchka a preluat conducerea operaţiunilor locale ale producătorului de ţigarete JTI. Echipa de management din România va coordona şi business-ul JTI din Moldova şi Bulgaria

    Japan Tobacco International (JTI), unul dintre cei mai mari producători de ţigarete de pe plan local, anunţă numirea lui Alexander Pitchka în rolul de general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    El s-a alăturat companiei în urmă cu 25 de ani, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina, iar ulterior a ocupat diverse poziţii în departamentul Finanţe. În 2012, Alexander Pitchka s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI, iar în 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva ţări din Asia. În 2018, a fost numit General Manager în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală şi Mongolia, arată datele transmise joi de oficialii JTI.

    Potrivit acestora, echipa de management din România va coordona şi afacerile JTI din Moldova şi Bulgaria.

    „JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o ţară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piaţă şi continuăm să creştem organic”, spune Alexander Pitchka.

    JTI, una dintre primele multinaţionale stabilite local, încă din 1993, a investit până acum peste 250 milioane de euro în România. Compania are peste 1.200 de angajaţi în sediul din Bucureşti, iar produsele sale sunt exportate în aproape 50 de ţări.

    În 2020, JTI a raportat afaceri cumulate de 6,3 miliarde lei (1,3 miliarde euro) pentru cele două entităţi cu care îşi desfăşoară activitatea în România, JTI Trading şi JTI Manufacturing, în creştere cu peste 16% faţă de 2019, în timp ce profitul a fost de peste 731 milioane lei, plus 34%, arată cele mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Pe plan global, JTI este unul dintre cei mai mari producători de produse din tutun şi produse pentru vapat, cu operaţiuni în peste 130 de ţări. Cu sediul la Geneva, Elveţia, JTI are peste 40.000 de angajaţi, şi face parte din grupul Japan Tobacco.


     

     

  • Prima vizită oficială la Ford Craiova după anunţul preluării de către Ford Otosan. „Ne concentrăm eforturile asupra viitorului fabricii din Craiova, care va continua să joace un rol cheie în planurile Ford de a crea un viitor sustenabil complet electric“

    Florin Spătaru, ministrul economiei, a vizitat vineri, 13 mai, uzina Ford de la Craiova în prima întâlnire oficială a conducerii locale a companiei cu un membru al Executivului după anunţul legat de preluarea unităţii de către Ford Otosan.

    Prin preluare, Ford Otosan va deţine a doua cea mai mare companie auto de pe piaţa locală.

    „Am avut astăzi ocazia de a continua dialogul cu managementul companiei Ford, într-un moment important atât pentru companie cât şi pentru Craiova. Sunt foarte încrezător în planurile pentru fabrica de la Craiova sub conducerea Ford Otosan, odată ce transferul de proprietate este finalizat. Uzina din Craiova vizează un viitor electric, iar tranziţia către electromobilitate este un obiectiv important pe care eu, ca ministru al economiei, îl susţin cu toate eforturile“, a declarat ministrul Florin Spătaru.

    Florin Spătaru a mai vizitat şi fabrica Avioane Craiova, unde a fost produs avionul IAR Şoim, care va fi modernizat în vederea pregătirii piloţilor pentru avioaanele F16.

    În cadrul deplasării în judeţul Dolj, ministrul economiei, Florin Spătaru, s-a întâlnit vineri, 13 mai, cu preşedintele Ford România şi director general al Fabricii Ford, Josephine Payne, şi alţi membri din conducerea companiei pentru a discuta despre soluţiile pe care industria auto le poate implementa pentru a depăşi criza semiconductorilor şi dependenţa de materiale critice existentă în Europa, precum şi despre oportunităţile pe care tranziţia către electromobilitate le oferă.

    La rândul său, Josephine Payne, preşedinte al Ford România, a declarat că Ford Craiova trece prin cea mai bună perioadă, în ciuda dificultăţilor legate de semiconductori şi de războiul din Ucraina şi pregăteşte tranziţia spre electrificare.

    „În ciuda contextului actual, ne concentrăm eforturile asupra viitorului strălucit al fabricii din Craiova, care va continua să joace un rol cheie în planurile Ford de a crea un viitor sustenabil complet electric. Procesul de transfer al proprietăţii de la Ford la Ford Otosan este în curs de desfăşurare şi, aşa cum s-a menţionat anterior, ne aşteptăm ca acesta să fie finalizat în al treilea trimestru”, a declarat Josephine Payne.

    În paralel, uzina din Craiova se pregăteşte să lanseze în 2023, respectiv 2024, producţia a trei noi modele: Ford Transit Courier şi Ford Tourneo Courier (ambele produse în variante electrice şi pe combustie interna), precum şi  Ford Puma complet electric.  Diversificarea gamei de produse pentru uzina din Craiova va aduce un grad de flexibilitate ridicat şi deci o capacitate de adaptare mult mai rapidă la schimbările din piaţă.

    „România are o producţie semnificativă în industria auto, unde avem cele două mari fabrici şi, de asemenea, o industrie orizontală foarte bine dezvoltată. Până la urmă, industria auto generează peste 24% din PIB-ul României”, a precizat ministrul Spătaru.

    În cadrul vizitei la fabrica Ford s-a discutat despre soluţiile ce pot fi implementate pentru reducerea blocajelor pe lanţurile de aprovizionare şi despre oportunităţile şi provocările legate de dezvoltarea viitoare a fabricii.

    Pe 14 martie compania Ford a anunţat că joint-venture-ul Ford Otosan va prelua uzina Ford din Craiova, începând cu al treilea trimestru din 2022, în urma unui transfer de proprietate.

    Ţinând cont de faptul că Ford este reprezentat în Consiliul de Administratie al Ford Otosan prin intermediul unor lideri de nivel senior şi că Ford participă la supervizarea activităţii acestui joint venture, compania va continua să participe la supervizarea activităţii de la Craiova.

    Ford a declarat că a investit aproximativ 2 miliarde euro la Craiova şi a produs un milion de vehicule si peste 1,5 milioane de motoare de la preluarea acesteia in 2008.

    Faptul ca Ford Otosan va fi noul proprietar al fabricii din Craiova va ajuta transferul de know-how, prin integrarea pe verticală a tehnologiilor electrice şi va avea un efect extins şi eficient din punct de vedere al costurilor la nivelul reţelei de furnizori.

    În prezent, fabrica Ford din Craiova produce în paralel modelul Puma, care e cel mai bine vândut SUV de clasa mica la nivel European, modelul EcoSport, dar şi motorul de 1.0 l EcoBoost. Ford a anunţat în martie că producţia SUV-ului de clasă mică Ford EcoSport se va încheia până la finalul acestui an, deoarece fabrica de la Craiova se va concentra tot mai mult pe un viitor construit pe producţia de vehicule comerciale şi electrice.

    Ford Puma, SUV-ul produs de constructorul american la Craiova, a urcat de pe locul al cincilea la nivel european în 2021 pe pozi?ia secund? în primul trimestru al acestui an, conform datelor left-lane.com, centralizate pe baza celor de la Jato Dynamics, produc?tori ?i înmatricul?ri.

    Înmatriculările de Puma au înregistrat în primul trimestru un volum de aproape 38.000 de unităţi, în scdere cu 3% fa?? de perioada similar? din 2021, acesta fiind ?i cel mai mic declin din top cinci.

    Puma este şi cel mai bine vândut model Ford la nivel european, dep??ind Fiesta sau Focus, ambele produse în Germania.

     

  • Preluarea Twitter de către Elon Musk. Mai multe celebrităţi vor să renunţe la platformă

    Actriţa Cate Blanchett avertizează că preluarea Twitter de către Elon Musk este „foarte, foarte periculoasă”, în timp ce mai multe celebrităţi ameninţă cu renunţarea la platformă în semn de protest, anunţă Daily Mail.

    Actriţa laureată cu Oscar Cate Blanchett a lansat un avertisment cu privire la consecinţele recentei preluări a Twitter de către miliardarul din domeniul tehnologiei Elon Musk.

    Musk, în vârstă de 50 de ani, a achiziţionat săptămâna trecută gigantul social media pentru 61 de miliarde de dolari şi s-a angajat să stimuleze platforma pentru ca aceasta să îşi poată realiza potenţialul de „piaţă digitală” a lumii.

    „Este periculos”, a declarat Blanchett, pentru Variety despre achiziţia Twitter de către Musk, în timp ce participa la Gala Premiilor Chaplin din New York.

    Blanchett nu este singura vedetă de la Hollywood care a criticat preluarea de către Musk.

    Actriţa Jameela Jamil din Good Life a scris luni pe Twitter că promisiunea lui Musk privind „libertatea de exprimare” va duce la „ură, intoleranţă şi misoginism” pe platformă.

    Promiţând că nu va mai scrie niciodată pe Twitter, Jamil a adăugat: „Aş vrea ca acesta să fie ultimul meu tweet”.

    Mia Farrow, actriţa devenită activistă, a scris şi ea pe Twitter.

    „Ei bine, dacă Twitter devine şi mai toxic… va fi luat mai puţin în serios, iar oameni ca mine vor renunţa – pentru liniştea sufletească”, a spus ea.

    Prezentatorul de televiziune britanic Phillip Schofield a declarat miercuri că a şters aplicaţia Twitter de pe telefonul său pentru că nu mai vrea să facă parte din viaţa sa, deşi contul său rămâne activ. Prezentatorul emisiunii This Morning a numit platforma „o hazna de troli josnici şi dezgustători”.

    Actorul George Takei, din Star Trek, şi-a exprimat şi el îngrijorarea cu privire la preluarea de către Musk, dar a refuzat până acum să părăsească platforma din motive morale.

    În schimb, bărbatul în vârstă de 85 de ani a promis că îşi va dubla eforturile pentru a face din Twitter un loc al dezbaterilor civilizate.

    „Nu plec nicăieri. În cazul în care acest loc va deveni mai toxic, mă angajez să mă străduiesc şi mai mult pentru a ridica raţiunea, ştiinţa, compasiunea şi statul de drept. Lupta împotriva fascismului, a dezinformării şi a urii necesită luptători duri”, a scris Takei pe Twitter.

    Musk, cea mai bogată persoană din lume are un trecut controversat cu aplicaţia, iar decizia sa de a prelua compania este posibil să aibă ramificaţii substanţiale pentru un serviciu folosit de peste 300 de milioane de persoane, inclusiv de mulţi lideri mondiali.

    Patronul Tesla şi SpaceX insistă că preluarea nu este motivată de câştiguri economice, ci mai degrabă din dorinţa de a proteja Twitter ca un loc de exprimare liberă şi nu de cenzură.

    „A avea o platformă publică care să fie de maximă încredere şi să fie larg incluzivă este extrem de important pentru viitorul civilizaţiei. Nu mă interesează deloc aspectele economice”, a declarat el într-o recentă conferinţă publică.

    În ultimele săptămâni, Musk a propus relaxarea restricţiilor de conţinut de pe Twitter, în timp ce a eliminat de pe platformă conturile false şi a renunţat la publicitate ca principal model de venit.

    Musk crede că poate creşte veniturile prin abonamente care să ofere clienţilor plătitori o experienţă mai bună, posibil chiar o versiune fără reclame a Twitter.

    Între timp, Twitter a garantat angajaţilor săi locurile de muncă pentru următoarele şase luni şi a confirmat că „nu sunt planificate disponibilizări”.

    Cu toate acestea, odată ce şeful Tesla va prelua conducerea, orice decizie în materie de resurse umane va depinde de el.

  • Mişu Negriţoiu, în aprobare la BNR pentru preluarea poziţiei de preşedinte al board-ului la Porsche Bank

    Mişu Negriţoiu (71 de ani), cel care a condus un deceniu operaţiunile ING Bank în România, este la un pas să revină în sistemul bancar prin preluarea poziţiei de preşedinte al board-ului la Porsche Bank, o bancă pe care omul de afaceri Dan Ostahie o cumpără prin intermediul Altex.

    Conform unor surse de pe piaţa bancară, dosarul de aprobare pentru Mişu Negriţoiu este la BNR.

    Mişu Negriţoiu, fost ministru şi consilier prezidenţial în anii ’90, a fost recrutat de grupul olandez ING pentru a lucra la banca din România. Din 2006, Negriţoiu a preluat conducerea operaţiunilor, poziţie deţinută până în 2014.

    După plecarea de la ING, Negriţou a fost timp de trei ani preşedinte al ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, poziţie din care a fost demis de către Parlament ca urmare a unor dispute cu PSD-ul din perioada Dragnea.

    După plecarea de la ASF, Negriţoiu a lucrat în calitate de consultant pentru EY, poziţie din care a plecat la finalul anului trecut.

     

  • Nemţii de la Dalli închid fabrica de la Timişoara la 8 opt ani după ce a preluat-o de la P&G. Primele semne ale declinului au apărut în 2021, când unitatea a picat 151 de locuri în topul exportatorilor

    Grupul german Dalli, intrat pe plan local în 2014, când a preluat de la P&G fabrica de detergent de la Timişoara, va închide operaţiunile de producţie din România, scrie seenews.com, care citeaza oficialii grupului. Această mutare face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare ce vizează mai multe fabrici.

    “Dalli va opri treptat operaţiunile din Warth (Austria) până la final de 2022, după care va închide fabrica. În Timişoara se va întâmpla acelaşi lucru, iar în decembrie 2022 această unitate va fi fie vândută, fie închisă”, spun reprezentanţii grupului citaţi de seenews.com.

    În cel mai bun moment, unitatea contribuia cu o treime la capacitatea totală de producţie de detergenţi a grupului.

    Dalli Production România, subsidiara locală a grupul german Dalli, care deţine o fabrică de detergenţi la Timişoara, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 434,3 mil. lei (peste 90 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Rezultatele nu sunt publice pe 2021. Totuşi, un prim indicator al evoluţiei companiei îi reprezintă exporturile pe anul trecut. Compania Dalli Production România s-a situat în 2021 pe locul 445 în clasamentul celor mai mari exportatori locali, în cădere liberă, cu 151 de poziţii.

    Nemţii invocă creşterea preţurilor – la energie şi materii prime – ca motive ce duc la restructurare. Astfel, este în plan şi reducerea numărului de salariaţi la două fabrici din Germania şi la două din Olanda. Mai mult, compania va abandona până în 2030 a articolelor neprofitabile, precum detergentul de vase şi bunurile de curăţenie a locuinţei, alături de unele articole de îngrijire personală.

    În total, compania are şapte fabrici, conform site-ului propriu. Astfel, se vor închide (sau vinde) două şi va fi redusă activitatea la alte patru. Singura care nu este menţionată este o unitate din ţara mamă, Germania.

    Fabrica de detergenţi de la Timişoara pe care grupul german Dalli a preluat-o în 2014 de la gigantul american P&G are o capacitate totală de 300.000 de tone, ce o poziţionează pe locul întâi în topul celor mai mari facilităţi de producţie ale companiei. Ea se află la egalitate cu o altă fabrică din Germania a lui Dalli.

    La final de 2020, unitatea de producţie avea peste 300 de salariaţi care produceau detergent, conform celor mai recente date ZF.

    La intrarea pe plan local, CEO-ul de la acea vreme al grupului spunea că a ales să intre pe piaţa locală datorită forţei de muncă bine pregătite şi datorită sistemului educaţional bine pus la punct, sistem care poate susţine dezvoltarea viitoare a companiei în România. Fabrica nemţilor de la Timişoara este prima – şi singura – a grupului în Europa Centrală şi de Est. Ei au venit în regiune în primul rând ca partener de producţie al P&G.

    Grupul Dalli este specializat în producţia de mărci private pentru retaileri gigant, printre clienţii companiei numărându-se Lidl şi Aldi, ambii discounteri germani, dm Drogerie Markt şi Rossmann, companii active pe piaţa drogheriilor, potrivit unor informaţii anterioare oferite de oficialii Dalli. Grupul Dalli este o afacere de familie ajunsă la cea de-a cincea generaţie, având o istorie de peste 170 de ani.

    Germanii mai deţin pe plan local şi firma Dalli Dc Ost, înfiinţată în urmă cu patru ani, cu obiect principal de activitate „comerţ cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie“ şi afaceri de 415,3 mil. lei în 2020, plus 32%. Această entitate se ocupă cel mai probabil de distribuţie pe plan local, acelaşi model fiind practicat şi de alţi giganţi din domeniu precum P&G şi Unilever. Astfel, o entitate produce, iar o alta preia distribuţia produselor grupului pe piaţa locală. Compania care se ocupă de distribuţie nu va avea în portofoliu doar bunurile realizate în fabrica locală, ci şi în celelalte unităţi de producţie ale grupului. Compania Dalli Dc Ost are sediul tot în judeţul Timiş, la fel ca fabrica. Compania se află şi ea în top exportatori, pe locul 117, în coborâre 64 de poziţii.

     

     

  • Directorul financiar al Cosmopolis preia funcţia de CEO al proiectului rezidenţial din nordul Capitalei. Compania investeşte încă 30 mil. euro în 2022

    Ozan Tuncer a preluat funcţia de  CEO al Cosmopolis, cel mai mare proiect rezidenţial din România construit după 1989, cu peste 14.000 de locuitori, de la Ahmet Buyukhanli, care rămâne acţionar principal Opus Land Development, dezvoltatorul Cosmopolis. În 2022, compania are alocate investiţii de 30 milioane de euro şi îşi propune construcţia a cel puţin 500 de unităţi noi, alături de un nou strip mall şi extinderea infrastructurii rutiere.

    “Ozan Tuncer este alături de noi de aproape 10 ani, îndeplinind cu succes rolul de Chief Financial Officer. Am încredere că este cea mai potrivită persoană să preia rolul de CEO şi să ducă mai departe planurile de dezvoltare ale Cosmopolis, păstrând viziunea şi misiunea Cosmopolis,”, a declarat Ahmet Buyukhanli, acţionarul principal al Opus Land Development.

    Ozan Tuncer este absolvent al Facultăţii de Economie. El şi-a început cariera profesională în anul 2000 în Meteksan Sistem, o companie din grupul Bilkent Holding. Meteksan a fost principalul integrator IT din Turcia, activ în principal în industriile de apărare, educaţie şi financiare. În 2005 a fost numit director financiar al Meteksan România pentru prima activitate a grupului în străinătate. În 2009 s-a alăturat Synergy Construct, un antreprenor general de top din România, activ în proiecte rezidenţiale, comerciale şi industriale. A deţinut funcţia de Chief Financial Officer al Synergy până în 2012, când s-a alăturat Opus Land Development în calitate de CFO.

    “Am fost prezent încă din primii ani ai Cosmopolis, am văzut cum a prins viaţă şi cum s-a dezvoltat în ceea ce este astăzi cel mai mare proiect imobiliar din România, un concept unic. Sunt unul dintre cei 14.000 de rezidenţi care atribuie Cosmopolis şi titulatura de acasă. Obiectivul profesional este ca şi în 2022 Cosmopolis să rămână cel mai important etalon pe piaţa imobiliară”, a declarat Ozan Tuncer, noul CEO al Cosmopolis.

    În 2022, Opus Land Development a alocat investiţii de 30 milioane de euro şi îşi propune construcţia a cel puţin 500 de unităţi noi în Cosmopolis, atât apartamente cât şi vile, alături de un nou strip mall şi extinderea infrastructurii rutiere.

    Cosmopolis, cel mai amplu proiect rezidenţial din România construit după 1989, va ajunge la finalul acestui an la peste 5.000 locuinţe finalizate şi o comunitate de peste 15.000 de locuitori, în urma unor investiţii cumulate de peste 350 de milioane de euro, una dintre cele mai mari investiţii realizate într-un proiect imobiliar din România.

     

  • Stay Fit Gym, companie activă pe piaţa sălilor de fitness, face prima achiziţie după intrarea fondului de investiţii Morphosis Capital în acţionariat, şi preia centrul Neby Fitness din Capitală

    Stay Fit Gym, al doilea cel mai mare lanţ de săli de fitness din România după numărul de centre deschise, anunţă preluarea integrală a Neby Fitness, un centru din zona pieţei Domenii din Bucureşti.

    Aceasta este prima tranzacţie de tip M&A realizată de Stay Fit Gym după intrarea în acţionariatul companiei a fondului de private equity Morphosis Capital, în decembrie 2021.  

    „Obiectivul nostru comun cu Morphosis Capital este ca Stay Fit Gym să se dezvolte accelerat prin deschiderea de noi centre de fitness atât în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din România. Preluarea Neby Fitness face parte din planul nostru de extindere în Capitală, în zone în care există o nevoie de centre de fitness moderne”, spune Alexandru Lascăr, CEO Stay Fit Gym.

    Odată cu această preluare, reţeaua Stay Fit Gym ajunge la opt unităţi în Capitală, centrul urmând să fie integrat complet în reţeaua companiei după investiţii de aproximativ 0,75 milioane de lei în renovare, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, antrenorii şi personalul administrativ din cadrul centrului vor deveni, de asemenea, parte a echipei Stay Fit Gym.

    Stay Fit Gym, compania fondată de trei antreprenori români – Alexandru Lascăr (CEO), Marius Preodişteanu (head of expansion) şi Laurenţiu Lascăr (director operaţional) – în 2012, a fost prima achiziţie făcută de Morphosis Capital în domeniul sportului,  o piaţă foarte fragmentată, unde există loc şi de consolidare şi de expansiune, conform datelor anunţate anterior de jucători.

    Pentru anul 2021, Stay Fit Gym estimează o cifră de afaceri de aproximativ 10 milioane de lei, iar pentru anul curent are în vedere venituri de peste 15 milioane de lei.

    De asemenea, anul acesta, cu sprijinul capitalului obţinut de la Morphosis Capital, compania are în plan să inaugureze până la zece centre proprii de fitness în Bucureşti şi în oraşe cu peste 100.000 de locuitori.  

  • Elon Musk mai sparge o barieră şi vine cu un proiect care poate schimba din temelii lumea în care trăim

    Miliardarul Elon Musk a prezentat în cadrul evenimentului Tesla AI Day un robot humanoid, gândit pentru a prelua sarcinile repetitive din piaţa muncii, introducând astfel în spaţiul public un concept despre care se discută tot mai mult în ultimii ani, potrivit Bloomberg.

    Tesla Bot este gândit pentru a elimina sarcinile „periculoase, repetitive şi plictisitoare”, cum ar fi ridicarea unor obiecte sau drumul până la magazin pentru alimente, a explicat Musk. Prototipul ar putea fi lansat chiar anul viitor.

    „Practic, în viitor activităţile fizice vor fi o alegere”, a declarat Elon Musk, care susţine că Tesla este ca mai mare companie de robotică din lume.

    Robotul a reprezentat atracţia principală în cadrul Tesla AI Day, un eveniment în care inginerii vin cu prezentări extrem de tehnice prin care ilustrează avansul tehnologic al Tesla în domeniul vehiculelor autonome. Scopul principal al evenimentului este atragerea de talente în cadrul companiei.

    „Dezvoltarea următoarei ere a automatizării, inclusiv un robot humanoid capabil să realizeze sarcinile periculoase, repetitive şi plictisitoare. Căutăm ingineri pe zona de mecanică, electronică, control şi software pentru a ne ajuta să utilizăm expertiza noastră în inteligenţa artificială dincolo de flota de vehicule”, scrie compania într-un anunţ de angajare publicat pe site-ul propriu.

    Musk este cunoscut pentru faptul că prezintă produse care sunt mai aproape de stadiul de idee decât de cel de prototip. În noiembrie 2017, el a prezentat o camionetă Tesla, însă aceasta ar putea fi văzută de public cel mai devreme în 2022.

  • Consiliul Concurenţei autorizează tranzacţia prin care elveţienii de la Swiss Automotive preiau pachetul majoritar al distribuitorului de piese auto Augsburg, fondat în urmă cu 25 de ani de antreprenorul Marius Constantinoiu

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Autonet Group Holding (AGH), parte a grupului elveţian Swiss Automotive Group, a preluat anul trecut, în octombrie, pachetul majoritar de acţiuni al distribuitorul de piese auto Augsburg International (AL), controlat de antreprenorii Marius Constantinoiu şi Gina Iordache.

    “În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    În urma tranzacţiei, Autonet Group Holding (AGH) va avea o participaţie de 51% din Augsburg International (AL), în timp ce actualii acţionari ai AI vor deţine 49% din acţiuni.

    Furnizorul Augsburg International Impex, fondat în urmă cu 25 de ani de către antreprenorul Marius Constantinoiu, a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 566,8 mil. lei (117,6 mil. euro), un profit net de peste 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), având un număr mediu de 473 de angajaţi, conform celor mai recente date raportate la Ministerul Finanţelor.

    Compania se ocupă de importul şi distribuţia en-gros a pieselor de schimb, mecanică şi caroserie, echipamente de service, servicii de managementul flotei, pentru autoturisme şi vehicule comerciale. AI deţine un depozit central de peste 20.000 mp şi 36 de depozite regionale. Sediul central al companiei este în Bucureşti.

    Autonet Group Holding (AGH) este unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul aftermarket auto din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în 5 ţări (România, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Serbia) şi este compus din 14 companii. AGH este prezent pe piaţă locală prin companiile Autonet Import şi Lubexpert România. AGH face parte din grupul elveţian Swiss Automotive Group (SAG).

    Compania Autonet Import a fost fondată în anul 1996, în plin avânt antreprenorial pe piaţa locală, de oamenii de afaceri Zoltan Kondor şi Mihaly Lieb din Satu Mare. În urmă cu şase ani, 51% din capitalul companiei Autonet Import a fost preluat de elveţienii de la Swiss Automotive Group, într-o tranzacţie de câteva zeci de milioane de euro, potrivit datelor de la acel moment. Mihaly Lieb şi Zoltan Kondor sunt unii dintre cei mai discreţi antreprenori locali, astfel că există puţine informaţii despre ei. Compania Autonet Import a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 1,346 mld. lei (279,3 mil. euro), un profit net de 33 mil. lei (6,8 mil. euro), având un număr mediu de 1.150 de angajaţi, conform datelor publice.

  • Consiliul Concurenţei autorizează tranzacţia prin care elveţienii de la Swiss Automotive preiau pachetul majoritar al distribuitorului de piese auto Augsburg, fondat în urmă cu 25 de ani de antreprenorul Marius Constantinoiu

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Autonet Group Holding (AGH), parte a grupului elveţian Swiss Automotive Group, a preluat anul trecut, în octombrie, pachetul majoritar de acţiuni al distribuitorul de piese auto Augsburg International (AL), controlat de antreprenorii Marius Constantinoiu şi Gina Iordache.

    “În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    În urma tranzacţiei, Autonet Group Holding (AGH) va avea o participaţie de 51% din Augsburg International (AL), în timp ce actualii acţionari ai AI vor deţine 49% din acţiuni.

    Furnizorul Augsburg International Impex, fondat în urmă cu 25 de ani de către antreprenorul Marius Constantinoiu, a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 566,8 mil. lei (117,6 mil. euro), un profit net de peste 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), având un număr mediu de 473 de angajaţi, conform celor mai recente date raportate la Ministerul Finanţelor.

    Compania se ocupă de importul şi distribuţia en-gros a pieselor de schimb, mecanică şi caroserie, echipamente de service, servicii de managementul flotei, pentru autoturisme şi vehicule comerciale. AI deţine un depozit central de peste 20.000 mp şi 36 de depozite regionale. Sediul central al companiei este în Bucureşti.

    Autonet Group Holding (AGH) este unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul aftermarket auto din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în 5 ţări (România, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Serbia) şi este compus din 14 companii. AGH este prezent pe piaţă locală prin companiile Autonet Import şi Lubexpert România. AGH face parte din grupul elveţian Swiss Automotive Group (SAG).

    Compania Autonet Import a fost fondată în anul 1996, în plin avânt antreprenorial pe piaţa locală, de oamenii de afaceri Zoltan Kondor şi Mihaly Lieb din Satu Mare. În urmă cu şase ani, 51% din capitalul companiei Autonet Import a fost preluat de elveţienii de la Swiss Automotive Group, într-o tranzacţie de câteva zeci de milioane de euro, potrivit datelor de la acel moment. Mihaly Lieb şi Zoltan Kondor sunt unii dintre cei mai discreţi antreprenori locali, astfel că există puţine informaţii despre ei. Compania Autonet Import a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 1,346 mld. lei (279,3 mil. euro), un profit net de 33 mil. lei (6,8 mil. euro), având un număr mediu de 1.150 de angajaţi, conform datelor publice.