Tag: predare

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze. 

  • Cum şi-a transformat un bărbat pasiunea pentru călătorie într-o carieră

    Matt Gibson a plecat în Taiwan în 2004 pentru a-şi putea plătii datoriile acumulate în studenţie. Când a absolvit avea acumulate datorii în valoare de 10.000 de dolari. Gibson s-a dus în Taiwan să predea engleza, relatează Business Insider.

    Gibson a scăpat repede de datorii predând engleza 18 ore pe săptămână. Apoi s-a concentrat pe o pasiune mai veche de-a lui: a creat o revistă în limba engleză. “Absolvisem jurnalismul şi aveam o idee despre modul cum funcţionează o publicaţie. A trebuit să învăţ chineza, la nivel de începător, pentru a putea conversa cu lume din jur”, a mărturisit el.

    “Revista a avut succes, chiar am făcut ceva bani înainte să o vând”, a spus Gibson. Cu banii în buzunar, Matt Gibson a decis să devină freelancer, scriind despre aventurile sale care l-au dus în Thailanda, Cambogia şi Filipine.

    În 2009 a lansat blogul de călătorie Xpat Matt. Gibson s-a mutat în Salt Lake City, Utah, locaţie pe care a folosit-o ca pe o bază de operaţiuni, călătorind în locuri precum Mexic, Singapore sau Sri Lanka. Acesta câştigă între 3000-5000 de dolari pe lună din blogging, pentru site-ul său dar şi pentru alţi.”Ca mulţi alţi bloggeri de travel nu cheltuiesc mult. În multe locuri din străinătate, 1000 de dolari îmi ajung pentru o lună.”, a spus Gibson.

    Pe lângă blogul de călătorie, Matt Gibson şi-a înfiinţat propria companie de marketing, Xpat Media. Compania a lansat campania de marketing #NepalNow pentru a promova turismul din Nepal.

    Sfatul lui Gibson pentru pasionaţii de scris şi călătorie şi care vor să facă o carieră din asta este să fie organizaţi. “Trebuie să ai un plan concret şi să iei lucrurile pas cu pas. Dacă nu ai un plan bine stabilit, totul este mult mai greu”, a spus el. “Să nu-ţi fie frică să începi. Ai încredere în abilitatea ta să treci peste obstacolele care o sa-ţi iasă în cale. Un plan de business bine pus la punct este o metodă bună de a evita multe neplăceri”, a adăugat Gibson.

  • Daniel Craig se întoarce în rolul lui James Bond. Ce sumă FABULOASĂ va încasa actorul

    Publicaţia britanică Evening Standard a avansat suma de 150 de milioane de dolari pentru care Craig a acceptat să se mai joace odată de-a agentul 007.

    De-a lungul timpului, cei mai longevivi James Bond au fost: Roger Moore – şapte filme, Sean Connery – şase apariţii, Pierce Brosnan – de patru ori.

    Filmările la noul Bond ar urma să înceapă la sfârşitul acestui an, astfel încât filmul să fie lansat în noiembrie 2018.

    Scenariştii Neal Purvis şi Robert Wade (care scriu Bond din 1999 – “The World Is Not Enough”) au anunţat deja că vor preda foarte curând povestea noii serii casei de producţie Eon Productions.

  • A predat la Poliţie un PORTOFEL plin cu bani, pe care l-a găsit pe stradă. Ce recompensă NEOBIŞNUITĂ a dorit la schimb

    Bărbatul a găsit, luni un portmonul în care se aflau actele de indentitate ale proprietarului şi o importantă sumă de bani.

    Nu a cerut bani în schimb, ci ceva mult mai indeit. Când a a auzit asta propietarul a exclamat  ”Nu-mi vine să cred, nu-mi vine să cred”. 

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ŞI VEZI FOTO PE MEDIAFAX

     

  • O profesoară din România, printre finaliştii la „Nobelul pentru educaţie”

    „Profesorul mediocru spune. Profesorul bun explică şi demonstrează. Profesorul perfect inspiră”, spunea un matematician englez. Manuela Prajea este o profesoară care inspiră.

    „De ce ne place nouă matematica? Se punctează în primul rând creativitatea. Deci nu vă gândiţi să fim neapărat filozofi sau să dăm definiţia matematicii, ci să spunem cu cuvintele noastre ce ne place şi ce este frumos”, le explică profesoara elevilor.

    Când vorbeşti cu ea nici nu îţi dai seama ce iubeşte mai mult: matematica sau copiii cărora le explică pe înţelesul lor teoremele şi tainele algebrei.

    Încerc să fiu printre copii şi să fiu copil. Copiii au nevoie de joc. Ei învaţă prin joc. Învaţă prin afecţiune, prin încurajare”, spune Manuela Prajea.

    Aşa se face că de la orele de matematică ale Manuelei Prajea nu chiuleşte nimeni. Elevii nu sunt chinuiţi să memoreze formule abstracte, ci să le asocieze cu ceva cunoscut.

    Este persoana care are inteligenţa şi spiritualitatea necesară ca să facă ora de matematică să conteze, să o facă mult mai plăcută decât e văzută matematica”, spune Andrei Moraru, elev.

    În ultimii 25 de ani, Manuela Prajea a inspirat sute de elevi care au obţinut 64 de premii internaţionale, 133 naţionale şi peste 430 judeţene. Nu doar copiii au atins performanţa, ci şi cea care le-a călăuzit paşii. Anul trecut, Manuela Prajea a fost nominalizată la Global Teacher Prize, un fel de Nobel pentru educaţie. A fost selectată în primii 50 de finalişti, scrie digi24.ro

  • Profesoara care nu mai vrea să predea Eminescu sau Creangă: ”Nu le cer elevilor să înveţe pe dinafară, eu cred că educaţia se face prin bucurie şi joc”

    ”Autodenunţ:

    Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa şcolară de limba română, asemenea unui element duşmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în braţe interpretări şi nu le cer să înveţe pe dinafară teorie literară despre genuri şi specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinţ” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învăţăm să fim sinceri, asertivi.

    Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă care îmi cere să selectez numai texte ale autorilor români clasici menţionaţi mai sus. Voi continua să propun elevilor mei numai lecturi care să-i atragă spre literatură, să sădesc în ei o sămânţă de bucurie a lecturii.
    Recunosc că lucrez cu elevii mei mai ales exerciţii de gramatică normativă pentru învăţarea scrierii corecte, că sar peste noţiuni de gramatică teoretică pentru care elevii mei nu sunt pregătiţi la un moment dat.

    Pentru că eu cred că educaţia se face prin motivare pozitivă, bucurie, joc, stârnirea curiozităţii, prin colaborare şi comunicare vie între profesor şi elev într-o limbă actuală şi pornind de la ceea ce-i este cunoscut şi drag copilului, prin deschiderea spre cultura naţională şi universală”, a scris Cristina Tunegaru pe Facebook.

    Postarea sa a devenit virală, având peste 600 de share-uri.

    Ulterior, profesoara a revenit cu un alt mesaj, precizând că va fi inspectată în urma ”autodenunţului”.

    ”Înţeleg că în urma „autodenunţului” meu urmează să fiu inspectată. Pesemne s-au rezolvat toate problemele din învăţământul gimnazial, astfel încât există energie şi pentru cercetarea opiniilor de pe Facebook ale profesorilor. Probabil că nu mai avem o cincime dintre elevi care abandonează şcoala şi nici 42% dintre absolvenţii de gimnaziu analfabeţi funcţional. Ar fi extraordinar !

    Ce mă intrigă e că verificare se va axa pe hârtiile produse şi că nu interesează progresul elevilor mei, rezultatul final al activităţii didactice. În învăţământul românesc hârtiile par să fie totul.

    Eu îi aştept pe domnii inspectori la ore să vadă entuziasmul copiilor care au citit prima carte din viaţa lor, să vadă scânteia din ochii lor când descoperă că la disciplina limba română contează opiniile şi ideile lor, şi nu reproducerea a ceea ce au spus alţii. Cred că asta ne dorim în clase, nu câte 25 de prizonieri ai comentariilor scorţoase care aşteaptă cu înfrigurare clopoţelul eliberator”, a scris Cristina Tunegaru, screi Gandul.info

  • Cum au reuşit doi tineri să se pensioneze la doar 30 de ani. Vezi cum trăiesc acum cei doi

    S-au pensionat în august 2015, iar de atunci trăiesc fără nicio restricţie.

    Cum au reuşit să se pensioneze atât de devreme? Cheia a fost, potrivit unui interviu acordat în Business Insider: minimizarea costului traiului.

    Tinerii s-au cunoscut în 2004, când erau amândoi la colegiu. S-au căsătorit în vacanţa de iarnă a ultimului an de studiu. S-au mutat în Las Vegas imediat după absolvire – Joe acceptase acolo un post de profesor în cadrul Teach for America. Ali a început şi ea să lucreze ca profesor suplinitor şi s-a alăturat în cele din urmă TFA, începând să predea limba engleză la un liceu local.

    ”Din fericire, în Las Vegas costul traiului este foarte scăzut – totuşi şi salariile profesorilor sunt la fel de scăzute”, a spus Ali într-un interviu pentru Mad Fientist, într-un episod al ”Financial Independence Podcast”.

    Au fosr nevoiţi astfel să îşi ia  extra joburi – predarea de cursuri la şcoli de vară, administrarea unor cluburi, meditaţii – pentru a-şi creşte veniturile. În unii ani, au reuşit  să îşi crească salariile cu până la 50% prin intermediul acestor posturi suplimentare. În cele din urmă, au realizat că vor să fie independenţi din punct de vedere financiar şi să aibă libertatea să facă ce vor, când vor. Au continuat să trăiască frugal, economisind circa 75% din veniturile lor, iar în 2008 şi-au cumpărat prima proprietate în Vegas. În anii următori, au reuşit să administreze încă 13 spaţii închiriate. Chiar dacă au pierdut bani în timpul crizei , piaţa şi-a revenit în cele din urmă şi au reuşit să ajungă la profituri consistente – şi-au crescut averea până la peste 1 milion de dolari.

    În prezent, sunt complet independenţi din punct de vedere financiar şi călătoresc în jurul lumii împreună cu fiica lor de doar un an. Cei doi au şi un blog unde îşi descriu experienţele – Adventuring Along.

  • Un bătrân din Iaşi a găsit 15.900 de lei într-un supermarket şi i-a predat poliţiei

    Bărbatul spune că a găsit banii după ce a terminat de făcut cumpărăturile, într-un supermarket din Iaşi.

    “Am întrebat pe cei din jur dacă au văzut pe cineva, dacă ştiu despre cine este vorba. Împreună cu cei de la magazinele de lângă am numărat banii. Erau 15.900 de lei. Am lăsat numărul meu la cei de la magazin. Am aşteptat până seara la ora 20, am văzut că nu sună nimeni şi am anuntat la dispecerat la poliţie”, poveteşte Ioan Cernuşcă.

    Bătrânul spune că nu s-a gândit niciun moment să păstreze banii, mai ales acum în prag de sărbători.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun