El a susţinut că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a beneficiat de suportul opoziţiei pentru nicio măsură de ieşire din criză.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a susţinut că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a beneficiat de suportul opoziţiei pentru nicio măsură de ieşire din criză.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.
Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.
Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”
Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.
În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.
“România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.
Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.
Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.
Parerea aproape unanima a analistilor si comentatorilor este ca
anul viitor calendarul electoral va avea o influenta decisiva si
posibil nefasta, in unele cazuri, asupra economiei. Aceasta pentru
ca si criza, si ajustarile facute pentru a incerca depasirea ei, si
cele la care s-a angajat Guvernul pentru urmatorii ani lasa
economia fara acea marja de manevra care ar permite dupa anul
electoral 2012 recuperarea unor excese pe care partidele de
guvernamant le fac de obicei pentru a capta adeziunea
votantilor.
E deja un loc comun ca Romania ar fi putut face mult mai usor
fata crizei economice daca in 2008 bugetul nu ar fi fost drenat de
PNL (si, din umbra, si de PSD) prin marirea pensiilor si alocarile
de fonduri pentru investitii nenecesare, care au generat un deficit
de 4,9% din PIB (5,7% dupa metodologia europeana ESA95), dublu fata
de anul precedent. In declaratii recente pentru BUSINESS Magazin,
atat presedintele Consiliului Fiscal, economistul-sef al Raiffeisen
Bank Ionut Dumitru, cat si country managerul Coface Romania
Cristian Ionescu sustineau ca si pentru anul viitor exista acelasi
pericol.

Daca Dumitru vorbea de pericolul unor “eventuale derapaje la
nivel fiscal-bugetar in pregatirea alegerilor din 2012”, managerul
Coface inca mai spera ca “puseul electoral sa fie totusi mentinut
in limite rezonabile, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa
reduca deficitul bugetar la 3%”. In 2012 sunt programate doua
campanii electorale, pentru alegerile locale din iunie si cele
parlamentare din noiembrie. Data fiind situatia din sondajele
recente, principala formatiune de guvernare, Partidul Democrat
Liberal (PDL), are de recuperat un decalaj de 10-15% pentru a putea
concura cu cealalta constructie politica importanta, Uniunea Social
Liberala (USL), alianta formata din liberali si social-democrati.
Primul test, cel al alegerilor locale, este si cel mai important,
pentru ca istoria recenta a aratat ca rezultatele inregistrate in
teritoriu de catre formatiunile politice sunt avanpremiera celor de
la parlamentare.
Va reusi PDL sa castige procente electorale fara a drena
fondurile publice in sprijinul propriilor candidati? “Aproape sigur
nu”, e de parere politologul Stelian Tanase, profesor la
Universitatea Bucuresti, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin: “PDL
nu are alta sansa de a reveni in sondaje”. “Doar anul acesta se mai
poate strange cureaua si abia acum resimtim criza cu adevarat, iar
anul viitor vor fi obligati sa dea drumul la pomeni electorale ca
sa recupereze procentele”, explica Tanase.
Mai ponderat, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro
Democratia, spune ca tendinta inregistrata de USL in urmatoarea
perioada va influenta decisiv comportamentul democrat-liberalilor
in acest an preelectoral. “Daca USL va fi constanta in sondaje sau
va creste, tentatia PDL de a actiona astfel va fi mai mare”,
estimeaza el, cu amendamentul ca “nu sunt sigur ca Traian Basescu
va accepta o astfel de situatie”. Pirvulescu nu sugereaza neaparat
iminenta unui conflict intre PDL si presedinte pe aceasta tema, ci
considera plauzibil ca Basescu sa nominalizeze “undeva spre
sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor” un premier
tehnocrat, ca sa incerce scoaterea functiei de sef al Guvernului de
sub presiunea filialelor PDL din teritoriu in preajma
alegerilor.

Tema unui premier tehnocrat comporta doua valente: pe de o
parte, guvernul ar fi – cel mai probabil – tot unul politic, deci
sensibilitatea la presiuni politice ar fi mai scazuta, dar nu
eliminata, iar pe de alta parte, insusi presedintele Traian Basescu
a anuntat, la o conferinta a Ziarului Financiar de joia trecuta, ca
acum ar fi nevoie de stabilitate guvernamentala – o trimitere
stravezie la amanarea planurilor de schimbare din functie a
premierului Emil Boc. In aceeasi seara, Basescu a revenit asupra
acestor speculatii, sustinand ca ar trebui “sa le lasam inca vreo
sase luni si sa guvernam”, cu trimitere la emisiunea de obligatiuni
cu care Romania vrea sa iasa pe pietele internationale luna
viitoare si care ar fi pusa in pericol de speculatiile cu privire
la instabilitatea politica. Si nici sansele de a trece un nou
guvern prin Parlament nu sunt foarte mari, intrucat ecuatia
sustinerii guvernamentale este tot mai fragila.
Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
definite.
Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
de jumatate de an.
“Este necesar, iar acest acord preventiv cu FMI si UE poate
proteja Romania impotriva chiar a propriilor politicieni, impotriva
populismului, care poate lua amploare in orice moment in Romania,
in Parlament”, a afirmat Basescu, intrebat de FT daca Romania are
nevoie de un nou acord, chiar daca Guvernul face progrese pentru
atingerea obiectivului privind reducerea deficitului bugetar la
4,4% din Produsul Intern Brut anul viitor.Publicatia britanica
subliniaza ca un nou acord de asistenta internationala ar putea
duce la impunerea unor masuri si mai austere decat cele adoptate
deja.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.
Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.
|n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.
In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.