BusinessMagazin

Tag: populism

  • O asociaţie patronală avertizează: România nu poate funcţiona cu scăderi de taxe şi cu măriri continue de cheltuieli

    CNIPMMR arată că abordarea politicienilor afectează grav echilibrul economic şi social, în condiţiile în care România nu poate funcţiona cu scăderi de taxe şi măriri continue de cheltuieli precum măsurile cuprinse în bugetul pentru 2020 în zona de pensii şi salarii.

    “Respingem ferm o astfel de abordare iresponsabilă a politicienilor care afectează grav echilibrul economic şi social, care conduce la scăderea veniturilor, şi aşa precare ale bugetului de stat pe 2020, şi care afectează domenii cheie precum sănătatea, educaţia, investiţiile în infrastructură, dând în acelaşi timp un semnal foarte prost partenerilor investiţionali asupra unei ţării în care politicienii acţionează impredictibil şi împotriva intereselor economice şi sociale ale propriei ţării”, spune Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

    El arată că mediul de afaceri nu mai are nevoie de noi scăderi de taxe ci de investiţii publice în sectoare cheie.

    “Mediul de afaceri nu mai are nevoie de scădere de taxe, o ţară nu va funcţiona cu scăderi de taxe şi cu măriri continue de cheltuieli (vezi măririle cuprinse în bugetul 2020 pentru salarii şi pensii), ci are nevoie de investiţii (infrastructură, educaţie, sănătate) şi de programe adecvate de stimulare a spiritului antreprenorial (Start Up Tech Nation, fonduri de capital de risc, fonduri de microcreditare şi microgarantare). Din cercetarile CNIPMMR a reieşit faptul că singurele taxe care trebuie ajustate sunt cele pe forţa de muncă, România situându-se la un nivel prea ridicat al impozitării forţei de muncă”, mai arată Jianu.

    CNIPMMR mai arată că, în ceea ce priveşte situaţia încasărilor din TVA, România a înregistrat cel mai mare deficit din UE în privinţă încasării TVA, de 36% în 2017, fiind urmată de Grecia (34%) şi Lituania (25%).

    Consiliul întreprinderilor private spune că soluţia creşterii gradului de colectare a TVA este modernizarea şi informatizarea ANAF.

    Bugetul pentru 2020 a fost construit pe menţinerea cotei TVA la 19% şi prevede un deficit de 3,59% din PIB, ceea ce face necesare negocieri cu Comisia Europeană pentru acceptarea acestui prag situat peste limita de 3% din tratatele europene.

    Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a dat, marţi, un raport favorabil asupra proiectului care reduce TVA de la 19% la 16% şi TVA pentru alimente de la 9% la 5% de la 1 ianuarie 2020. Comisia respectivă a votat şi un raport de adoptare pentru proiectul de lege ce prevede dublarea alocaţiei pentru copiii între 2 şi 18 ani la 300 de lei şi la 600 de lei pentru copiii cu handicap.

    Impactul bugetar al reducerilor de taxe şi majorarea alocaţiilor ar duce deficitul la 5%, potrivit ministrului de Finanţe Florin Cîţu.

    Ulterior, miercuri, plenul Camerei Deputaţilor a decis cu 137 de voturi “pentru” şi 136 de voturi “contra” retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a propunerii pentru modificarea şi completarea articlului 291 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, care reduce TVA de la 19% la 16% iar TVA pentru alimente de la 9% la 5% de la 1 ianuarie 2020.

  • Italia este în colaps după ce populiştii au aruncat în aer coaliţia de guvernare

    Haosul politic s-a întors în Roma unde vicepremierul Matteo Salvini cere alegeri anticipate după ce a reclamat coaliţia ca fiind disfuncţională, potrivit CNBC.

    Coaliţia lucrează într-un mod tensionat încă din iunie 2018 când s-a instalat la putere. Au fost confruntări publice clare între conservatorii de la Mişcarea Celor 5 Stele (M5S) şi partidul populist anti-imigraţie La Liga.

    Cea mai recentă confruntare dintre cele două părţi politice a avut loc săptămâna aceasta după ce parlamentul italian a respins o moţiune formulată de M5S pentru a respinge un proiect feroviar – susţinând astfel poziţia La Liga.

    „Haide să mutăm cuvântul înapoi la alegături”, a spus vicepremierul Matteo Salvini, liderul La Liga, în faţa presei din Italia.

    Salvini susţine că votul parlamentului legat de proiectul feroviar arată că actualul guvern nu are majoritatea necesară pentru a trece legi. Cu toate acestea, criticii lui Salvini susţin că acesta cere alegeri anticipate pentru că vrea să capitalizeze pe popularitatea câştigată recent.

    La Liga se situează în sondajele politice din Italia în faţa celorlalte partide, cu 38% din respondenţi care susţin partidul. Populiştii au ajuns la putere ca partid junior în coaliţie, însă retorica dură a lui Salvini a sporit popularitatea formaţiunii într-o ţară unde număril de imigranţi s-a conturat drept una dintre nemulţumirile principale ale societăţii. Între timp, M5S a scăzut în partide şi se află pe locul 3 cu 17% dintre alegători.   

     

  • Deputat USR, către Dăncilă: Aţi zis că luaţi măsuri. Arătaţi că nu sunt doar declaraţii populiste

    „Statul român poate şi are datoria să le asigure tuturor cetăţenilor, inclusiv cele peste 51% femei egalitatea de drepturi şi de şanse garantate constituţional, legal. Printre acestea se numără şi siguranţa persoanei şi dreptul la viaţă, iar autorităţile locale şi centrale nu se mai pot ascunde după demisii şi ţapi ispăşitori.

    Fac un apel la responsabilitate din partea dumneavoastră în implementarea în instituţiile din subordine a unor programe reale de educare a personalului angajat pentru a trata cu profesionalism, conştiinciozitate şi empatie a tuturor solicitărilor fetelor şi femeilor aflate în situaţii de vulnerabilitate sau pericol. Fac un apel la celeritate din partea dumneavoastră în demararea unei colaborări reale cu societatea civilă, cu acele organizaţii care de ani de zile fac treaba statului român în ceea ce priveşte victimele violenţei de orice fel şi educaţia în spiritul egalităţii de şanse şi de gen.

    Aţi menţionat de nenumărate ori că veţi lua măsurile ce se impun pentru că sunteţi femeie şi mamă. Demonstraţi că acestea nu sunt doar declaraţii populiste în pregătirea campaniei electorale ce va debuta curând şi acţionaţi aşa cum vă dictează conştiinţa de mamă şi femeie, precum şi demnitatea publică ocupată în statul român, în slujba cetăţenilor României!”, se arată în scrisoarea deschisă a preşedintelui Comisiei de egalitate de şanse, transmisă Vioricăi Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dezastrul demografic într-una dintre cele mai importante ţari din Europa: Populaţia ţării se va înjumătăţi

    Guvernul populist din Italia a adoptat o poziţie anti-imigraţionistă încă de când politicienii partidelor care guvernează astăzi erau în campanie, iar acea poziţie a început să se transforme în politici care ar putea dăuna Italiei pe termen lung.

    Populaţia zonei euro se va diminua cu 20 de milioane de oameni până la finalul secolului, potrivit previziunilor Eurostat, citate de Bloomberg.

    În principal acest lucru se va datora Italiei, ţară cu 60 de milioane de locuitori în prezent, încât populaţia ţării va scădea cu 16 milioane de oameni – pe fondul populaţiei îmbătrânite şi a natalităţii scăzute.

    Dacă nu vor exista fluxuri de oameni care să migreze în Italia pentru restul secolului, pe fondul politicilor anti-imigraţie, populaţia Italiei va scădea cu 30 de milioane de persoane, adică la jumătate faţă de nivelul pe care îl înregistrează în prezent.

    O nouă lovitură populistă asupra imigranţilor a venit săptămâna aceasta, când Matteo Salvini, liderul partidului de populişti La Liga, a închis în Sicilia ceea ce a fost în trecut cel mai mare centru de imigranţi din Europa.

    Închiderea centrului Mineo, cu o capacitate de peste 4.000 de persoane, este încă o victorie a populiştilor.

    Potrivit BBC, în timp ce numărul de imigranţi ajunşi în italia a scăzut dramatic, de la 181.000 în 2016 la 3.071 până acum în 2019, numărul celor declaraţi morţi sau dispăruţi a crescut semnificativ la 667, adică 1 din 6.

     

     

     

  • Se apropie ”ziua judecăţii”: Italia este la un pas de un deficit bugetar de 40 de miliarde de euro, iar guvernul populist de la Roma exclude orice austeritate

    Mario Draghi, preşedintele Băncii Central Europene, a iniţiat o nouă rundă de stimulare monetară, scăzând randamentele obligaţiunilor în zona euro. Această mişcare nu explică de ce investitorii au redus prima de risc pe care o cer pentru obligaţiunile Italiei, în comparaţie cu alte ţări. Motivul este ascuns în decizia Romei de a căuta un compromis cu partenerii săi din Uniunea Europeană pentru planurile legate de bugetul Italiei.

    Luna trecută, Comisia Europeană a făcut primul pas spre a recomanda ca liderii UE să sancţioneze Italia pentru încălcarea limitelor de îndatorare ale uniunii în 2018. Giovanni Tria, ministrul Finanţelor din Italia, a trimis un răspuns prin care nu a reuşit să descrie în detaliu cum va aborda Roma provocările sale fiscale.

    Coaliţia Five Star-Lega a aprobat o ajustare fiscală în valoare de 7,6 miliarde de euro care va scădea ţinta deficitului bugetar al Italiei de la 2,4% din PIB, la 2%. Această mişcare nu se încadrează în ceea ce a cerut Comisia Europeană, dar mulţi investitori consideră că va fi suficient pentru ca instituţia să îşi amâne decizia de a pedepsi ţara până la sfârşitul anului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zona euro tremură din toate încheieturile: Economia Italiei se contractă din nou

    Economia Italiei s-a contractat din nou în acest trimestru, potrivit Biroului de Statistică din Italia, ceea ce complică misiunea populiştilor din guvernul italian, de a pune în practică o aşa-numită revoluţie fiscală, potrivit Bloomberg.

    Acesta ar fi al treilea trimestru într-un singur an în care economia Italiei se contractă, ceea ce arată starea precară a celei de-a treia cea mai mare economie din zona euro.

    Economia italienilor a crescut uşor în primul trimestru, după o scurtă recesiune tehnică – încât a fost singura economie din zona euro care a raportat scăderi consecutive în 2018.

    Istat (institutul italian de statistică) transmite că există o probabilitate „relativ ridicată” ca PIB-ul să scadă în acest trimestru.

    Economiştii intervievaţi de Bloomberg au dat în medie o prognoză de creştere de 0,1% pentru economia Italiei în acest trimestru, în timp ce Istat şi-a menţinut predicţia pentru restul anului, de creştere cu 0,3%.

    Dacă economia se contractă din nou, guvernul italian primeşte o nouă lovitură într-un moment în care este implicat în negocieri tensionate cu Uniunea Europeană cu privire la deficitul prea ridicat.

    Mai mult, există tensiuni şi în interiorul coaliţiei de guvernare, încât cele două formaţiuni La Liga şi M5S nu reuşesc să se pună de acord cu privire la politicile fiscale şi nu numai.

     

     

     

  • Populismul, cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice?

    „Cred că, în mare vorbind, o Europă puternică şi sănătoasă este cea mai importantă nevoie pentru România. Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt din ce în ce mai convergente cu restul Uniunii Europene. Acest proces funcţionează şi este foarte ciudat faptul că oameni precum Viktor Orbán din Ungaria atacă Uniunea Europeană, pentru că Ungaria, fără Uniunea Europeană, nu ar avea un succes economic”, crede Jeffrey Sachs, economist de talie mondială şi profesor al Universităţii Columbia, SUA. Nici România nu ar avea un succes economic, spune el, adăugând că „Uniunea Europeană este cel mai bun instrument pentru ceea ce noi numim convergenţă economică, adică de a reduce decalajele în ceea ce priveşte veniturile”.

    Sachs a absolvit cursurile Universităţii Harvard, unde a şi predat timp de 20 de ani. El este considerat de publicaţia The Economist ca fiind unul dintre cei mai influenţi trei economişti ai lumii, iar New York Times l-a numit „probabil cel mai important economist din lume”. Cu prilejul participării la evenimentul Astana Economic Forum din Nur-Sultan, Kazahstan, el a acordat un interviu BUSINESS Magazin şi ZF, în care a răspuns întrebărilor legate de provocările economice din regiunea Europei Centrale şi de Est, dar şi la nivel mondial.

    Părerea economistului este că politica naţionalistă a unor ţări europene este de neînţeles în contextul în care acestea nu ar fi fost performante din punct de vedere economic fără apartenenţa la UE, în special ţările din regiunea noastră.

    „Foarte multe ţări din Europa Centrală şi de Est, chiar şi Polonia, au devenit foarte naţionaliste. Până şi antieuropene, dar aceasta este o poziţie ridicolă. Pot spune, cu ceva cunoştinţe personale, pentru că acum 30 de ani am fost consilier al mişcării Solidaritatea din Polonia, şi în acea vreme ei înţelegeau perfect că întoarcerea către Europa este cheia, care a funcţionat pentru Polonia, dar mai apoi vine acest naţionalism care este foarte extrem şi dăunător pentru ţările în care se manifestă.” Pericolul populismului, care s-ar putea traduce şi în protecţionism, nu este numai la nivel economic, ci şi o ameninţare la adresa păcii. Economistul a făcut în cadrul interviului o referire şi la fapul că Europa ar trebui să înveţe din istoria celui de-al Doilea Război Mondial ce înseamnă pericolul naţionalist.

    Problema pe care o înfruntăm acum, în toată lumea: naţionalismul american, naţionalismul polonez, naţionalismul maghiar sau italian, este o politică nesănătoasă şi, mai ales, autodistructivă. „Europa ar trebui să ştie din istorie cât de periculos este. Ar trebui să le spunem: «Trump, nu mai diviza lumea! Orbán, nu mai diviza lumea! Salvini, nu mai diviza lumea!», pentru că avem nevoie de cooperare, ca o cheie pentru dezvoltare economică şi pentru pace. Aceasta este cea mai mare provocare pe care o avem în acest moment. Oamenii se sperie foarte uşor, iar acest naţionalism asta face: sperie lumea. Avem nevoie să înţelegem că demagogia este extrem de periculoasă.” Sachs mai spune că economia mondială rămâne vulnerabilă în faţa unui şoc financiar şi că actorii din această zonă nu au învăţat din greşelile trecutului. Potrivit lui, o criză economică de anvergura celei din 2008 ar putea lovi oricând, iar vulnerabilităţile au rămas aceleaşi ca acum 11 ani: acordarea de credite neperformante şi investiţiile speculative.

    „Economia globală este interconectată şi vulnerabilă la şocuri financiare. Am avut în ultimii 25 de ani două şocuri puternice: unul în 1997, criza financiară asiatică, iar apoi am avut criza financiară din 2008, care a fost la nivel global. De unde vin aceste crize financiare? De la subreglementarea capitalului global. Din cauză că avem un sistem financiar global interconectat. În termeni de lichiditate făcută uşor, se acordă foarte multe credite neperformante. Panica creează o imensă instabilitate.” Sachs mai crede că evitarea sau atenuarea unei crize se poate face printr-o reglementare mai eficientă a pieţelor mondiale de capital şi prin investiţii sustenabile, pe termen lung.

    Am putea asista însă la un nou episod similar cu cel din 2008? „Sigur că s-ar putea, din cauză că nu avem o protecţie bună împotriva unui astfel de fenomen. Nu am reglementat eficient pieţele internaţionale de capital şi avem foarte multe credite acordate uşor şi o gândire pe termen scurt a unor persoane iresponsabile”, opinează economistul. „Acesta este motivul pentru care economia globală rămâne vulnerabilă. Crizele nu sunt atât de uşor de prevăzut. Prostia este uşor de prevăzut, dar nu este uşor de prevăzut ce fel de prostie va aduce o criză. Ar trebui să avem mai multă grijă. Un mod de a fi mai prudent este să se mai diminueze fenomenul investiţiilor speculative şi să crească investiţiile pe termen lung.”

    Tensiunile comerciale la nivel mondial nu par în acest moment să se atenueze, ba din contră. Jeffrey Sachs este de părere că acţiunile întreprinse de administraţia Trump împotriva Chinei sunt un efect al unei reacţii impulsive, suţinute doar de câţiva oameni.

    „Nu cred că vorbim de un război comercial, ci mai degrabă este vorba de o plângere a SUA în privinţa faptului că economia chinezească este atât de performantă, este mai degrabă o reacţie nervoasă. Este o politică îndrumată greşit şi doar câteva persoane susţin aceste politici. Acestea nu sunt susţinute de către publicul larg, este foarte multă confuzie. Sper ca guvernele din lume să spună SUA: «Calmaţi-vă, nu vrem să avem un alt Război Rece, nu vrem o lume divizată, acestea sunt doar idei proaste!».”

    China a iniţiat One Road One Belt Initiative, un proiect care ar urma să facă conexiuni de infrastructură de transport în Asia şi Europa, atât maritime, cât şi rutiere. Iniţiativa a fost poreclită Noul Drum al Mătăsii, iar România ar putea avea de câştigat, portul Constanţa având posibilitatea să fie principala poartă de acces a produselor asiatice pe pieţele europene şi invers. Sachs salută această iniţiativă şi critică atitudinea SUA sau a altor ţări care se opun proiectului.

    „Aşadar, care este problema cu această iniţiativă? Una este, ca de obicei, că SUA spun să nu facem asta. Este o greşeală să vezi problema infrastructurii de transport ca un joc politic în loc de un cadru pentru cooperare.” Prin urmare, crede Jeffrey Sachs, Europa ar trebui să se alăture iniţiativei. A doua problemă identificată de el este că aceasta ar trebui să fie o iniţiativă de dezvoltare sustenabilă. „China finanţează foarte multe centrale pe cărbune, iar această iniţiativă nu este sustenabilă. Aceasta va fi un dezastru, nu un succes, dacă nu este însoţită de sustenabilitate din punctul de vedere al protejării mediului.”

    În cadrul interviului, economistul a abordat şi problema schimbărilor climatice ca o adevărată ameninţare la dezvoltarea sustenabilă mondială. El este de părere că politicile, fie ele şi economice, sunt făcute greşit în acest moment la nivel mondial şi că factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe problemele viitorului. „Economia este construită pentru profituri pe termen scurt şi pentru lăcomia companiilor existente, nu pentru viitorul de care avem nevoie. Politicienii sunt în general mai mult preocupaţi de a rămâne la putere decât de viitorul peste 10, 20 sau 30 de ani. De aceea, când întrebi persoanele tinere despre cele mai mari probleme, o să menţioneze, în primul rând, schimbările climatice. Este o problemă cu sistemul actual politic şi economic, nu se aliniază cu nevoile omului.”

    Obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în acordul climatic de la Paris ar trebui urmărite cu mai mult interes decât, de exemplu, raporturile cu evoluţia trimestrială a PIB, mai spune Sachs.

    „De exemplu, (politicile – n. red.) favorizează folosirea combustibililor fosili în dauna energiei verzi. Este o provocare: cum putem face să aliniem sistemul politic şi economic cu adevăratele nevoi ale omului? De aceea am introdus obiective ale unei dezvoltări sustenabile: educaţia, sănătatea, apa curată, aerul curat, climatul sigur, conservarea biodiversităţii, acestea sunt lucrurile importante. Sunt mai importante decât statisticile trimestriale privind PIB, mai importante decât realegerea unui politician.”

    Pentru a atinge obiectivele stabilite de acordul climatic de la Paris este nevoie ca folosirea combustibililor fosili să fie eliminată integral în aproape toate sectoarele. Sachs trage un semnal de alarmă în această privinţă, spunând că se investeşte masiv în combustibili fosili şi investiţiile în energie verde scad la nivel global. „Întrebarea este dacă ne atingem obiectivele de dezvoltare sustenabilă, iar răspunsul este nu. Ţările europene, în special cele din nordul Europei, sunt cel mai aproape de a atinge aceste obiective, dar încă nu le-au atins şi, cu siguranţă, la nivel mondial nu se ating aceste obiective setate la acordul climatic de la Paris”, explică Jeffrey Sachs.

    Pentru a atinge aceste obiective, adaugă el, avem nevoie să încetăm să folosim în aproape toate domeniile combustibilul fosil până în 2050. „În schimb, continuăm să investim masiv în combustibili fosili, iar investiţiile în energie regenerabilă au scăzut din nou, potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Motivul este că toate ţările care produc foarte mult combustibil fosil continuă să dezvolte această ramură, chiar şi o ţară precum Canada. Aici greşim.”

  • Şeful grupului bancar Intesa Sanpaolo susţine că guvernul italian şi-a temperat discursul populist

    Coaliţia de guvernare formată din conservatori şi populişti antisistem din Italia a început să îşi tempereze discursul şi politicile de când a venit la putere şi până în prezent, apreciază Carlos Messina, CEO-ul grupului bancar italian Intesa Sanpaolo, citat de CNBC.

    Formaţiunea de stânga M5S şi cea de dreapta, Liga, au format o coaliţie în urmă cu aproape un an, când au promis că vor sparge paradigma sistemului politic tradiţional.

    Cu toate acestea, şeful uneia dintre cele mai mari bănci din Europa după valoarea de piaţă, susţine că cele două partide „devin normale” prin modul lor de a face şi aplica politici.

    „Partidele acestea şi-au schimbat atitudinea şi perspectiva cu privire la ce au de făcut pentru ţara lor. (…) Şi-au schimbat complet perspectiva cu privire la ce trebuie să facă, atitudinea faţă de Comisia Europeană, faţă de Europa, şi devin normali”, a spus Carlos Messina, CEO Intesa Sanpaolo.

    Înainte de alegerile din martie 2018, ambele partide păreau să fie hotărâte cu privire la o suită de politici. De exemplu, partidul Liga condus de Matteo Salvini susţinea că Italia ar trebui să părăsească zona euro, dar şi-a temperat poziţia odată cu alegerile.

    „Nu cred că există riscuri populiste în Europa din cauza Italiei”, crede Messina.

    Cu toate acestea, ambele partide îşi menţin poziţia în faţa Uniunii Europene, mai ales în problematici legate de migraţie.

    Vicepremierul Luigi Di Maio ameninţă că va vota împotriva noului buget al UE dacă numărul de imigranţi care ajung în Italia nu sunt distribuţi în toată Europa. De cealaltă parte, Salvini a declarat apele italiene închise pentru ONG-urile care salvează imigranţi – ceea ce a crescut presiunea exercitată asupra Uniunii Europene.

     

     

     

     

     

     

  • Ţara europeană care vrea să închidă magazinele în fiecare duminică pentru ca oamenii să aibă timp de biserică şi familie

    De când au format în Italia o coaliţie de guvernare în urmă cu un an, conservatorii din La Liga şi populiştii antisistem din Mişcarea Celor 5 Stele (M5S) nu au reuşit să se pună de acord cu prea multe aspecte, începând de la infrastructură şi imigraţie şi până la reglementarea prostituţiei. Cu toate acestea, ambele partide sunt de acord cu închiderea magazinelor duminica, potrivit Bloomberg.

    În luna aprilie, în Parlamentul italian au început dezbaterile pe o lege prin care se doreşte „restabilirea weekendului ca timp pentru familie”.

    M5S vrea să închidă magazinele timp de 45 de zile pe an în total, în timp ce La Liga propune o versiune mai puţin extremă care propune ca regula să fie ridicată de Crăciun şi în perioadele de sărbători. Însă ambele părţi sunt de părere că o asemenea legislaţie ar restabili o serie de tradiţii precum prânzul de duminică şi le-ar da muncitorilor din retail timp să se ducă la biserică.

    „Centrele oraşelor sunt goale încât familiile îşi petrec zilele de odihnă la mall”, spune Andrea Dara, parlamentar La Liga.

    Cele două partide au ajuns la putere bazându-se pe discursuri diferite şi electorat separat: nordici pro-business, respectiv tineri şi şomeri sudici. Însă ambele formaţiuni politice ar fi afectate dacă ar impune aceste restricţii asupra retailului, potrivit unui grup de cercetare economică din Bologna numit Istituto Cattaneo.

    Propunerea M5S ar micşora PIB-ul cu 0,5%, adică 9,4 miliarde euro şi ar duce la pierderea a circa 150.000 de locuri de muncă, potrivit institutului.

    Încasările din taxe ar scădea cu 2 miliarde de euro, ceea ce ar afecta eforturile guvernului de a reînvia o eonomie de la care nici nu aşteaptă creştere pentru anul acesta, cu şomajul la 11%.

    „Este evident că planul actual nu este modalitatea potrivită pentru a salva comerţul. Sper că aceste propuneri vor fi abandonate”, spune Carlo Rienzi, preşedint al Codacons, un grup pentru drepturile consumatorilor.

    În afară de Germania unde o parte din magazine îşi închid uşile duminica, majoritatea europenilor pot face cumpărături în orice zi din săptămână. Însă, acest tip de restricţii au o rezonanţă aparte pentru noul val de extremism de dreapta are se ridică în continent încât şi alte două ţări conduse de populişti au vrut să introducă astfel de interdicţii.

    Ungaria a încercat în 2015 dar a dat înapoi cu un an mai târziu după ce consumatorii şi-au exprimat nemulţumirea iar partidul de opoziţie cerea un referendum pe această temă.

    În urmă cu un an Polonia le-a ordonat magazinelor să închidă uşile două duminici pe lună. Anul viitor interdicţia s-ar putea extinde pentru fiecare duminică însă momentan această idee este în dezbatere pe fondul nemulţumirilor exprimate de mediul de business.

     

     

  • Rezistenţa capitalistă: Ce face generaţia actuală când democraţia şi capitalismul sunt puse în pericol de ameninţarea populistă

    “Este foarte important să se creeze sinergii prin dialog, prin încercarea de a ne aşeza la masă (mediul privat şi statul – n.red.) şi prin a evita căderea în derapaje populiste. Eu cred că populismul, aşa cum se exprimă astăzi, este cel mai mare pericol – şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E corupţie inversă. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească. Cred că este foarte important să explicăm că nu se poate să aştepţi prosperitate fără muncă. Nu există aşa ceva. Nicăieri în lume prosperitatea fără muncă nu merge, se numeşte jaf”, atrage atenţia avocatul de business Gabriel Biriş, partener şi cofondator al casei de avocatură Biriş Goran, în cadrul dezbaterii „Mai are România nevoie de economie de piaţă?”, organizată de ZF împreună cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi New Europe College.

    Populismul este o abordare politică ce a reuşit să ajungă la mulţi oameni din diverse societăţi la nivel global deoarece apelează la oamenii cu venituri mici sau medii care se simt nedreptăţiţi de către anumite elite globale. Mai mult, Sergiu Manea, şeful BCR, identifică alte două fenomene majore care schimbă în prezent lumea aşa cum o ştim, pe lângă problematica populistă. „În primul rând, polarizarea profiturilor către tehnologie reprezintă un fenomen de piaţă, în al doilea rând intrăm într-o nouă fază a disputei comerciale dintre SUA şi China, iar punctul trei este polarizarea oamenilor în interiorul statelor naţionale. De ce creşterea economică nu se transferă în masă la nivelul de trai? – este întrebarea esenţială. În lipsă de soluţii pentru această problemă intrăm în noua zonă de naţional-populism, pentru că oferă identitate, iar identitatea este mai bună decât pâinea câteodată”, spune Manea.

    Practic, populismul se bazează pe o frustrare socială pornită din erorile capitalismului, iar în ultimii ani a prins avânt pe umerii crizei globale din deceniul precedent. Însă abordarea este o promisiune otrăvită întrucât ea subminează libertatea capitalismului şi valorile economiei de piaţă. Din păcate, mulţi tineri rezonează cu retorica.

    „Un sondaj făcut de curând în rândul tineretului constată că singura formă de activism a tinerilor de astăzi este protestul. Din acelaşi sondaj a mai rezultat că tineretul exprimă tendinţe de dreapta, dar în acelaşi timp crede cu fermitate că guvernul trebuie să intre în societate şi în business şi să preia businessul pentru a-l face mai echitabil. Tinerii cred că guvernul şi statul trebuie să intervină în societate pentru redistribuirea valorilor şi atenuarea inechităţilor”, subliniază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El mai spune că oamenii de afaceri trebuie să îşi „apere economia de piaţă” şi atrage atenţia asupra problematicii „unui stat prea scump, care nu îşi mai asumă nimic”.

    „Problema noastră este dacă nu cumva ne vom prăbuşi – şi nu vreau să fiu dramatic – sub greutatea unui stat foarte scump, care nu îşi mai asumă nimic. Şi trebuie să vedem ce se va întâmpla cu acest stat şi să ne gândim dacă nu va exista un moment de implozie, de revoluţie. Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate. (…) Noi, ca oameni de afaceri români, ştim să ne apărăm economia de piaţă? Avem suficient spirit animalic pentru a ne lupta cu multinaţionalele, buncărele astea de export?”, se întreabă retoric Pogonaru.

    Legat de „buncărele de export”, Sergiu Manea consideră că principala problemă ar fi lipsa propriului cadru de inovaţie şi a infrastructurii necesare pentru a ţine „creierele” în România sau în companii româneşti. Astfel, singura soluţie a ţării pentru a rămâne cu talente ar fi un sistem de educaţie care să cultive din ce în ce mai multe. „Este clar că inovaţia va fi substitut de capital. Inovaţia va deveni formă de producţie. Întrebarea este cum produci inovaţie în context şi generând suficient de multă masă de colecţie. Marea problemă a industriei de IT va fi că nu va putea produce destui ingineri, ca să îl citez pe domnul Talpeş (n.r.: Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender). Ar trebui să ne coordonăm şi să producem mai mult creier decât poate consuma Occidentul, pentru că este clar că noi nu vom putea crea infrastructură şi o calitate a vieţii ridicată suficient de rapid încât să oprim migraţia. Inovaţia are nevoie de context. Faptul că avem mii de ingineri care scriu cod pentru Amazon sau Google nu înseamnă că noi am creat cadrul de inovaţie. Mai mult, faptul că stilul de management din companii este acelaşi de după revoluţia industrială nu încurajează inovaţia. Când vorbesc de cooperare pentru educaţie înseamnă inclusiv cooperarea pentru a crea, pentru a face lucruri diferite”, adaugă CEO-ul BCR.

    Oamenii de afaceri vorbesc despre un proiect de ţară, sau cel puţin un proiect de generaţie, care să ducă România la următoarea treaptă a civilizaţiei, însă până a putea pune la punct orice fel de proiect de anvergură care implică toţi actorii sociali, statul trebuie să înveţe să stea mai uşor şi mai eficient la masă cu mediul privat şi să discute, ca în economiile avansate. Avocatul de business Gabriel Biriş a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 2016, unde a descoperit şi el că există „o baricadă” între stat şi mediul privat.

    „Încercam să înţeleg ce anume a generat nişte probleme şi interlocutorul meu îmi spune: «Luaţi-o mai încet, pentru că acum sunteţi de cealaltă parte a baricadei». Ce e aia baricadă? Suntem la război? Conceptul ăsta de baricadă trebuie să ne iasă din minte. Trebuie să facem punţi, nu baricade. Şi oamenilor din business, şi angajaţilor, funcţionarilor, politicienilor, tuturor ne va fi mai bine când ne vom concentra să facem punţi, nu baricade”, povesteşte Biriş.  

    Chiar şi aşa, dărâmarea baricadei şi aşezatul la aceeaşi masă a statului cu mediul privat nu are valoare dacă nu este stabilit un proiect de ţară sau de generaţie. „Am intrat în NATO, mulţumim generaţiei respective, apoi intrarea în Uniunea Europeană a făcut-o o altă generaţie un deceniu mai târziu. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până se devină proiect de ţară, trebuie să avem o idee care să devină proiect de generaţie”, crede Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management.

    „Marea schimbare la noi pe următorii 15-20 de ani trebuie să fie să ieşim din această paradigmă din primăvară până-n toamnă şi să facem ce ne dorim şi noi, proiecte, bugete multianuale, să putem intra şi noi într-un club mai educat unde ideile se rostesc firesc şi lucrăm împreună. (…) Nu avem nicio şansă să avem capitalism peste 20 de ani fără acordul tinerilor. Demografia nu ne ajută, iar ea este implacabilă”, adaugă el.
    Pe de altă parte, Călin Fusu, fondatorul BestJobs şi Neogen, spune că este optimist cu privire la viitorul ţării, dar crede că acest viitor trebuie privit constant într-un mod integrat în structura europeană din care face parte. În acelaşi timp, problema „fierbinte” a României, cea demografică – despre care vorbea şi Dragoş Neacşu – poate fi rezolvată şi prin creşterea salariilor, care poate reduce sau chiar elimina decalajele dintre traiul unui român în România şi traiul peste hotare.

    „Eu sunt puţin mai optimist şi cred că crescând salariile facem bine şi aducem oamenii înapoi, deci m-aş poziţiona pe partea aceasta. Cred că toţi putem creşte salariile şi ar fi foarte bine. Cred că problema Europei va fi conflictul dintre elitele naţionale care trag împotriva integrării. (…) Cred că românii merită mai mult, nu România ca ţară. Eu privesc Europa ca o ţară, unde România este un judeţ. Ne putem face planuri, nu este rău, dar suntem doar un judeţ”, spune Călin Fusu.

    Dacă la nivel macro integrarea este cuvântul de bază pentru un viitor mai conectat al României cu prosperitatea celorlalte ţări europene, Andrei Pogonaru, proprietarul mallului Veranda, crede că inovaţia şi economia de piaţă vor fi generate plecând de la nivelul micro al fiecărui individ în parte.

    „Pentru mine viitorul este unul optimist, unde este loc pentru toată lumea. Am 120 de magazine, iar fiecare magazin reprezintă un antreprenor. Unii au succes, alţii nu au, dar viitorul este atât de divers. Te uiţi la nivelul fiecărei companii, fiecare are o poveste, îşi caută unde să obţină monopol sau nu. Lucrurile sunt mai dinamice şi mai optimiste. România are un avantaj natural – nu neapărat unul clar – sunt mii de oameni care lucrează fiecare în direcţia lui şi trag spre un viitor mai bun”, spune Andrei Pogonaru.

    Oricare ar fi perspectiva, soluţia sau abordarea, Florin Pogonaru concluzionează: „Societatea românească, nu doar mediul de business, este într-un punct de inflexiune în care avem mari întrebări despre ce ni se întâmplă şi unde ajungem, iar aceste întrebări nu îşi găsesc răspuns”.