BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Al doilea oraş din România care ajunge la 1 milion de locuitori. ”Nu vom mai avea totul concentrat în Bucureşti”

    Construcţia metroului din Cluj va transforma radical centrul regional şi va permite creşterea de aproape trei ori a populaţiei oraşului în condiţiile în care oamenii se vor deplasa mai uşor şi mai rapid dintr-un capăt în celălălt.

    „PNRR include şi investiţii în metrou, o componentă importantă pentru cel din Bucureşti dar şi pentru Cluj. Clujul va fi primul oraş din România care are sarcina dificilă de a implementa proiectul de metrou, care va face din Cluj o localitate cu un potenţial de peste 1 milion de locuitori, astfel încât să nu mai avem totul concentrat la Bucureşti“, a spus Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul evenimentului Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, eveniment realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

    Zona metropolitană a Clujului are circa 410.000 de lo­cuitori, însă din cauza reliefului oraşul are o zonă li­mi­tată unde se poate extinde, iar creşterea populaţiei pune o presiune tot mai mare pe transportul în comun şi pe infrastructura rutieră. Concordia a lansat studiul Viito­rul Transportului, realizat de la Deloitte, ce repre­zintă prima foaie de parcurs pentru atingerea obiecti­velor pentru a respecta cerinţele planului Fit for 55 şi reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

    Primăria Cluj a decis suspendarea temporară a proiectului metroului pentru a actualiza indicatorii licitaţiei, în condiţiile în care costurile materialelor de construcţii au crescut foarte mult în 2022 din cauza inflaţiei şi conflictului din Ucraina.

  • România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scade populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    Populaţia României a scăzut la 19 milioane de lo­cui­tori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 în comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

    Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an.

    În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finan­ţa­rea pentru serviciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    „Sistemul românesc public de educaţie este orientat către îndoctrinarea elevului şi a studentului, nu către pregătirea lor pentru viaţa profesională activă. De aceea elevii şi studenţii mediocri şi slabi se duc la stat, iar cei buni emigrează“, a spus Alin Teodorescu, IMAS Marketing&Sondaje.

  • Virusul care face ravagii în Grecia a apărut şi în România. Medic: “Atragem atenţia populaţiei”

    Un bărbat în vârstă de 79 de ani a fost infectat cu virusul West Nile. Acesta a fost internat la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi.

    Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Florin Roşu, a declarat, joi, că pacientul s-a prezentat la spital cu febră de 39 de grade, cefalee şi simptome clinice de meningită.

    Bărbatul provine din zona rurală şi le-a precizat medicilor că nu a călătorit în străinătate.

    Potrivit medicului Florin Roşu, în urma examenelor medicale au fost depistaţi anticorpii specifici infestării cu virusul West Nile.

    “Cazul pacientului a fost unul complex. Vârsta înaintată, comorbiditatea dată de neoplasm de colon operat, simptomele pe care le prezenta, toate reprezentau riscuri importante. Bărbatul a fost supus tratamentului specific şi monitorizat 24 din 24 de ore de echipa medicală. După zece zile de spitalizare analizele arată că a trecut prin boală şi este în afara oricărui pericol. Putem spune că a fost norocos”, a afirmat medicul Florin Roşu, scrie stirileprotv.ro

  • Dezastru demografic pentru o ţară europeană. Aceasta rămâne fără oameni, pierzând deja o treime din populaţie, iar situaţia pare să fie una de lungă durată

    Pentru Republica Moldova,  a şti precis numărul locuitorilor are o semnificaţie aparte: ţara se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp.

    În vara anului 2019, Valentina Istrati, şefa secţiei recensăminte ale poplaţiei a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova a devenit, în sfârşit, un om împlinit, profesional vorbind. Nu mai trebuia să mintă. În iulie, după ani de diseminare a unor cifre imaginare, BNS a venit cu un număr realist despre câţi oameni trăiesc în (cea mai mare parte) a ţării. La 1 ianuarie 2019, Moldova avea o populaţie de 2,68 milioane de persoane. Pentru orice economie, astfel de cifre sunt importante pentru că pot arăta, spre exemplu, cât de bogată este în comparaţie cu altele – PIB per capita –, cum evoluează şi care-i este locul în lume.

    Pentru Republica Moldova, proiecţiile organizaţiilor internaţionale sunt cât se poate de sumbre.  Până la recensământul din 2018, datele despre populaţie variau în funcţie de cel care făcea estimările. La Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, populaţia Moldovei era de 3,55 milioane. La ONU, de 4,04 milioane, iar rezultatul includea regiunea separatistă Transnistria, pe care guvernul de la Chişinău nu o controlează şi care ieşise din statisticile BNS în 1998. A fost „într-adevăr dificil”, povestea Istrati pentru Balkan Insight când a fost întrebată despre cum şi de ce BNS a transmis guvernului, către Eurostat, ONU şi alte instituţii cifre care erau false – şi despre care toţi cei care ştiau câte ceva despre populaţia Moldovei intuiau că sunt greşite. Astfel de calcule dau totul peste cap.

    Deoarece estimarea privind numărul de locuitori era greşită, o mare parte din restul datelor oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv Produsul Intern Brut pe cap de locuitor şi rata de fertilitate, au fost incorecte. Motivul pentru care cifrele despre Moldova depăşeau atât de mult realitatea a fost că BNS habar nu avea câţi oameni părăseau ţara. Astfel, a folosit cifre bazate pe recensămintele din 1989 şi 2004 şi a făcut estimări ale populaţiei fără nicio idee despre cifrele reale. Folosind metodologii vechi, a adăugat apoi la populaţia sa totală o cifră pentru persoanele raportate de diferite recensăminte ca locuind efectiv în străinătate. Aceasta însemna că cifrele utilizate înainte de iulie, deşi greşite, nu erau false în sensul necinstit deoarece BNS făcea previziuni după formule statistice, aşa cum ar fi trebuit. Instituţia pur şi simplu nu avea capacitatea de a calcula cu exactitate date vitale.

    Astfel, lipsiţi de fonduri şi expertiză, statisticienii au folosit aceste numere pentru că nu aveau altele şi pentru că nu puteau să admită pur şi simplu că nu ştiau câţi oameni locuiau în ţară. Potrivit lui Eliahu Ben Moshe, un expert israelian contractat de ONU pentru a ajuta BNS să rezolve problema, acest lucru a dus la echivalentul statistic al „dependenţei de droguri”. La recensământul din 2014, timpul şi banii s-au epuizat înainte de a fi numărată 41% din populaţia capitalei, Chişinău. Un sondaj ulterior a reuşit în cele din urmă să remedieze acest lucru şi astfel populaţia totală a fost socotită la 2,86 milioane fără Transnistria.

    Cu toate acestea, nu a existat o estimare despre câţi moldoveni au emigrat şi, prin urmare, care ar trebui să fie cifrele populaţiei între recensăminte. În iulie, noul rezultat, actualizat pentru 2019, a fost în sfârşit făcut public. S-a bazat pe date culese de poliţia de frontieră cu algoritmi de identificare a numărului imens de moldoveni care călătoresc cu paşapoarte româneşti, ruse sau de altă natură. Nu este ceva în totalitate sigur, a spus Istrati, pentru că metodologia poate identifica persoanele doar dacă au călătorit măcar o dată cu un document moldovenesc. De asemenea, transnistrenii controlează o mare parte a graniţei Moldovei cu Ucraina, aşa că nu există deloc date din acea direcţie, dar BNS consideră că acestea nu sunt suficient de mari pentru a-şi schimba estimările pe care le are acum. Iar numerele sunt importante.

    De la Marea Neagră până la Marea Adriatică, problema scăderii populaţiei este o dramă. În Moldova, este o traumă. Din 1989, populaţia sa s-a micşorat cu aproape o treime şi dacă tendinţa continuă în 15 ani ar putea ajunge la puţin peste jumătate din ceea ce era atunci. În ceea ce priveşte demografia, cifrele despre Moldova sunt cele mai înspăimântătoare din întreaga Europă. O astfel de pierdere devastatoare de populaţie provoacă deja probleme grave, cum ar fi lipsa forţei de muncă şi de profesionişti – medicii, profesorii –, dar aceste probleme afectează şi alte părţi ale Europei postcomuniste. Ceea ce este diferit este că scăderea populaţiei în Moldova a început să fie descrisă în termeni existenţiali. Încă de la obţinerea independenţei în 1991, Moldova a fost devastată de tulburări politice, sărăcie şi corupţie la scară mare. De asemenea, ţara a fost divizată între cei care îşi doresc un viitor legat de cel al UE şi de Occident, iar aici intră şi cei care doresc unirea cu România, şi cei care vor legături mai strânse cu Rusia.

    Dar când Aureliu Ciocoi, ministrul de externe şi fost premier, spune că ţara mai la dispoziţie are aproximativ un deceniu pentru a-şi rezolva problemele, el are în vedere şi pierderea de populaţie. „Misiunea noastră”, a spus Ciocoi pentru BIRN, „este să ne asigurăm că Moldova rămâne un stat viabil”. Mulţumită noilor estimări privind emigrarea, în 2019 s-a constatat o pierdere masivă de 1,8% din populaţie faţă de anul precedent. Cifra pentru 2019 nu include Transnistria, dar dacă este luată în calcul o estimare aproximativă a numărului de persoane din regiunea separatistă, populaţia întregii Moldove ar fi de aproximativ trei milioane. Un studiu al Fondului pentru Populaţie al ONU şi al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populaţia ţării, fără Transnistria, se va micşora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% faţă de 2019. Dacă s-ar presupune că populaţia Transnistriei s-a redus şi ea cu aproximativ un sfert şi până atunci va ajunge la aproximativ 300.000, populaţia întregii ţări va fi scăzut cu 45% în raport cu nivelul din 1989. Chiar înainte de colapsul Uniunii Sovietice în 1991, câteva mii de evrei moldoveni au reuşit să plece în Israel, iar emigrarea lor a crescut masiv ca număr la începutul anilor 1990.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Hong Kong se confruntă cu cea mai mare scădere a populaţiei din istorie

    Populaţia totală a oraşului a scăzut de la 7,41 milioane de persoane la 7,29 milioane, o scădere de 1,6%, a anunţat Departamentul de recensământ şi statistică. Aceasta este cea mai abruptă scădere de când guvernul a început să urmărească cifrele în 1961.

    Deşi autorităţile au atribuit o parte din această scădere unei scăderi „naturale”, mai multe decese decât naşteri, experţii cred că cifrele reflectă un exod care s-a accelerat în ultimii ani pe fondul unor tulburări sociale masive care au inclus proteste antiguvernamentale şi pandemia de coronavirus.

    Aproximativ 113.200 de rezidenţi au părăsit Hong Kong în ultimul an, a precizat departamentul, faţă de 89.200 în anul precedent. Cifrele includ expatriaţii şi alţi rezidenţi nepermanenţi. Pe tot parcursul pandemiei, experţii şi liderii din industrie au avertizat că restricţiile severe vor alunga rezidenţii, călătorii şi expatriaţii.

    Chiar şi în timp ce restul lumii se deschidea, timp de luni de zile Hong Kong a continuat să ţină închise graniţele, să suspende rutele aeriene şi să impună carantina şi măsuri de distanţare socială.

  • Este sau nu este Bucureştiul subvenţionat de bugetul de stat? Sau Bucureştiul subvenţionează statul? Cine pe cine „ţine în spate“ până la urmă?

    Cel mai bogat oraş al României, cel mai productiv şi cu un PIB per locuitor chiar peste al altor capitale europene precum Helsinki, Lisabona sau Budapesta, „trăieşte“, zic unii, din subvenţii după ce zeci de ani investiţiile majore au fost amânate. Dar un tren de metrou – compania Metrorex este în administraţia Ministerului Transporturilor, deci subvenţionată de guvern – ajunge în staţie o dată la 15 -20 de minute. Tramvaiul 5 (fosta linie 605) care leagă centru oraşului de „Manhatannul“ României, cartierul Pipera, vine o dată la 30 de minute, vagoanele au 30-40 de ani vechime, iar pe vară, căldura te usucă.

    România are un PIB de 250 de miliarde de dolari. 65 de miliarde de dolari din aceşti bani sunt făcuţi la Bucureşti, adică 26% din PIB-ul ţării, la o populaţie ce înseamnă 10% din totalul populaţiei. Dar bugetul tuturor primăriilor, şase primării de sector şi Primăria Generală este de 12-13 miliarde de lei – adică undeva la maxim 20% din contribuţia oraşului la bugetul naţional. Cine pe cine subvenţionează atunci?

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus, la începutul săptămânii, că „s-a săturat ca disconfortul pe care îl au bucureştenii la metrou să fie folosit drept mijloc de presiune asupra guvernului pentru a asupa găuri de la Metrorex“ şi că este deschis pentru o discuţie cu Primăria Generală pentru ca transportul public să fie trecut în gestiunea Capitalei pentru că „nu i se pare corect ca un moldovean să plătească pentru transportul din Capitală“.

    De partea cealaltă, bugetul Bucureştiului este deja sub imensa presiune a subvenţiilor pentru gigacalorie şi STB – transportul de suprafaţă astfel încât bugetul în forma actuală nu ar mai permite cheltuieli în plus. Dar toate primăriile au această povară. Doar că nu au metrou. 

    Mai mult, bugetul rămas al PMB este atât de mic încât proiecte de infrastructură precum lucrările la pasajul Unirii au fost transferate către Primăria Sectorului 4. Mai mult, de 30 de ani nu s-a realizat nicio optimizare a bugetelor, astfel încât în Bucureşti fiecare sector are statut de oraş cu propria primărie, astfel încât întotdeauna problema este „în altă parte“ – unele bulevarde sunt la primării de sector, altele la PMB, lucrările la termoficare pe străzile secundare sunt la PMB dar străzile sunt la primăria de sector.

    În replică, primarul Capitalei a subliniat că „Bucureştiul nu e ţinut în spate de nimeni! Nici de Timişoara, nici de Iaşi, nici de alte oraşe sau judeţe. Dimpotrivă, Bucureştiul e cel care contribuie la susţinerea celorlalte regiuni ale ţării, iar asta e firesc pentru dezvoltarea României. Cu 10% din populaţia ţării, Bucureştiul produce aproximativ un sfert din PIB-ul României. Deci bucureştenii produc mult peste media naţională, dar, cu toate astea, administraţia locală din Bucureşti nu primeşte atât cât ar trebui să primească pentru nevoile Capitalei“.

    Pe de altă parte, Metrorex primeşte în acest an de la bugetul de stat o subvenţie de 818 mil. lei, la care se adaugă alte subvenţii de circa 2 miliarde de lei pentru STB – Societatea de Transport Bucureşti – plus şi cea pentru căldură, Bucureştiul având cea mai subvenţionată gigacalorie din ţară, cu toate că are cel mai mare PIB per cap de locuitor şi cele mai ridicate venituri.

    Pe de altă parte, subvenţia pentru gigacalorie este necesară din cauza pierderilor enorme înregistrate din cauza ţevilor vechi, transportul în comun este realizat cu tramvaie vechi de zeci de ani fără aer condiţionat, autobuzele nu au benzi unice iar abia în 2022 au fost semnate contracte pentru curăţenia din acestea.

    La nivelul anului 2021 spre comparaţie, transportul de suprafaţă în Bucureşti primeşte în acest an 1,15 miliarde de lei subvenţie din partea Primăriei Generale, în vreme ce Metrorex primeşte 600 de milioane de lei de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

    Decizia administraţiei de a majora preţul călătoriilor în Bucureşti (de suprafaţă şi la metrou) i-a scandalizat pe cei care folosesc transportul în comun. Puţini dintre aceştia ştiu însă că ei plătesc oricum un bilet mult mai scump de 1,3 lei pe autobuz/tramvai şi că municipalitatea subvenţionează de fapt, masiv, transportul în comun chiar din banii oamenilor. Şi nici cei care nu merg cu autobuzul sau cu tramvaiul nu ştiu că şi ei plătesc pentru un serviciu pe care nu l-au cerut, prin urmare nu-l folosesc. Şi nu ştiu pentru că nu ştiu că 80% din impozitul pe venit şi salarii care le este reţinut de stat se face venit la bugetul local. Venit din care administraţiile locale (deci şi Bucureştiul) subvenţionează transportul în comun sau apa care se pierde prin ţevile sparte.

     

  • Populaţia Chinei va începe să scadă înainte de 2025

    Populaţia Chinei a încetinit semnificativ şi aşteeptările sunt ca populaţia să înceapă să se reducă înainte de 2025, a raportat Global Times, publicaţie susţinută de stat, citând un înalt oficial din domeniul sănătăţii, relatează Reuters.

    Datele privind naşterile publicate duminică târziu au arătat că numărul de naşteri noi în 2021 a fost cel mai mic din ultimele decenii în mai multe provincii.

    Numărul naşterilor în provincia centrală Hunan a scăzut sub 500.000 pentru prima dată în aproape 60 de ani, a precizat Global Times. Doar provincia Guangdong, din sudul Chinei, a avut mai mult de 1 milion de naşteri noi, a precizat acesta.

    China se luptă pentru a inversa o scădere rapidă a creşterii naturale a populaţiei, deoarece mulţi tineri aleg să nu aibă copii din cauza unor factori precum preţurile mari şi presiunea muncii.

    Se aşteaptă ca populaţia Chinei să înceapă să se micşoreze în 2021-2025, a afirmat Global Times, citându-l pe Yang Wenzhuang, şeful departamentului pentru probleme de populaţie şi familie din cadrul Comisiei Naţionale de Sănătate.

    O modificare a legilor din China de anul trecut pentru a permite femeilor să aibă trei copii nu a ajutat, multe femei spunând că schimbarea vine prea târziu şi că nu au suficientă siguranţă a locului de muncă şi nici egalitate de gen.

     

  • Doar 28% din populaţie are competenţe digitale de bază, cea mai mică rată din UE

    Consilierul de stat László Borbély a spus că doar 28% din populaţie are competenţe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. În 17 judeţe, din ţară mai puţin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021

    La conferinţa de lansare a studiului „România cu un singur chip” (ediţia 2022) realizat de Ambasada Sustenabilităţii, consilierul de stat László Borbély a spus că doar 28% din populaţie are competenţe digitale de bază, aceasta fiind cea mai mică rată din UE.

    La eveniment a fost prezent şi viceprim-ministrul Kelemen Hunor.

    „Studiul arată decalajele existente dintre mediul urban şi cel rural, care pot fi reduse prin investiţii publice gândite în aşa fel încât să le aducă pe acestea la acelaşi nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condiţiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraş, unde investiţiile importante în infrastructură răspund nevoilor cetăţenilor şi ţin tinerii în ţară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie şi de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educaţie modernă, competitivă şi incluzivă. Proiectele noi din domeniul învăţământului pun bazele pentru această educaţie”, a declarat viceprim-ministrul Kelemen Hunor.

    Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consilierul de stat László Borbély, a vorbit despre necesitatea de a acţiona coordonat şi a atras atenţia asupra unor indicatori îngrijorători pentru dezvoltarea României.

    „Datele arată că rata de părăsire timpurie a şcolii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii şi nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populaţie are competenţe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semnificative între mediul urban şi rural pe mai multe domenii iar studiul lansat astăzi ne pune faţă în faţă cu situaţia actuală. Important este că ştim de unde începem să construim. Cunoaştem direcţia trasată prin Agenda 2030 şi ţintele sale. Avem Strategia de Dezvoltare a României 2030, avem Planul de Acţiune şi suntem toţi motivaţi, atât mediul public cât şi cel privat şi întreaga societate civilă pentru a consolida o Românie Durabilă”, a declarat László Borbély.

    În 17 judeţe, din ţară mai puţin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situaţia este similară în 15 judeţe. Totodată, la nivel naţional, 1 din 66 de persoane din mediul rural primeşte ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban. Discrepanţele sunt vizibile şi când vorbim despre numărul de şomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 judeţe, în mediul rural, 1 din <50 locuitori sunt şomeri, iar în 16 judeţe din ţară, în mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puţini decât media naţională la oraş. Acestea sunt doar câteva din rezultatele studiului care se regăseşte în integralitate pe această platformă.

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Indicatorul ar trebui să ajungă la 8,5 miliarde în 2030 şi la 9,7 miliarde în 2050, atingând un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de persoane în anii 2080, înainte de a se stabiliza la acest nivel până în 2100.

    În timp ce în mai multe ţări în curs de dezvoltare se observă o scădere netă a ratei natalităţii, mai mult de jumătate din creşterea prognozată a populaţiei mondiale în următoarele decenii va fi concentrată în opt ţări, se arată în raport – Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania.