BusinessMagazin

Tag: popescu

  • Ministrul Energiei anunţă controale la furnizorii de energie care practică oferte înşelătoare

    ANRE şi Autoritatea Naţională pentru Protectia Consumatorilor vor demara o serie de controale la anumiţi furnizori care au încheiat contracte cu preţ ferm pentru un an de zile şi care, acum, notifică consumatorii casnici că vor să schimbe preţul, a anunţat sâmbătă ministrul Energiei Virgil Popescu.

    „Acest lucru nu se poate! ANPC să verifice această situaţie pentru că o poate încadra la ofertă înşelătoare! Iar ANRE poate amenda furnizorii cu până 5 % din cifra de afaceri dacă furnizorii nu respectă legea”, a declarat la Realitatea Plus ministrul. „Un furnizor nu poate să transfere 100% din riscul său către clientul final”, a adugat el.

    În acelaşi timp Popescu vorbeşte şi de protejare consumatorilor. „Nu vrem să lăsăm consumatorul român fără o protecţie în faţa scumpirilor care se văd pe facturile de gaze şi energie electrică. Vom accelera aprobarea în Parlament a legii consumatorului vulnerabil, astfel încât actul normativ să fie votat în sesiunea parlamentară care începe în septembrie. Vrem ca legea să se aplice de anul acesta (începând cu octombrie, noiembrie) sau cu 1 ianuarie 2022. În plus, vrem să venim cu un suport financiar, o compensare a preţului facturilor pentru cei care au un venit ce nu-l depăşeşte pe cel mediu”, a adăugat ministrul.

    În ultima perioadă furnizorii de energie electrică şi de gaze naturale au notificat consumatorii cu creşteri ale preţurilor, care ajung în unele cazuri să fie duble sau triple.

  • Ministrul Energiei anunţă controale la furnizorii de energie care practică oferte înşelătoare

    ANRE şi Autoritatea Naţională pentru Protectia Consumatorilor vor demara o serie de controale la anumiţi furnizori care au încheiat contracte cu preţ ferm pentru un an de zile şi care, acum, notifică consumatorii casnici că vor să schimbe preţul, a anunţat sâmbătă ministrul Energiei Virgil Popescu.

    „Acest lucru nu se poate! ANPC să verifice această situaţie pentru că o poate încadra la ofertă înşelătoare! Iar ANRE poate amenda furnizorii cu până 5 % din cifra de afaceri dacă furnizorii nu respectă legea”, a declarat la Realitatea Plus ministrul. „Un furnizor nu poate să transfere 100% din riscul său către clientul final”, a adugat el.

    În acelaşi timp Popescu vorbeşte şi de protejare consumatorilor. „Nu vrem să lăsăm consumatorul român fără o protecţie în faţa scumpirilor care se văd pe facturile de gaze şi energie electrică. Vom accelera aprobarea în Parlament a legii consumatorului vulnerabil, astfel încât actul normativ să fie votat în sesiunea parlamentară care începe în septembrie. Vrem ca legea să se aplice de anul acesta (începând cu octombrie, noiembrie) sau cu 1 ianuarie 2022. În plus, vrem să venim cu un suport financiar, o compensare a preţului facturilor pentru cei care au un venit ce nu-l depăşeşte pe cel mediu”, a adăugat ministrul.

    În ultima perioadă furnizorii de energie electrică şi de gaze naturale au notificat consumatorii cu creşteri ale preţurilor, care ajung în unele cazuri să fie duble sau triple.

  • Nicuşor Dan, discuţie cu ministrul Energiei: Urmează paşi concreţi pentru achiziţia ELCEN

    Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a discutat, miercuri, cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi a reafirmat intenţia Primăriei Bucureşti de a cumpăra producătorul de energie ELCEN.

    Nicuşor Dan s-a întâlnit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, pentru a continua discuţiile despre îmbunătăţirea sistemului de termoficare al Bucureştiului.

    „Am reafirmat intenţia Primăriei Capitalei de a cumpăra producătorul de energie ELCEN, pentru a avea un sistem de producţie şi distribuţie a energiei termice aflat sub controlul municipalităţii, deci mai eficient şi mai simplu de gestionat. Autorităţile centrale susţin această soluţie, pe care eu o consider un element extrem de important în efortul de a asigura buna furnizare a apei calde şi căldurii în Bucureşti”, a spus Dan, pe Facebook.

    Potrivit acestuia, urmează, de comun acord cu Ministerul Energiei, paşi concreţi în vederea achiziţiei ELCEN.

  • Min. Economiei, mesaj către preşedintele CJ Mehedinţi: Îţi baţi joc de oameni? Vrei să îi ucizi?

    „Aladine, chiar îţi baţi joc de mehedinţeni!?! Vrei să îi ucizi?!? Preşedintele CJ Mehedinţi Aladin Georgescu nu e prieten cu legea! Crede din nou că Spitalul Judeţean este terenul lui de joacă, deşi suntem în plină criză epidemiologică! Nu pune sănătatea mehedinţenilor pe primul loc, ci se gândeşte doar la interesele lui electorale! Şi totodată nu pot să nu mă întreb: de unde să ştie cineva care conduce Garda de Mediu cum să fie managerul spitalului, mai ales acum în perioadă de criză sanitară?!? Aladine, chiar îţi baţi joc aşa, pe faţă, de toată lumea?!?”, scrie pe Facebook Virgil Popescu, ministru al Economiei şi deputat de Mehedinţi.

    El îl acuză pe Aladin Georgescu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, că încalcă „cu bună ştiinţă” un ordin dat de ministrul Sănătăţii prin care l-a numit manager pe dr. Victor Maliborschi, pe perioada stării de alertă.

    „Prin această numirea controversată preşedintele PSD Mehedinţi Aladin Georgescu sfidează din nou legea şi pune, la propriu, în pericol vieţile mehedinţenilor! Lucrurile nu vor rămâne aşa! Voi solicita ministrului Sănătăţii implicare pentru a pune lucrurile la punct întrucât acţiunile preşedintelui CJ Mehedinţi pun în pericol sănătatea mehedinţenilor şi situaţia nu poate rămâne aşa. Dacă va fi cazul voi pune acest subiect pe masa Guvernului, pentru că lucrurile au mers prea departe. Oare ce lucru trebuie protejat, cu disperare, la Spitalul Judeţean?”, conchide Popescu.

     

  • V. Popescu: Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului

    Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului din Statele Unite, este de părere ministrul Economiei, Virgil Popescu. Însă, economia globală va fi influenţată negativ de faptul că SUA nu reuşesc să vândă petrolul la un preţ corect.

    „Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului din Statele Unite. În acest moment, consumăm foarte mult petrol din producţia internă ceea ce face ca economia noastră să nu fie încă influenţată de criza petrolului din Statele Unite”, scrie ministrul pe Facebook.

    În opinia lui Virgil Popescu, situaţia este îngrijorătoare pentru că economia globală va fi influenţată negativ de faptul că SUA nu reuşesc, în momentul de faţă, să vândă petrolul la un preţ corect.

    „Un preţ corect pe piaţă ne arată că o economie funcţionează optim”, notează Popescu.

    Preţul petrolului american a scăzut la un nivel nemaivăzut din 1999, pe fondul reducerii cererii, barilul de West Texas Intermediate (WTI), referinţa pentru SUA, ajungând la 15,65 dolari ( -14%) în tranzacţiile din Asia, luni, a anunţat BBC. Piaţa petrolului suferă o presiune intensă în timpul pandemiei, din cauza scăderii cererii şi a epuizării capacităţilor de depozitare.

    Industria petrolului s-a confruntat şi cu lupta între producători pentru cote de piaţă. La începutul acestei luni, membrii OPES şi aliaţii săi au convenit în sfârşit un acord pentru a reduce producţia globală cu aproximativ 10%, o valoare record.

    Dar unii analişti au spus că reducerile nu sunt suficient de mari pentru a face diferenţa. „Nu a durat mult până când piaţa a admis că acordul OPEC + nu va fi, în forma sa actuală, suficient pentru a echilibra piaţa petrolului”, spune Stephen Innes, strateg principal la Axicorp.

    Între timp, îngrijorarea continuă să crească şi din cauza faptului că SUA vor rămâne fără capacitate de depozitare, stocurile de la Cushing, principalul punct de livrare în SUA pentru petrol, crescând cu aproape 50% de la începutul lunii martie, potrivit ANZ Bank.

    Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa şi de restul lumii, a avut o evoluţie mai temperată, coborând cu 0,8% la 27,87 dolari pe baril.

  • Gheorghe Popescu, eliberat condiţionat, după ce a executat un an şi opt luni din pedeapsă

    Instanţa Tribunalului Ilfov a respins ca nefondată contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie după ce, în 5 octombrie, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a stabilit că Gheorghe Popescu îndeplineşte condiţiile pentru a fi eliberat condiţionat.

    Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă, Gheorghe Popescu urmând să fie pus în libertate.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 5 octombrie, că Gheorghe Popescu îndeplineşte condiţiile pentru a fi eliberat condiţionat, admiţând astfel propunerea formulată de Comisia de la Penitenciarul Jilava, care a concluzionat că fostul internaţional îndeplineşte fracţia de pedeapsă care trebuie executată, a avut un comportament bun în penitenciar şi a desfăşurat mai multe activităţi.

    Instanţa arăta în motivare că Gheorghe Popescu a scris patru lucrări în penitenciar, a avut un comportament bun şi a efectuat activităţi pentru care a fost recompensat.

    “Potrivit caracterizării ataşate la dosar, condamnatul a participat la activităţile de educaţie şi intervenţie psihosocială desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere şi a desfăşurat activităţi productive în interiorul locului de deţinere din aprilie 2014. A elaborat şi publicat patru lucrări ştiinţifice în perioada septembrie 2014 – martie 2015 iar în prezent este în curs de redactare a unei alte lucrări. Nu a fost sancţionat disciplinar pe perioada detenţiei iar pentru implicarea în cadrul activităţilor productive şi de reintegrare socială a fost recompensat de 11 ori în perioada mai 2014 – august 2015 (de şapte ori cu învoire de a ieşi din penitenciar)”, se arăta în motivarea Judecătoriei.

    Judecătorul a apreciat că “există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”.

    Fostul internaţional Gheorghe Popescu execută din 4 martie 2014 pedeapsa de trei ani, o lună şi zece zile, primită în dosarul transferurilor de jucători. Alături de el au fost condamnaţi Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Gheorghe Neţoiu, şi Jean Pădureanu.

    Gheorghe Copos, fostul patron al FC Rapid, a fost eliberat condiţionat în 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsă, decizia fiind luată atunci de Tribunalul Bucureşti.

    Jean Pădureanu, fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa, care a executat pedeapsa în Spitalul Penitenciar Jilava, a fost eliberat condiţionat în 18 iunie, tot în urma unei decizii definitive a Tribunalului Bucureşti.

    Ioan Becali, încarcerat din martie 2014 în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanta, ar putea fi şi el pus în libertate. Judecătoria Medgidia a decis, în 29 octombrie, că Ioan Becali poate fi eliberat condiţionat, însă hotărârea nu este definitivă.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, judecat într-un nou dosar, pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Viorel Popescu în stare de arest preventiv, pentru trafic de influenţă, şi pe Marian Brebeanu, administrator al unei societăţi comerciale, aflat sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar va fi judecat şi Marian Romică Niţu, fost consilier al directorului general al RATB, pentru mărturie mincinoasă.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna decembrie 2011, înaintea sărbătorilor de iarnă, Viorel Popescu, în calitate de director general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), ar fi primit 2.500 de euro, la sediul RATB, prin intermediul lui Marian Niţu, de la Marian Brebeanu şi de la un alt om de afaceri.

    “În schimbul acestei sume de bani, primită prin intermediul consilierului său, inculpatul Popescu Viorel urma să intervină pe lângă funcţionarii competenţi din cadrul RATB, în scopul derulării în condiţii avantajoase, pentru firmele celor doi oameni de afaceri, a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către această instituţie a unui număr de 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu în vederea dezmembrării şi valorificării ulterioare a deşeurilor rezultate), precum şi în vederea atribuirii ulterioare a unor alte contracte similare către societăţile celor două persoane”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Marian Niţu, fost consilier al lui Viorel Popescu, este acuzat că la audierea sa, în 29 ianuarie, a făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că a negat că l-ar fi ajutat pe fostul director al RATB să primească cei 2.500 de euro.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe bunuri mobile şi imobile ale lui Viorel Popescu şi Marian Brebeanu.

    Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Bucureşti, procurorii propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Acesta este al dosar în care este judecat Viorel Popescu, fostul şef al Regiei Autonome de Transport Bucureşti fiind trimis în judecată şi în septembrie 2014, pentru că ar fi prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro. Viorel Popescu ar fi încheiat un contract cu firma Urbconnect SRL, care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii, faptele fiind comise în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti s-a constituit parte civilă în acest dosar şi cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu. Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011. El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director. Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, reţinut într-un nou dosar, pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a fostului director general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) Viorel Popescu, pentru trafic de influenţă.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul lunii decembrie 2011, Viorel Popescu, în calitate de director general al RATB, a primit, în mod indirect (prin intermediul unei alte persoane), de la administratorii unor societăţi comerciale, la sediul regiei, suma de 2.500 de euro.

    În schimbul acestei sume, Popescu urma să intervină pe lângă funcţionarii competenţi din RATB, pentru derularea în condiţii avantajoase pentru firmele celor doi oameni de afaceri a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către instituţie a 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu, în vederea dezmembrării şi valorificării ulterioare a deşeurilor rezultate), precum şi pentru atribuirea ulterioară a altor contracte similare către societăţile respective.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Popescu va fi prezentat, vineri, Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În septembrie 2014, Virgil Popescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un alt dosar, fiind acuzat că a prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro, prin faptul că a încheiat un contract cu o firmă care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii.

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti preciza că se constituie parte civilă în acest dosar, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu. Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Curtea de Apel Bucureşti decide confiscarea a aproape 890.000 de lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu

    Instanţa a stabilit că Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia, Elena, au făcut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunând confiscarea acestei sume.

    “Admite în parte sesizarea. Constată că persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei menţionate şi obligă persoanele cercetate să plătească această sumă la bugetul statului în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe”, se arată în sentinţa din 19 decembrie.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.

    Dosarul lui Dan Ioan Popescu şi a soţiei acestuia a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat sentinţa de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.

    Avocaţii lui Dan Ioan Popescu spuneau în 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecători, că au trecut opt ani de când clienţii lor nu se simt judecaţi, ci hărţuiţi, iar instanţa de fond s-a purtat ca un pluton de execuţie şi nu le-a luat în seamă nicio probă.

    În 14 iulie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soţilor Popescu. Judecătorii ICCJ au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu şi soţia sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.

    În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia să fie reluat de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

    Iniţial, un complet de trei judecători de la ICCJ a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi şi sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

    Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată iniţial de către fostul şef al Ministerului Public.

    Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât şi modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

    În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

    Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi s-a stabilit casarea acesteia şi trimiterea cazului la Secţia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, judecat pentru că a prejudiciat regia cu circa 820.000 de euro

    Aflat în arest la domiciliu, Viorel Popescu este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de abuz în serviciu şi de conflict de interese

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Astfel, în 13 martie 2012, între RATB şi firma menţionată, care nu avea drept de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, a fost încheiat un contract de prestări servicii juridice.

    “Din conţinutul contractului rezultă că RATB, prin inculpatul Viorel Popescu, a împuternicit firma respectivă în vederea recuperării tuturor creanţelor de la Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CASMB), în baza unor simple solicitări ale firmei private către debitoare, îndrituită cu rolul de intermediar în relaţia Regiei Autonome de Transport Bucureşti cu CASMB”, conform DNA.

    Procurorii punctează că, din actele existente la dosar, reiese că în contract se specifică faptul că firma Urbconnect avea obligaţia de asistare la controlul efectuat de CASMB. faţă de RATB, pentru ca regiei să îi revină sumele cuvenite, deşi, în realitate, nu a existat şi nici măcar nu se prefigura un astfel de control.

    De altfel, potrivit DNA, Viorel Popescu ştia foarte clar, la momentul semnării actelor întocmite de funcţionarii de specialitate ai regiei, cuantumul sumelor de bani neachitate de Casa de Asigurări, astfel încât aceste verificări nu trebuiau încredinţate firmei private.

    “Prin urmare, inculpatul Popescu Viorel, în calitate de director general al RATB, pe lângă faptul că nu a întreprins măsuri legale şi efective de recuperare a creanţelor datorate regiei de către CASMB, prin structurile cu atribuţii în acest sens, existente în cadrul regiei, a decis să încheie un contract cu SC Urbconnect SRL Bucureşti, sub aparenţa că firma privată va efectua demersuri la CASMB pentru recuperarea sumelor de bani datorate către RATB”, menţionează anchetatorii.

    În plus, conform sursei citate, fostul director al RATB nu a luat în considerare obiecţiunile ridicate de Serviciul juridic şi contencios al regiei, la semnarea contractului cu respectiva frimă, iar ulterior a admis achitarea, din conturile bancare ale regiei de transport, a facturilor emise de firma privată, deşi acestea nu se fundamentează pe niciun document care să ateste demersurile concrete derulate de prestator şi natura acestora.

    În acest dosar, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a precizat că se constituie parte civilă, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu, de aproape 820.000 de euro.

    Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    Judecătorii de Tribunalul Bucureşti urmează să dea o sentinţă în acest caz.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    În nota de control s-a arătat, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate servicului de transport public subvenţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli în atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 de lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.