BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Planul opoziţiei pentru a-l DA JOS pe Ponta! “Depunem moţiune”

    Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, luni, la postul public de televiziune, că liberalii vor depune o moţiune de cenzură.

    Vasile Blaga a anunţat şi când va fi depusă moţiunea de cenzură.

    CITEŞTE MAI MULTE AICI

  • Victor Ponta: Ilie Sârbu nu a vrut să mai fie lider de grup din decembrie, eu l-am rugat să mai rămână o sesiune

    “Din decembrie nu a vrut să mai fie lider de grup. L-am rugat să mai stea o sesiune şi acum i-am muţumit şi chiar a fost un lider de grup foarte bun. Dar, în acelaşi timp, pot fi şi alţi lideri foarte buni şi voi lucra foarte bine, ca prim-ministru, cu grupul de la Senat, cum am lucrat şi până acum”, a declarat Ponta, la plecarea de la şedinţa senatorilor PSD.

    Premierul nu a aşteptat să fie dat şi votul pentru noul lider de grup, spunând că va afla rezultatul din presă.

    Victor Ponta a mai spus, legat de prezenţa sa la această şedinţă a senatorilor PSD, că în Senat “balanţa e un pic mai strânsă” în privinţa voturilor şi trebuie ca social-democraţii să-şi asigure mobilizarea, pentru a susţine Guvernul.

    “Vor păstra această majoritate funcţională şi foarte bună fără niciun fel de probleme şi în următoarea sesiune”, a adăugat premierul.

     

  • Premierul Victor Ponta anunţă şedinţă comună cu Guvernul Republicii Moldova

    Victor Ponta a declarat, după şedinţa informală pe care a avut-o, vineri, în Delta Dunării, cu miniştrii, că l-a invitat în România pe premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, acesta urmând să participe la o şedinţă comună a celor două guverne în perioada următoare, la Tulcea.

    “Cu siguranţă va fi o şedinţă comună, împreună cu Guvernul Republicii Moldova, i-am adresat invitaţia noului premier, a zis da, nu avem încă data stabilită. I-am zis să ne grăbim cât e vremea frumoasă şi să nu fie prea frig. A fost o şedinţă la Iaşi, după aceea la Chişinău, şi următoarea ar fi trebuit să fie la Bucureşti, dar n-am scăpat ocazia să propun Tulcea şi sigur că s-a bucurat”, a precizat Ponta.

    Victor Ponta, însoţit de o delegaţie formată din miniştri şi consilieri de stat, a făcut, joi, o vizită oficială la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova.

     

  • Ponta cere Moldovei să coopereze pentru accesarea rapid a 85 milioane euro alocaţi de UE, din 2016

    “Avem aprobat Programul pentru cooperarea transfrontalieră finanţat de Uniunea Europeană, 85 de milioane de euro. Vreau să lucrăm împreună, să facem repede autoritatea de management şi practic, în 2016, să începem să tragem banii. 85 de milioane de euro sunt bani foarte buni”, i-a spus Victor Ponta, joi, la Chişinău, vicepremierului Republicii Moldova, Natalia Gherman, totodată şi Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

    Premierul român a mai spus că România a învăţat din greşelile proprii, pentru că după intrarea în UE nu ştia să acceseze asemenea fonduri.

    “Acum, totuşi am învăţat şi putem ca, împreună, din 2016, să începem să folosim cele 85 de milioane de euro pentru programele transfrontaliere”, a mai spus Ponta.

  • Ponta le-a cerut miniştrilor implicaţi în proiecte legate de Republica Moldova “să repornească motoarele”

    Premierul Victor Ponta le-a cerut, miercuri, miniştrilor care contribuie prin diferite proiecte comune cu guvernul Republicii Moldova să “repornească motoarele” pentru a ajuta în continuare ţara vecină.

    “În această seară, împreună cu câţiva colegi, voi merge la Chişinău şi mâine sunt acolo la discuţii cu noul Guvern, sigur şi cu preşedintele ţării, preşedintele Parlamentului. Vreau din nou să vă rog pe toţi, domnul ministru Aurescu principal responsabil, dar de fapt avem pe energie, avem pe economie, avem pe educaţie, avem atâtea proiecte cu Moldova, acum cu noul Guvern să reporniţi motoarele”, a declarat Ponta în şedinţa Executivului.

    Pona a precizat că la întâlnirea de joi cu oficialii moldoveni va face o anliză legată de proiectele pentru sprijinirea Republicii Moldova.

    “Mâine o să fac o analiză să vedem cum stăm cu proiectele şi miercurea viitoare o luăm de la capăt cu toate lucrurile bune pe care le-am făcut să-i sprijinim pe cei de peste Prut”, a mai spus Ponta.

  • Proiectul privind eliminarea răspunderii medicilor care iau “atenţii” nu s-a discutat în Guvern

    “Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern nu a fost trecut un astfel de act normativ”, a declarat la finalul reuniunii de lucru purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă.

    Săptămâna trecută, premierul i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să elaboreze un proiect de lege care să elimine răspunderea penală a personalului din sistemul sanitar în cazul în care contribuţiile primite de la pacienţi nu sunt condiţionate, sunt oferite post-tratament şi sunt fiscalizate, astfel încât aceştia să nu mai fie consideraţi funcţionari publici şi anchetaţi penal în cazul primirii unor “contribuţii suplimentare” din partea pacienţilor.

    “Vreau să lămuresc şi să fie foarte clar: medicii nu mai sunt funcţionari prin decizia pe care Guvernul a adoptat-o anul trecut, ordonanţa 2/2014, care i-a scos pe medici din sistemul funcţionarilor publici. Legea a fost de altfel aprobată de către Parlament, deci, din punctul acesta de vedere, pe Statutul medicului, nu avem ce să schimbam. În plus, e vorba de responsabilitatea penală. Am discutat cu ministrul Justiţiei, care a fost la întrevederi şi care, împreună cu reprezentanţii sistemului medical, va veni cu un proiect de lege, nu cu o ordonanţă de urgenţă, pentru că e o chestiune totuşi delicată care trebuie discutată mai mult în Parlament şi reglementată într-o formă mult mai bună”, susţinea premierul.

    El a explicat că acele “contribuţii suplimentare” pe care pacienţii vor să le dea medicului şi asistentului care i-au tratat trebuie să îndeplinească trei condiţii, cumulativ: să nu fie condiţionate de către medic şi asistent, să fie primite după îndeplinirea actului medical şi să fie declarate la fisc, astfel încât ele să poată fi impozitate. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite simultan, medicul, asistentul sau alt reprezentant al sistemului sanitar nu mai răspund penal pentru primirea “contribuţiilor suplimenatre” de la pacienţi.

    Ponta a mai afirmat că după ce va fi aprobat de Guvern, miercuri, proiectul de lege va fi trimis imediat Parlamentului.

    Federaţia Sanitas a transmis, luni, că a negociat cu Guvernul doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, în timp ce demersul Executivului de a legaliza plăţile de la pacienţi ca urmare a deciziei ICCJ a venit în urma presiunii medicilor.

    “Sanitas a negociat doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, asistenţă socială şi medico-socială. Nimic mai mult. Măsurile întreprinse de Guvern pentru protejarea medicilor (ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) au fost consecinţele presiunii venite din partea acestei categorii profesionale şi nu s-a regăsit nicio clipă în lista de revendicări a Federaţiei Sanitas, nici în strategia noastră, noi doar am explicat ceea ce s-a discutat”, arăta federaţia sindicală.

    La rândul său, Alianţa Medicilor, creată pe Facebook, a criticat intenţia Guvernului de a legaliza plăţile făcute de pacienţi, arătând că în nicio ţară civilizată un pacient nu dă o “atenţie” medicului şi că “această practică a şpăgii din sistemul sanitar” trebuie oprită odată pentru totdeauna.

  • Guvernul analizează o majorare salarială cu 25% pentru încă două categorii de personal -surse

    Potrivit unor surse, în şedinţa Guvernului de miercuri, ministrul Muncii, Rovana Plumb, i-ar fi cerut premierului, Victor Ponta, ca în ordonanţa de urgenţă care majorează salariile personalului din sistemul medical să mai fie adăugată o categorie, respectiv personalul sanitar din centrele de asistenţă socială aflate sub coordonarea Ministerului Muncii.

    De asemenea, din partea ministerelor de resort, s-a solicitat adăugarea în textul ordonanţei de urgenţă şi a personalului care lucrează în cabinetele medicale aflate în incinta unităţilor militare.

    Victor Ponta a fost de acord “în principiu” cu cele două modificări, dar a cerut să se calculeze impactul bugetar rezultat.

    “Banii pentru majorări vor fi alocaţi la viitoarea rectificare bugetară, în noiembrie, de aceea trebuie văzut foarte clar dacă dispunem de fondurile necesare pentru majorarea salariilor cu 25% şi a celor două categorii”, au spus sursele.

    Până nu va fi stabilit impactul bugetar şi nu se cunoaşte spaţiul fiscal cele două categorii de personal nu vor fi adăugate în textul ordonanţei de urgenţă.

    De aceea, actul normativ nu va fi publicat în Monitorul Oficial până nu se va decide dacă textul va conţine sau nu categoriile de personal menţionate.

  • Zece întrebări adresate de Ponta partidelor politice înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului

    Ponta consideră, ”în calitate de prim-ministru al Guvernului care a conceput şi promovat proiectul noului Cod Fiscal, că toate partidele politice parlamentare au datoria să răspunda opiniei publice la zece întrebari legitime şi utile”.

    Cele zece întrebări adresate de Ponta partidelor politice sunt:

    ”1. Consideră ca noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decât cel aflat acum în vigoare? Ajută economia românească să se dezvolte în continuare, păstrând şi crescând numărul de locuri de muncă, plătind salarii mai decente, achitând taxe mai mici şi mai puţine (sprijinind efortul autorităţilor de combatere a birocraţiei şi evaziunii fiscale)? Dacă nu sunt de acord cu aceste afirmaţii, de ce votează pentru?

    2. Când au votat în unanimitate Codul Fiscal au ştiut ce votează? Au citit textul, specialiştii lor au înţeles prevederile şi consecinţele? Dacă da, de ce unele partide au considerat după vot şi după trimiterea la reexaminare că noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?

    3. De ce reprezentanţii PNL/PDL au depus un amendament privind scăderea cotei generale de TVA de la 20% (propunerea Guvernului) la 19% şi chiar au condiţionat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simplă propunere electoralistă şi populistă? Dacă era o propunere bună de ce au solicitat acum să se revină la varianta Guvernului de 20%?

    4. Care a fost impactul estimat al creşterii TVA de la 19% la 24% şi al tăierilor de salarii şi ajutoare sociale din 2010? Care dintre partidele actuale consideră şi acum că a fost corectă şi utilă viziunea economică a guvernării PDL de atunci, când sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de muncă stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potenţialul economic, a avut loc o cădere economica drastică, a explodat evaziunea fiscală, rata inflaţiei s-a dublat faţă de 2009, iar puterea de cumpărare a scăzut dramatic, chiar cu 40% în cazul profesorilor, medicilor şi a categoriilor sociale cu venituri reduse?

    5. Care este opinia partidelor politice actuale – România ar trebui să renegocieze ţintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevăzute în actualul Medium Term Objective sau să ţină cura de slăbire (austeritate) şi să acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine ţintirea unor deficite bugetare ESA în jurul a 2% din PIB şi astfel să se accelereze procesul de convergenţă faţă de media UE28?

    6. De ce România ar fi nesustenabilă în condiţiile unui deficit de 2 – 2,5% din PIB şi o datorie brută guvernamentală de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB şi cu o datorie de 103% din PIB, Franţa cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB şi o datorie publică de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB şi o datorie publică de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB şi o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB şi o datorie brută de 91% din PIB ş.a.m.d., ar fi cu toate sustenabile?

    7. Ştiu partidele politice că 2014 a fost primul an din ultimii 12 când România a obţinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adică soldul bugetar fără plată de dobânzi a fost pe plus)? Este nevoie în continuare de austeritate sau de măsuri de creştere economică şi noi locuri de muncă? (o dezbatere ideologică fundamentală azi în cadrul Uniunii Europene).

    8. Ştiu partidele politice că în 2014 România a atins ţinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definită drept regulă fiscală în Tratatul privind coordonarea, stabilitatea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare alături de Olanda, Germania, Danemarca şi Austria? Şi că a avut un deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut în acordurile cu FMI/CE/BM ? Este bine să păstrăm aceasta situaţie sau să cheltuim mai mult din banii noştri pentru dezvoltare şi cresterea nivelului de trai?

    9. Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar Internaţional ştiind că România îndeplineşte criteriile de calificare pentru pentru un alt tip de Acord – accesarea unei Linii de Credit Flexibile (având condiţii macroeconomice similare cu ale Poloniei)?

    10. Consideră partidele politice că actualul curs de creştere economică neîntreruptă din 2012, scădere a somajului şi ridicare a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai al populaţiei este sau nu afectat de crize şi scandaluri politice având ca pretext măsuri economice? Sau de inconsecvenţe legislative absolut ridicole (de felul „votăm în unanimitate Codul Fiscal şi după o lună anunţăm că este greşit şi nu îl mai susţinem”)? Este necesar şi se poate încheia un acord politic pentru dezvoltare economică şi creşterea nivelui de trai (care să cuprindă cel puţin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul şi pensia medie, modul de finanţare în educaţie şi sănătate) – aşa cum s-a făcut pentru Apărare?”, întreabă Victor Ponta partidele politice.

    În finalul mesajului postat pe Facebook premierul spune că aşteaptă şi el şi toţi cetăţenii ţării răspunsurile partidelor politice parlamentare la aceste întrebări.

    ”Cine nu răspunde (dacă va fi cineva) este evident că de fapt habar nu are ce să facă cu economia şi viaţa de zi cu zi a acestei ţări!”, adaugă Ponta în mesajul de pe reţeaua de socializare.

    Parlamentul dezbate în această săptămână, în sesiune extraordinară, reexaminarea proiectului noului Cod fiscal, Senatul fiind prima Cameră convocată, luni, să ia în discuţie solicitarea preşedintelui, Camera Deputaţilor, for legislativ decizional, urmând să se reunească după ce Senatul se va fi pronunţat.

  • Ponta despre impozitul specific pentru turism: Dacă asta duce la debirocratizare, sigur îl sprijinim

    ”S-a tot încercat introducerea impozitului specific pentru turism, un impozit care să însemne proceduri mult mai simple şi să însemne controale mai puţine şi competiţie mai clară şi servicii mai bune pentru turiştii care beneficiază. Din punctul nostru de vedere, proiectul, care se va depune ca iniţiativă parlamentară, dacă respectă ceea ce am discutat şi anume plafonul acela de 5 milioane de euro cifra de afaceri, nu cum apăruse la un moment, 50 sau 75, era exagerat şi nu era o practică europeană şi dacă asta duce la debirocratizare şi taxe mai simplu de plătit, sigur că îl sprijinim”, a declarat Victor Ponta, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia.

    El a precizat că prin introducerea acestui impozit hotelierii vor achita o sumă fixă.

    “Înseamnă că nu mai plăteşti celelalte taxe ca o societate obişnuită, ci ai nişte criterii simple şi clare. Plăteşti o sumă fixă şi dacă eşti bun, faci profit mai mare, dacă nu eşti bun, ieşi de pe piaţă”, a explicat premierul.

    La rândul său, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prezent la conferinţa de presă, a afirmat că acest proiect privind impozitul specific va fi aprobat de Parlament în această toamnă, urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2016.

    “În cursul lunii septembrie am discutat să definitivăm această propunere de act normativ, va fi o propunere de lege, o iniţiativă parlamentară, astfel încât în toamna aceasta să fie aprobat de Parlament şi de la 1 ianuarie 2016 să fie aplicat”, a spus ministrul Teodorovici.

    De asemenea, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, a explicat cu acelaşi prilej în ce constă acest impozit specific.

    “Dacă un hotel are 200 de locuri, el va plăti pe numărul de locuri sau camere. Pentru fiecare loc va plăti 100 de euro impozit pe an. Conform calculelor noastre, acest hotel (n.r. – hotelul unde a avut loc conferinţa de presă) va plăti în jur de 40.000 de euro pauşal. Că are grad de ocupare mai mare sau mai mic, că a făcut o cifră de afaceri mai mare sau mai mică, nu mai contează, va plăti o taxă fixă la numărul de locuri de cazare sau de camere. Acum acest hotel plăteşte 100.000 de euro şi alt hotel similar plăteşte zero. Baza de impozitare va fi mai mare pentru că toată lumea va plăti”, a menţionat preşedintele FPTR.

    Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a solicitat reprezentanţilor mediului de afaceri să sprijine lupta împotriva evaziunii fiscale.

    “Cer de fiecare dată asociaţiilor din mediul privat tuturor oamenilor de afaceri corecţi să ne sprijine în ceea ce am început şi ceea ce trebuie să ducem mai departe şi anume lupta împotriva evaziunii fiscale, care este un cancer pentru orice societate. Nu doar pentru că avem mai puţine venituri la buget şi în primul rând pentru că împarte lumea de afaceri în două categorii, ăia fraierii care plătesc taxe şi băieţii destepţi, şmecherii, care nu le plătesc. Deci din punctul meu de vedere combaterea evaziunii fiscale nu înseamnă doar mai mulţi bani la buget, ci înseamnă de fapt o viaţă economică cinstită în care competiţia se face nu eludând taxe, ci având calitate şi servicii mai bune. (…) Controale ANAF trebuie să existe peste tot, dar aceste controale, aşa cum am vorbit cu preşedintele ANAF, trebuie să meargă către marea evaziune şi către respectarea tuturor regulilor pentru o competiţie corectă”, a spus Victor Ponta.

    Premierul a participat, vineri, la Mamaia, la o întâlnire cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din turism. La discuţii au fost prezenţi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Mirela Matichescu, parlamentari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

  • Gorghiu: Lecţia grecească e că populismul poate prăbuşi o ţară, Ponta acţionează după această reţetă

    “Demisia guvernului Tsipras de la Atena reprezintă o nouă problemă pentru o ţară aflată de multă vreme într-o situaţie foarte dificilă. Inclusiv din acest motiv prudenţa şi responsabilitatea rămân în continuare esenţiale pentru România. Cel mai important lucru este să nu ne facem rău cu mâna noastră, intrând – prin cheltuieli nesăbuite – în deficite bugetare de genul celor care au dus Grecia aproape de faliment”, a scris pe Facebook Alina Gorghiu.

    Ea a susţinut că lecţia grecească este că populismul poate prăbuşi o ţară, iar premierul Victor Ponta ar acţiona “după această reţetă a iluziilor vândute oamenilor”.

    “Nu pot accepta cinismul lui Victor Ponta de a planta bombe cu ceas, setate să explodeze în economie după ce nu va mai fi premier. Lecţia grecească e aceea că populismul poate prăbuşi o ţară, iar premierul Ponta acţionează exact după această reţetă a iluziilor vândute oamenilor”, a adăugat Gorghiu.