BusinessMagazin

Tag: poluare

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • În doar 25 de ani, cei mai bogaţi oameni din lume au generat de două ori mai multe emisii de carbon decât populaţia săracă a planetei

    În perioada 1990-2015, cei mai bogaţi oameni din lume – 10% din populaţia totală a planetei – au fost responsabili de peste jumătate (52%) din emisiile de carbon înregistrate la nivel mondial, conform unui raport publicat luni de Oxfam International şi Institutul pentru Mediu din Stockholm,.

    Criza climatică continuă să fie alimentată de acumularea de CO2 în atmosferă, aşa că scăderile înregistrate în urma perioadei de carantină nu vor soluţiona problema pe termen lung, scrie Euronews.

    Între 1990 şi 2015, 1% din cei mai bogaţi oameni din lume au produs 15% din cantitatea totală de dioxid de carbon, în timp ce populaţia săracă a planetei a produs 7%.

    Pentru a îndeplini cerinţele impuse de Acordul climatic de la Paris din 2015, ţările care au semnat tratatul – 196 la număr – vor trebui să menţină încălzirea globală sub 1,5 grade celsius până la finalul secolului XXI.

    Agenţia Europeană pentru Mediu (AEM) declara săptămâna trecută că factorii de mediu, precum poluarea aerului şi valurile masive de căldură, contribuie la circa 13% din totalul deceselor din Europa. De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) anunţa la începutul anului că este necesar să se reducă până în 2030 rata poluării la jumătate, iar o treime din suprafaţa planetei trebuie să fie intens protejată.

     

  • Preşedintele VW: Planul UE de reducere a poluării va avea un impact puternic asupra industriei auto

    “O transformare mai rapidă a industriei auto va însemna şi că mai multe locuri de muncă şi firme întregi vor fi supuse presiunilor sau chiar vor fi pierdute”, a declarat Herbert Diess, potrivit publicaţiilor Welt am Sonntag şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Industria auto trebuie să facă transformări majore pentru a se conforma noilor standarde privind emisiile de dioxid de carbon impuse de Uniunea Europeană.

    Comisia Europeană propune obiectivul reducerii emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 şi atingerea neutralităţii UE din punct de vedere al impactului climatic până în 2050.

    Potrivit expertului Ferdinand Dudenhöffer, industria auto germană riscă să desfiinţeze aproximativ 100.000 de locuri de muncă până în 2030 din cauza tranziţiei spre motoare electrice.

  • Agenţia Europeană de Mediu: În România, un deces din cinci este provocat de poluare

    România înregistrează un deces din cinci când vine vorba de poluare. La nivelul Uniunii Europene, 13% dintre decese sunt legate de poluare. Autorităţile de la noi nu se grăbesc să implementeze măsurile

    România urcă rapid în top. Din păcate, în topul deceselor provocate de poluare, după cum ne spune un raport al Agenţiei Europene de Mediu, publicat astăzi. Circa un deces din cinci este legat de poluare, mai mult decât vecinii bulgari sau maghiari, şi nu pare că autorităţile se mişcă să schimbe ceva.

    Comisia Europeană a pornit mai multe proceduri de infringement (sancţionare) împotriva statului român, iar Bucureştiul ar fi trebuit din 2007 să respecte anumite standarde. Capitala noastră stă tare prost şi când vine vorba de spaţiul verde pe cap de locuitor: de cinci ori mai puţin decât recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    În primăvara acestui an, Curtea de Justiţie a UE a decis că România nu şi-a îndepinit sarcinile pentru a îmbunătăţi calitatea aerului şi nu a îndeplinit obligaţiile privind calitatea aerului înconjurător.

    La nivelul UE, 13% dintre decese sunt legate de poluare. În total, 630.000 de decese au putut fi atribuite direct sau indirect unui mediu poluat în 2012 în cele 27 de ţări membre UE şi Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Agenţia Europeană de Mediu: Unul din opt decese din Europa este legat de poluare

    Un total de 630.000 de decese în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene plus Marea Britanie au fost atribuite unor factori de mediu în 2012, ultimul an pentru care sunt disponibile date, a anunţat agenţia într-un raport.

    Poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătate în Europa, contribuind la peste 400.000 de decese premature în fiecare an. Expunerea prelungită la poluanţi poate provoca diabet, boli pulmonare şi cancer, iar dovezile timpurii sugerează că poluarea aerului poate fi legată de rate mai mari de deces în rândul pacienţilor cu COVID-19.

    Nivelurile de poluare ale Europei au scăzut pe fondul carantinei impuse în timpul pandemiei de coronavirus, dar scăderea este de aşteptat să fie temporară, iar majoritatea ţărilor din UE nu îşi vor îndeplini obiectivele de reducere a poluanţilor atmosferici în următorul deceniu.

    Agenţia Europeană de Mediu a anunţat că pandemia de coronavirus a evidenţiat legătura dintre mediu şi sănătatea umană, demonstrând riscul crescut de transmitere a bolilor de la animale la oameni ca urmare a degradării mediului.

    „COVID-19 a fost un alt apel de trezire, care ne-a făcut extrem de conştienţi de relaţia dintre ecosistemele noastre şi sănătatea noastră”, a declarat şeful UE pentru sănătate Stella Kyriakides.

    Comisia Europeană a propus măsuri pentru a face agricultura mai sustenabilă.

  • Ghivece pentru sănătatea planetei

    Propunerea francezului Nicolas Abdelkader este de a transforma vehiculele nefolosite, de la avioane la maşini ori vapoare în uriaşe ghivece pentru plante, acesta realizând o serie de fotografii digitale editate pe computer intitulată ”The Urgency to Slow Down” în care-şi expune viziunea. 

  • Studiu: Poluarea aerului facilitează infectarea cu noul coronavirus şi amplifică simptomele

    Poluarea aerului favorizează creşterea semnificativă a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, spitalizările şi rata deceselor, potrivit unui studiu efectuat de cercetători din Marea Britanie, informează cotidianul The Guardian.

    Potrivit studiului, expunerea pe termen lung a persoanelor la particule poluante generează creşterea cu 10% a infecţiilor şi spitalizărilor, iar rata mortalităţii are o creştere de 15%. Studiul a luat în calcul alţi peste 20 de factori, inclusiv densitatea medie a populaţiei, vârsta, spaţiul locativ, ocupaţiile şi obezitatea.

    Mulţi oameni de ştiinţă sunt de acord că poluarea aerului probabil conduce la creşterea cazurilor de coronavirus şi a severităţii simptomelor, dat fiind că aerul poluat inflamează plămânii, cauzând boli respiratorii şi cardiace. Dar nu toţi sunt de acord că dovezile de până acum sunt suficient de puternice pentru a demonstra un impact puternic.

    Dar echipa care a realizat studiul a concluzionat: “Prin utilizarea datelor detaliate, am descoperit dovezi puternice că există un raport pozitiv între poluarea aerului, mai ales a prezenţei particulelor fine, şi cazuri de Covid-19, internări şi decese. Acest raport se menţine şi după aducerea sub control a unei serii largi de factori explicativi”.

    “Am fost frapat de raportul puternic de cauzalitate”, afirmă profesorul Matthew Cole, de la Universitatea din Birmingham, coordonatorul studiului. Concluziile cercetării au fost examinate de savanţi independenţi şi vor fi publicate în revista Environmental and Resource Economics.

    Cel mai relevant studiu precedent fusese realizat de Universitatea Harvard şi depistase o creştere cu 8% a ratei mortalităţii din cauza poluării.

    “Noi am folosit date mai exacte, mărimea medie a 355 de localităţi olandeze fiind de 95 de kilometri pătraţi, faţă de 3.130 de kilometri pătraţi în cazul districtelor din SUA. Acest lucru înseamnă că sunt analizate mai bine caracteristicile fiecărei regiuni, inclusiv expunerea la poluare”, argumentează profesorul Matthew Cole. Studiul a fost efectuat în Olanda deoarece poluarea este mai accentuată în zonele rurale decât în oraşe, în contextul fermelor de animale.

  • Preşedintele ungar Janos Ader le-a trimis câte o scrisoare lui Iohannis şi preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, în care cere României şi Ucrainei să nu mai polueze râurile Tisa şi Someş

    Janos Ader, preşedintele Ungariei, a trimis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis şi către preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky, în care le cere României şi Ucrainei să nu mai polueze două mari râuri care ajung şi în Ungaria, după ce inundaţiile din ultimele săptămâni au adus deşeuri în teritoriul ţării.

    În scrisoarea adersată către cei doi preşedinţi, publicată pe site-ul preşedintelui ungar, Janos Ader a scris că autorităţile din Ungaria nu pot curăţa pe cont propriu râurile Tisa şi Someş, potrivit Reuters.

    „Este dezamăgitor să vedem că poluarea râului Tisa cu deşeuri nu a fost redusă (…) şi reprezintă o ameninţare pe termen lung la adresa ecosistemului fragil al râului”, a scris Ader în scrisoarea trimisă lui Zelensky, cerându-i preşedintelui din Ucraina să ajute la rezolvarea problemei.

    El a scris că utilajele Ungariei „nu mai fac faţă grămezilor de gunoi care vin în cantităţi de neoprit”.

    Janos Ader a scris în cele două scrisori că de la mijlocul lunii iunie autorităţile din Ungaria au colectat 938 de metri cubi de deşeuri din râul Tisa şi 846 metri cubi de deşeuri din râul Someş.

    Tisa, unul dintre principalele râuri din Europa de Est, izvorăşte din Ucraina, curge prin Ungaria şi se varsă în Dunăre în Serbia.

    Râul Someş izvorăşte din România, curge prin Ungaria şi se varsă în Tisa. Poluarea masivă este o problemă cunoscută de mai mulţi ani în legătură cu cele două râuri.

  • Oraşul în care se respiră cel mai prost aer din România. Surpriza majoră care a lăsat în urmă cu mult Bucureştiul şi Clujul

    Recent a fost lansat topul global, pentru anul precedent, al celor mai poluate oraşe din lume în care au fost incluse şi 7 oraşe şi o comună din România, faţă de peste 20 de oraşe, cât au fost în anul trecut, conform datelor de pe site-ul AirVisual.

    Oraşele româneşti incluse în topul privind gradul de poluare a aerului sunt: Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Măgurele, Botoşani, Baia Mare, dar şi comuna Brăniştea.

    Puteţi consulta AICI topul complet al celor mai poluate oraşe

    În ciuda aşteptărilor privind ocupantul locului unu în acest top, nu este Bucureştiul, un oraş în care sunt peste 1,2 milioane de maşini înmatriculate.

    Pe primul loc al acestui top se situează comuna Brănişte cu un nivel de poluare moderat (25.9 pentru 2019, cu o creştere substanţială faţă de anul 2018 când nivelul de poluare si situa la 16.8), urmat de Iaşi cu un nivel de poluare moderat (22. 4 în anul 2019, faţă de 27 pentru anul 2018).

    Bucureştiul se află abia pe locul trei, înregistrând un coefficient mediu de poluare de 18.4 pentru anul 2019, în scădere de la 20.3, cât se înregistra pentru anul 2018.

    Braşov cu un coeficient de poluare moderat (18 pentru anul 2019) esre urmat îndeaproape de

    Cluj-Napoca cu un nivel de poluare tot moderat (15.7 pentru anul 2019).

    Cele mai bine clasat oraş din acest top, aflat pe locul 8, este Baia Mare, care are un nivel de poluare bun situat la 11.9.

    Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost luat drept referinţă indicatorul PM2.5.

    PM2.5 este în general considerat drept poluant cu impact major asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii, conform AirVisual.

    În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2) şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în unele regiuni, conform realizatorilor topului.

    Citiţi AICI ediţia E-paper de miercuri

     

     

  • Lipsa de activitate pe străzile Bucureştiului cauzată de epidemie reduce la limite normale poluarea aerului din Capitală

    Lipsa de activitate în Bucureşti a redus nivelul de poluare din Capitală până la limitele admise, la doar două săptămâni după ce oraşul s-a confruntat cu cu niveluri record.

    Potrivit platformei aerlive.ro, arată că poluarea cu PM 2.5 (un praf fin amestecat cu substanţe) şi cea cu PM 10 (particule mari de praf), se situează în limitele admise.

    Astfel, nivelul de PM10 este de 7 micrograme/metru cub în zona Timpuri Noi, în contextul în care limita admisă este de 50 micrograme/ metru cub.

    În acelaşi timp, nivelul de particule PM 2,5 în zonă este de 6 micrograme/metru cub, faţă de o limită admisă de 25 micrograme/metru cub.

    Cum arată celelalte zone din Bucureşti:

    • Iuliu Maniu: PM 10 – 14ug/m3; PM 2.5 – 13 ug/m3
    • Libertăţii: PM10 – 15ug/m3; PM 2.5 – 13 ug/m3
    • Universitate: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 10 ug/m3
    • Piaţa Sudului: PM 10 – 12ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3
    • Piaţa Romană: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3
    • Băneasa Nord: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3

    Capitala depăşeşte în mod periculos de cele mai multe ori limitele de poluare în ceea ce priveşte calitatea aerului. În urmă cu doar două săptămâni au fost înregistrate valori chiar şi de 7-10 ori mai mari decât limitele admise.