BusinessMagazin

Tag: plastic

  • Schimbările importante făcute de cel mai mare lanţ de cafenele din România pentru a se alinia la tendinţele internaţionale

    În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

    „Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

    Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

    Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

    „Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

    Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

    Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”
    În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, fondat în urmă cu cinci ani, a ajuns în prezent la 180 de unităţi la nivel naţional, dintre care 25 au fost deschise începând cu 5 mai, dată la care compania şi-a reluat activitatea, după blocajul impus de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei. Anul acesta, compania a fost clasată pe poziţia 23 în topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, realizat de revista FoodService, urcând trei poziţii în clasament faţă de anul 2018. Totodată, este singurul nume românesc inclus în top. Potrivit ZF, dintre cele mai mari 25 de reţele de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu doar cinci sunt active în România: McCafe, Starbucks, Gregory’s, 5 to go şi Segafredo, din listă lipsind însă chiar liderul, Costa Coffee, brand aflat acum în portofoliul Coca-Cola.

    CONTEXT:
    Potrivit cordis.europa.eu, zilnic, în întreaga lume, sunt folosite 1 miliard de paie de plastic, cărora le ia peste de 1.000 de ani să se descompună, dar nu complet, deoarece microplasticul provenit din ele ajunge în apa de la robinet sau în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, anual, peste 8 milioane de tone de plastic se acumulează în oceane, cifră aflată într-o creştere dramatică. De aici şi nevoia companiilor de a găsi alternative bio pentru ambalajele folosite. 

    DECIZIE:
    Introducerea în piaţa locală, în unităţile reţelei de cafenele
    5 to go, a unor game de paie comestibile, pentru băuturile reci, şi a paielor compostabile şi biodegradabile, pentru băuturile calde, în urma unei investiţii iniţiale de
    20.000 de euro.

    CONSECINŢE:
    Cele peste 1 milion de paie de plastic folosite anual în reţeaua companiei vor fi înlocuite treptat cu noile game, urmând ca din luna august să se folosească doar paie comestibile, compostabile şi biodegradabile. Din punctul de vedere al businessului, numărul clienţilor care consumă băuturi reci ar urma să crească cu 15%, în timp ce în jur de 10% dintre clienţi vor renunţa complet la folosirea paielor, potrivit estimărilor companiei.

  • Schimbare istorică făcută de unul dintre cele mai iubite şi cunoscute branduri de whisky-uri din lume

    Începând de anul viitor, whisky-ul Johnnie Walker va fi ambalat în sticle bio,  prietenoase cu mediul, scrie CNN. Diageo (DEO), compania britanică de băuturi spirtoase care deţine brandul, a anunţat dezvoltarea unei sticle de băuturi spirtoase pe bază de hârtie, fabricată dintr-o sursă sustenabilă de lemn, pentru a reduce cantitatea de plastic folosită intens în industrie. Aşteptările sunt ca ambalajul fără plastic să fie introdus la începutul anului viitor.

    Diageo, care s-a angajat să-şi reducă dependenţa de materiale plastice – inclusiv eliminarea inelelor de plastic de pe sticlele de Guinness – şi să crească gradul de reciclare a sticlelor sale, a spus că noul model de sticlă pe bază de hârtie va ajuta compania să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate stabilite de ONU.

    La sfârşitul anului trecut, compania daneză de bere Carlsberg a dezvăluit prototipuri ale unei sticle din fibră de lemn iar Absolut, L’Oreal (LRLCF) şi Coca-Cola (CCEP) depun eforturi similare.
     

  • Ecosistemul din gunoi

    Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea. 

  • Cu sticla la protest

    Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele. 

  • Adidas va lansa ţesături noi din plastic reciclat din ocean

    Compania Adidas va lansa noi ţesături din poliester reciclat şi deşeuri de plastic marin şi va extinde liniile de produse care le folosesc, după succesul încălţămintei realizate în colaborare cu organziaţia de mediu Parley pentru Oceans, anunţă Reuters.

    Adidas a colaborat pentru prima dată cu Parley în 2015 şi a crescut treptat producţia de încălţăminte ce foloseşte plastic colectat de pe plaje şi regiuni de coastă pentru a realiza mai mult de 11 milioane de perechi în 2019, dintr-un total de peste 400 de milioane.

    Fundaţia Ellen MacArthur, o organizaţie caritabilă care promovează trecerea economiei către un model circular care elimină deşeurile, spune că mai puţin de 1% din materialul folosit pentru îmbrăcăminte este reciclat.

    Adidas va continua să realizeze încălţăminte şi haine din plastic din ocean în 2020 şi va lansa, de asemenea, ţesătură „Primeblue” care conţine deşeuri marine pe care le va folosi în colecţiile existente, cum ar fi pantofii Ultraboost.

    În total, firma germană va produce în 2020 15-20 de milioane de perechi de pantofi folosind plastic din ocean.

    Poliesterul reciclat costă cu 10% mai mult, însă Adidas doreşte să reducă preţul, astfel încât mai mulţi consumatori să îşi permită să aleagă produse durabile.

    Adidas spune că vrea mai mult de jumătate din poliesterul pe care îl foloseşte în 2020 să fie reciclat şi să crească până la 100% până în 2024.

    Nike foloseşte fire din poliester reciclat pentru pantofii Flyknit, spunând că măsura a ajutat la reciclarea a peste 4 miliarde de sticle de plastic.

     

  • Ţara care refuză să mai primească GUNOAIELE ALTORA şi le trimite înapoi în ţările de unde au venit. „Nu suntem groapa de gunoi a lumii”

    150 de containere pline cu deşeuri de plastic sunt trimise înapoi în ţări precum Marea Britanie şi SUA de către Malaezia, după ce autorităţile au declarat că nu sunt „groapa de gunoi a lumii”. Guvernul din Malaezia a ordonat astăzi returnarea a 3.737 de tone metrice de gunoi, după ce, în 2018, ţara a fost inundată cu plastic de către economiile mai dezvoltate.

    China obişnuia să recicleze la nivel mondial, dar a interzis importurile de deşeuri în urmă cu doi ani. Containerele navale înghesuite cu gunoi de plastic au fost trimise înapoi de către Malaezia în ţările occidentale, după ce statul din sud-estul Asiei a declarat că „nu este groapa de gunoi a lumii”. Ministrul Mediului, Yeo Bee Yin, a declarat că 150 de containere au fost trimise în 13 ţări, 43 revenind în Franţa, 42 în Marea Britanie, 17 în SUA şi 11 în Canada. Regiunea a fost inundată cu plastic provenit din economii mai dezvoltate din 2018, după ce China – care anterior se lăuda cu o industrie masivă de reciclare – a ordonat oprirea majorităţii importurilor. Multe întreprinderi de reciclare chineze s-au mutat în Malaezia după ce interdicţia a intrat în vigoare, ceea ce a dus la livrarea unor cantităţi imense de plastic fără permise şi inundarea micilor comunităţi cu gunoi.

    Nu este clar ce se va întâmpla cu gunoiul la întoarcerea în Marea Britanie, dar este posibil ca respectivele containere să fie trimise din nou în străinătate. Marea Britanie exportă două treimi din deşeurile sale şi, deşi Malaezia a eliminat gunoiul, există o mulţime de alte hub-uri de reciclare, cum ar fi Polonia şi Indonezia.
    Ministerul Mediului din Marea Britanie a confirmat că deşeurile returnate sunt responsabilitatea companiei care a exportat-o în primă instanţă. Oficialii malaezieni speră să trimită înapoi în curând încă 110 containere, dintre care 60 provin din SUA.

    Autorităţile „vor lua măsurile necesare pentru ca Malaezia să nu devină gunoiul de gunoi al lumii”, a adăugat Yeo Bee Yin.
    Ministerul Mediului „va continua să se războiască împotriva poluării, inclusiv a deşeurilor de plastic”, după cum a declarat reporterilor din oraşul nordic Butterworth.

    Mai multe ţări din Asia de Sud-Est au trimis înapoi deşeuri nedorite în ultimele luni. Indonezia a returnat sute de containere în ţările lor de origine, iar Filipine au returnat o imensă livrare de gunoi în Canada.

  • Statistică îngrijorătoare: 5 grame de plastic ajung săptămânal în corpul unui pământean, echivalentul unui card de credit

    În fiecare săptămână în corpul unui pământean ajung 5 grame de plastic, echivalentul unui card de credit, arată un studiu WWF International, citat de Reuters. 

    Bucăţi microscopice de plastic au fost descoperite în cele mai îndepărtate locuri de pe planetă, din adâncurile oceanului până la gheaţa arctică. Un alt loc în care apare plasticul este în interiorul corpurilor umane Oamenii respiră bucăţele microscopice de plastic şi mănâncă şi beau apă care conţine plastic, în fiecare zi.

    Plasticul nu este biodegradabil. În schimb, se descompune în bucăţi din ce în ce mai mici şi, în cele din urmă, se răspândeşte peste tot, inclusiv în lanţul alimentar. Bucăţelele au dimensiuni mai mici decât seminţele de susan.

    Deşi zeci de rapoarte au fost publicate pe tema microplasticului, comunitatea ştiinţifică se află abia la începtul cercetărilor pe această temă.

    Oamenii ar putea ingera echivalentul unui card de credit din plastic pe săptămână, a concluzionat un studiu recent realizat de WWF International, în principal în apa potabilă, dar şi prin surse precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemele lor digestive este, de asemenea, consumat. Şi mierea este un aliment care conţine plastic în cantităţi mai mari.

    În aceste condiţii, oamenii ajung să consume în fiecare lună 21 de grame de plastic, ceea ce înseamnă jumătate din volumul unui bol de orez, într-un an 250 de grame de plastic, cît să umple o farfurie, iar pe parcursul vieţii – 79 de ani în medie – cantitatea ajunge la 20 de kilograme, cât două tomberoane pentru gunoi.

    „Folosim plasticul de decenii, dar nu realizăm impactul particulelor asupra sănătăţii noastre”, spune Thava Palanisami de la University of Newcastle din Australia, care a colaborat la realizarea studiului WWF. „Tot ce ştim este că îl ingerăm şi este potenţial toxic”.

    Plasticul menţionat provinde din varii surse, cum ar fi recipientele din plastic pentru apă şi răcoritoare. În lume în jur de 1 milion de butelii din plastic sunt aruncate în fiecare minut, iar datele Euromonitor International arată că peste 480 de miliarde de recipiente sunt vândute anual.

    Pentru a vizualiza aceste cantităţi, trebuie spus că înălţimea grămezii de recipiente aruncate într-o oră depăşeşte înîlţimea statuii lui Isus aflată la Rio de Janeiro, grămada aruncată într-un an este mai înaltă decât Burj Khalifa din Dubai, iar cea din zece ani atinge 2,4 kilometri înălţime.

    Jumătate din plasticul fabricat este folosit o singură dată. Din cele 380 de milioane de tone fabricate în 2015, conform revistei Science Advances, circa 55% a fost aruncat, 25% a fost ars şi 20% reciclat. Procentul reciclării se reduce într-o perioadă mai amre de timp. Astfel, între 1950 şi 2015 s-au produs 8,3 miliarde de tone de plastic, din care doar 6% a fost reciclat.

    Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării tacâmurilor de unică folosinţă, beţişoarelor pentru urechi, a paielor/beţelor pentru agitat băuturi, produselor realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientelor pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.

  • Fructele altfel: un designer a creat fructele artificiale care conţin vitamine

    Seria, intitulată „Neo Fruit”, a fost realizată cu ajutor unor maeştri bucătari specialişti în gastronomie moleculară şi al unor nutriţionişti, scopul fiind de a găsi modalităţi de hrănire a populaţiei în creştere şi a de a oferi o modalitate mai atrăgătoare de administrare a suplimentelor naturale. Fructele sunt obţinute printr-un procedeu de tipărire 4D, denumit astfel deoarece tecile de celuloid sunt tipărite la o imprimantă 3D şi apoi îşi schimbă forma după ce sunt umplute cu un lichid nutritiv cu diferite culori şi arome. 

  • Care este multinaţionala care a POLUAT lumea cu cel mai mult plastic în 2019

    Coca-Cola a câştigat „titlul” de cel mai mare poluator cu plastic din lume pentru al doilea an la rând, notează NY Post.

    Pentru al doilea an la rând, ONG-ul Break Free From Plastic a numit compania cu sediul în Atlanta drept compania care a poluat cel mai mult lumea cu plastic pe parcursul unui an.

    ONG-ul a realizat un exerciţiu în cadrul căruia 72.541 de voluntari au colectat deşeuri plastice în 51 de ţări în luna septembrie, iar 43% din deşeurile colectate aveau eticheta brandului, potrivit The Guardian.

    Coca-Cola s-a situat pe primul loc, cu 12.000 de produse găsite în 37 de ţări. Pe locurile doi şi trei s-au situat Nestle şi Pepsico.

    În timp ce Coca-Cola a fost sursa principală de poluare cu deşeuri plastice în Africa şi Europa, în SUA Nestle este compania care a poluat cel mai mult – ONG-ul descoperind pahare de Solo Cup şi Starbucks.

    În Europa, Heineken a fost al treilea cel mai mare poluator.

    „Oricând recipientele noastre ajung în oceanele noastre – sau oriunde nu ar trebui să ajungă – noi condamnăm acest lucru. Printr-o serie de parteneriate, noi lucrăm pentru a adresa această problemă critică globală, atât în încercarea de a reduce volumul de deşeuri plastice care ajung în ocean, cât şi prin acţiuni de curăţare”, transmite Coca-Cola.

     

     

     

     

     

  • Cu ce vrea să înlocuiască McDonald’s paiele de plastic

    Premier Restaurants România, partenerul pentru dezvoltare al McDonald’s în România, a început să testeze alternative la paiele de plastic în şapte dintre restaurantele sale din România, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Această acţiune face parte din angajamentul McDonald’s de a îmbunătăţi în permanenţă sustenabilitatea ambalajelor sale cu scopul ca 100% dintre acestea să fie produse din surse regenerabile, reciclate sau certificate până în 2025. Astfel, în patru dintre restaurantele din Bucureşti, McDonald’s le oferă clienţilor paie doar la cerere, iar în alte trei restaurante a introdus paie de hârtie.

    McDonald’s s-a angajat să găsească soluţii alternative la ambalajele de plastic la nivel global şi a luat deja măsuri în acest sens. În anumite restaurante din lume, compania testează alternative precum paie de hârtie, paie oferite exclusiv la cererea clienţilor sau capace pentru băuturi care nu necesită paie. Aceste proiecte pilot au ca scop identificarea celor mai bune alternative la plastic având în vedere criterii precum reacţia consumatorilor şi efectele asupra mediului înconjurător.

    Până la finalul anului, clienţii McDonald’s vor primi paie exclusiv la cerere în restaurantele de la America House, Park Lake Mall, Berceni Selgros şi Ploieşti Nord şi paie de hârtie în restaurantele Barbu Văcărescu, Plaza Mall şi Piaţa Romană.

    Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Premier Capital plc operează 150 de restaurante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, operează în 80 de restaurante din 24 de oraşe.