Tag: perceptie

  • Încrederea în economia României a înregistrat în octombrie cea mai puternică scădere din UE

     Indicele încrederii în economie a scăzut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 în septembrie la 94,8 în octombrie. Pe locul al doilea la nivel european în funcţie de declinul încrederii în octombrie se situează Lituania – cu un declin de 2,4 puncte, urmată de Bulgaria şi Spania – ambele cu câte 2,2 puncte.

    Încrederea din sectorul serviciilor, încrederea consumatorilor şi cea din industrie s-au înrăutăţit în octombrie în România, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de luna precedentă.

    Reculul vine după ce în septembrie a fost înregistrată cea mai puternică creştere din ultimele şapte luni, datorită îmbunătăţirii sentimentului în servicii, industrie şi în zona consumatorilor, sectoare care au tras în jos indicatorul general în această lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai riscante destinaţii de investiţii

    Topul celor mai riscante zece ţări din lume, după costul CDS, include Argentina, Cipru, Ucraina, Venezuela, Pakistan, Grecia, Egipt, Portugalia, Irak şi Liban, potrivit S&P Capital IQ (fosta CMA Datavision).

    În cazul Europei de Vest, costul CDS s-a redus cu 12% faţă de trimestrul al doilea, inclusiv graţie ameliorării cu 4% a percepţiei de risc pentru Grecia, iar în cazul Europei de Est, costul CDS a scăzut cu 7%, singura ţară unde percepţia de risc a crescut fiind Ucraina.

    România se află pe locul 31, mult în urma unor ţări ca Slovenia, Italia, Islanda, Spania sau Ungaria, cu un cost al CDS de 195,07 puncte de bază la finele trimestrului al treilea, faţă de 316 puncte de bază la sfârşitul aceluiaşi trimestru din 2012.

    Cea mai sigură zonă pentru investiţii din Europa continuă să fie considerată cea nordică, respectiv ţările scandinave, unde costul CDS s-a redus cu 14% faţă de trimestrul anterior. Pentru Norvegia, cea mai sigură ţară dintre cele 73 inventariate de S&P Capital IQ, costul CDS este de numai 15,53 puncte de bază, comparativ cu 2.608,03 puncte de bază în cazul Argentinei, ţara din fruntea clasamentului.

  • Situaţie “paradoxală”: Românii beneficiază de cele mai mici marje şi rate din regiune la creditele în monedă locală

     Potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie “paradoxală” faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.

    Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naţionale a României în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Un “inculpat”, un “infractor” strigă pe propria-i televiziune să iau mâna de pe Justiţie

     “Rămâne această subliniere pe care o fac: de ce percepţia noastră e mai rea decât realităţile noastre? Şi poate că aici pot găsi mici explicaţii: în primul rând ne denigrăm propriile instituţii de dimineaţa până seara. Şi nu o fac oameni neinstruiţi, ci oameni cu responsabilităţi uriaşe. Vedem cum suntem supăraţi că o instituţie ca DNA sau completele de judecată anchetează, judecă, condamnă. Şi atunci spunem: «Persoana X e cea care a pus să mi se facă un dosar!». Când de fapt nu pune nimeni, pur şi simpu instituţii ale statului îşi fac treaba”, a spus Băsescu, luni, în deschiderea Forumului European de Diplomaţie Publică.

    Şeful statului a dat şi exemple de autodistrugere a imaginii României, arătând că cei din afara ţării nu au cum să creadă că instituţiile statului român, respectiv Justiţia, funcţionează independent, când din interiorul ţării se afirmă contrariul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre CDS, de data asta numai de bine

    La polul opus, costul CDS a scăzut cel mai mult pentru Abu Dhabi, Qatar, Noua Zeelandă, Irlanda şi Islanda. În Europa Emergentă, costul CDS a crescut pe ansamblu cu 16%, în special din cauza problemelor din sistemul bancar al Sloveniei şi din cauza situaţiei macro negative din Ucraina, Ungaria şi Croaţia.

    România a avut un trimestru remarcabil de stabil, încheiat cu un cost al CDS de 238,4 puncte de bază (faţă de 211 puncte la sfârşitul anului trecut, 316 la sfârşitul lui septembrie 2012 şi 411 la finele lui iunie 2012).

  • Oficial CE: “Turismul beneficiilor sociale” nu există. E doar o percepţie în unele state membre

     “Niciun stat membru, inclusiv Marea Britanie, nu a prezentat Comisiei informaţii din care să rezulte că este vorba de o problemă a «turismului de beneficii». Dacă este o problemă, putem căuta soluţiile (…). Pentru moment, vorbim de o non-problemă. Nu există, este o percepţie în unele ţări membre care nu are nicio susţinere în realitate”, a afirmat Todd, purtător de cuvânt al comisarului Laszlo Andor, care gestionează portofoliul Forţă de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.

    El a fost întrebat de jurnalişti în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles despre dezbaterea din Marea Britanie cu privire la acest subiect, precum şi la discuţiile purtate joi dimineaţă între oficiali din Regatul Unit, Germania, Olanda şi Austria în care s-ar fi decis să se solicite Comisiei Europene iniţierea unei modificări a legislaţiei europene în sensul combaterii problemei “turismului pentru beneficii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IBM: Peste 5 ani computerele vor percepe lumea la fel ca oamenii

    Astfel, în curând un utilizator care doreşte să cumpere îmbrăcăminte de pe internet va putea simţi materialul numai prin atingerea ecranului. Senzorii computerelor se apropie rapid de nivelul de complexitate necesar pentru a interpreta prin atingere caracteristicile unui obiect. Totodată, IBM crede că peste 5 ani un smartphone va putea imita prin vibraţie caracteristicile unei suprafeţe – utilizatorul va atinge ecranul din sticlă, dar va percepe materialul respectiv, spre exemplu o rochie afişată pe display. Cercetătorii IBM lucraeză deja la aplicaţii pentru utilizarea în domeniul retail sau în sectorul sănătăţii a tehnologiilor bazate pe atingere, pe senzori infraroşii sau pe puncte de presiune. IBM anticipează că peste 5 ani computerele vor putea interpreta imaginile mai bine decât oamenii, analizând culorile, texturile şi alte caracteristici pentru a aduna informaţii. În domeniul medical, computerul va “vedea” mai multe detalii şi informaţii decât doctorii în planşele rezultate în urma testelor de rezonanţă, precum radiografiile.

    Mai multe pe zf.ro

  • Turismul, printre cele mai riscante sectoare pentru creditare

    “În funcţie de dimensiunea companiei, percepţia privind riscul de credit asociat corporaţiilor se află pe un trend descendent pentru al doilea trimestru consecutiv. Din categoria IMM, microîntreprinderile sunt în continuare identificate de majoritatea instituţiilor de credit (în procent net de circa 50%) ca având cel mai ridicat grad de risc”, se arată într-un sondaj realizat de BNR la nivelul sistemului bancar din România.

    Potrivit sondajului, cererea de credite a companiilor la nivel agregat a scăzut uşor în perioada aprilie-iunie faţă de primul trimestru, iar băncile anticipează că în trimestrul al treilea cererea de finanţare s-a menţinut la acelaşi nivel.

    Mai multe pe www.mediafax.ro