BusinessMagazin

Tag: pensionari

  • Pensia medie lunară a crescut, numărul pensionarilor s-a redus cu 14.000

    Numărul mediu de pensionari a fost de 5,085 milioane persoane, în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,657 milioane persoane, în scădere cu 8 mii persoane faṭă de trimestrul precedent.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1601 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,2% (comparativ cu 54,6% în trimestrul precedent).

    Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,2%.

    Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 47 mii persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 19 mii persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 15,7% , respectiv cu 16,0%.

    Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 8 mii persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,7% ṣi respectiv cu 0,3%.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,6% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,1%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,2%.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeṭul Giurgiu ṣi 14 la 10 în judeṭele Botoṣani ṣi Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 850 de lei (1272 lei în judeţul Botoṣani, 1279 lei în judeṭul Giurgiu, 1298 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2122 lei în judeṭul Hunedoara, 2024 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1889 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2021, a fost de 932,0 mii persoane, din care 792,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,0% din totalul pensionarilor din această categorie; 134,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,9% din totalul acestora; 4,6 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 2,5% din totalul acestei categorii.

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.

     

     

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.

     

     

  • Creşterea vârstei de pensionare, un subiect controversat. Medic: Nu cred că cineva vrea să fie anesteziat de un om de 70 ani

    Cinci universităţi critică dur creşterea vârstei opţionale de pensionare la 70 de ani. Angajaţii pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, la cerere. Laura Zarafin, medic ATI: Nu cred că cineva vrea să fie anesteziat de un om de 70 ani.

    Cinci universităţi din România critică creşterea vârstei opţionale de pensionare la 70 de ani. Este vorba despre Universităţile Bucureşti, Academia de Sţiinţe Economice, Universitatea de Vest, Universitătea “Babeş Bolyai” din Cluj Napoca şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

    Rectorii care au semnat comunicatul de presă, afirmă că este o lege care încalcă autonomia universitară.

    Iată ce spune despre asta Marin Preda, rectorul Universtăţii din Bucureşti.
    „Poziţia tuturor universităţilor din consorţii şi în general a universităţilor este că noi avem nevoie şi în continuare de profesorii buni din universităţi”, a spus Marin Preda.

    Pe de altă parte, medicul specialist ATI Laura Zarafin de la spitalul Colentina, susţine că vârsta până la care un medic poate fi performant este 57, maxim 60 de ani.

    „Când vorbim de ATI că este specialitatea mea, noi suntem echivalenţii unor piloţi de avioane, dacă e să fim oneşti. Nu cred că cineva şi-ar dori să primească vreodată anestezie de la un om de 70 de ani”, a spus dr. Laura Zarafin.

    Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege care prevede creşterea opţională a vârstei de pensionare la 70 de ani şi interzicerea cumulului de pensie cu salariul la stat, anunţă premierul Forin Cîu, care respinge criticile Consiliului Legislativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • CALCUL surpriză. Ce pensie veţi avea în 2035

    Suntem cu 10 – 15 ani înainte de declanşarea plăţilor pensiilor către “generaţia decreţeilor” şi parcă am fi descoperit acum că bugetul public – aşa numitul Pilon I retristributiv – va fi împovărat de aceste plaţi şi nu va putea susţine creşteri aberante de pensii, asa cum promit uneori câte unii.

    Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieşi la pensie în anul 2035 şi a avut la acel moment un salariu de 1.000 EUR, pensia la care se va putea aştepta va fi de circa 300 de EUR.

    Ca şi cum cineva care acum câştigă 5.000 RON salariu net şi ar ajunge la vârsta pensionarii, de luna viitoare ar primi doar 1.500 RON. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflaţiei din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de inlocuire de circa 30%. Menţionez că la acest moment, rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 RON net, intră în pensie cu o suma de circa 2.000 RON. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice.

    Ce ar putea face politicienii în următorii 15 ani?

    Ar putea să ne dea speranţe că această matematică se va schimba, ca prin minune. Ar putea să forţeze limitele bugetelor, astfel încât să ne dea senzaţia că ne vom permite pensii mai mari decât acel 30%. Poate va fi 35%.

    Avem şi economişti care susţin că Guvernele “rău-voitoare” nu găsesc soluţii pentru creşterea mai accelerată a pensiilor, pe când cele “bine-voitoare” vor acorda de la ele însele nişte creşteri mai mari. 

     

    Pilonul II este bun şi insuficient

    Cum, doar până în 150 de euro va primi din Pilonul II cineva care se pensionează prin preajma anilor 2035? Da, aceleaşi calcule arată acest lucru, anume că pensia privată va reprezenta doar 10-15% din ultimul salariu, dacă lucrurile rămân cum sunt acum.

    Motivele? Au fost chiar sub ochii noştri şi le-am văzut în ultimii 10 ani:

    • în primul rând contribuţiile automate au rămas sub nivelul gândit iniţial. Niciodată nu am ajuns la 6% din salariul brut, acum suntem doar la 3,75%. Guverne de toate culorile au întârziat sau nu au aplicat aceste creşteri, care ar fi însemnat ca pensia privată să fie cu 60% mai mare faţă de scenariul actual. Nu a ieşit nimeni în stradă pentru că nu s-a majorat contribuţia la pensia privată.
    • în al doilea rând, la câte 4 sau 8 ani, apar dispute politice legate de aceste pensii. Mizându-se pe faptul că mulţi nu îşi fac calcule într-o perspectivă de peste 20-30 de ani, ne aducem aminte  că în perioada 2017 – 2019 eram foarte aproape ca acest Pilon II să fie desfiinţat. În final nu s-a ajuns la acest lucru, dar ecoul în rândul populaţiei, cum că “ar fi fost o idee bună”, a fost unul semnificativ.
    • contestatarii sistemului multi-pilon, cei care stau la pândă să urmarească vreo scadere de bursă sau vreun randament insuficient al fondurilor ca să demonstreze că nu sunt bune, mai invoca şi argumente de tip “Chile”, unde pensiile private au fost insuficiente, iar în final tot a fost nevoie de o completare din partea statului. Aşa este, pentru că şi chilienii au avut Guverne care au direcţionat volume insuficiente către pensiile private, astfel încât în 30 de ani nu s-au acumulat sume decente acolo. Plus că au facut greşeala să vrea să înlocuiască dintr-o dată sistemul public cu cel privat, ceea ce se poate face doar treptat.

    În timp, acumularea privată de capital pentru pensie ar trebui să predomine, însă acest lucru se întâmplă în mai mult de o generaţie: 

    • în 2035, pensia de la stat va fi 30% din ultimul salariu, iar cea de la administratorul privat ar putea fi până în 15%, însă ulterior, acest raport se va rebalansa. E posibil ca pentru pensionarii din anii 2040 – 2050, pensia de la stat să reprezinte chiar mai puţin decat cea acumulată privat, Pilon II, Pilon III, eventual pensie ocupaţională.

     

    Acum vorbim de reforme, când multe soluţii le avem sub ochii noştri

    Nu sunt adeptul ideii că sistemul de pensii trebuie regândit din temelii. Sistemul are nevoie de câteva  ajustări din mers, multe dintre ele enunţate deja în spaţiul public. Nu vorbim de soluţii miraculoase, ci de aplicarea unor soluţii logice, cum ar fi:

    • Creşterea contribuţiilor la pensia Pilon II. Premierul Florin Cîţu enunţa cu mult entuziasm acest lucru încă de la începutul anului 2020. Însă ţinta de 6% din salariul brut nu mai apare pe nicăieri acum. Dacă procentul alocat la Pilon II ar creşte în câţiva ani de la 3.75% la 6%, poate nu pentru cei din 2035, dar pentru cei din 2040-2045, pilonul administrat privat ar începe să conteze din ce în ce mai mult.
    • Creşterea deductibilităţii fiscale pentru Pilonul III facultativ, care la acest moment este de doar 400 EUR/an. O majorare a acestei facilităţi ar încuraja economisirea voluntară, care să adauge peste rata de înlocuire de 40-45%  (Pilon I + Pilon II) de mai sus.
    • Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu bugetul public de pensii ci cu bugetul general al ţării şi chiar dacă volumul lor este de câteva sute de milioane de euro anual şi nu ar rezolva în sine problema generală, plafonarea acestor pensii speciale duce către revenirea la principiul contributivitătii. Să vorbeşti în spaţiul public despre creşterea vârstei de pensionare, când ai “speciali” care intră în pensie la 45-50 de ani este cel puţin indecent.
    • şi da, în mixul de măsuri intră şi creşterea vârstei de pensionare în următorii 10 ani. Ea nu poate fi o soluţie de sine stătătoare, de aceea este deranjantă aducerea în discuţie fără celelalte componente de mai sus. Însă din nou, revenind la matematica implacabilă, până la urma ne vom alinia şi creşterii vârstei de pensionare, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Europa. Probabil în trepte, probabil întâi voluntar, căci nu ne referim aici la lucrătorul din mină sau din siderurgie, ci la munci care pot fi desfăşurate şi după vârsta de 65 de ani.

    Dincolo de toate cele de mai sus, care conduc cumulat la o pensie de maxim 40-45% din ultimul salariu, va conta foarte mult cât economiseşte şi cât investeşte fiecare individ.

    Un aspect pozitiv este că o bună parte a populaţiei României deja economiseşte, iar acest lucru se vede de un deceniu încoace.  O parte din aceste economii migrează treptat către diverse forme de investiţie pe termen mediu si lung.

    Cristian Tudorescu  – Consultant financiar şi cofondator al Investors Club

  • Românii muncesc până la adânci bătrâneţi. Guvernul îşi asumă prin reforma de pensii să majoreze vârsta de pensionare

    Speranţa de viaţă în România este de 78,4 ani, potrivit ZF. Femeile se pensionează în prezent la 61 de ani, iar bărbaţii la 65 de ani. Guvernul îşi asumă prin reforma de pensii să majoreze vârsta de pensionare.

    Guvernul îşi asumă prin reforma de pensii să majoreze vârsta de pensionare. În prezent, în România, femeile se pensionează la 61 de ani şi bărbaţii la 65 de ani.

    Specialiştii în resurse umane spun că oamenii înaintaţi în vârstă ocupă posturi de specialişti seniori, de management sau de execuţie pe piaţa muncii. Şi să nu uităm nici de tradiţionalul domeniu în care îi mai regăsim pe aceştia – retailul.

    „În momenul în care o mare parte a populaţiei ajunge la această vârstă şi va creşte vârsta de pensionare este clar că vor fi create şi vor trebui să existe joburi şi posturi gândite pentru colegii din această categorie. Analizele pe care le facem noi sunt în mediul privat şi acolo proporţia lor este de sub 10%. Avem clienţi în domenii cum ar fi zona industrială sau din zona de producţie în care specialiştii sunt acei 5 oameni trecuţi de vârsta de pensionare, dar fără de care va fi extrem de greu să se continue activitatea”, a spus Oana Botolan, specialist resurse umane.

    Bogdan Putinică este vicepreşedinte senior la o firmă de IT şi spune că oamenii cu vârste înaintate ar putea lucra în acest domeniu, însă doar dacă au expertiză şi experienţă.

    „Am avut plăcerea de a avea colegi care s-au alăturat companiei noastre chiar în jurul vârstei de 60 de ani şi au colaborat exemplar cu alţi colegi mai tineri. Ideal este să fie un om deştept, inteligent şi capabil să rezolve problemele. Foarte important e să încerce, să vină, să vadă dacă pot face, dacă e un job care poate fi realizat de persoana respectivă”, a afirmat Bogdan Putinică, vicepreşedinte senior la o firmă de IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Câţi dintre voi ştiţi cât este acum punctul de pensie fără să vă uitaţi pe Google? Sau câţi ştiţi cât va fi pensia voastră dacă mâine aţi ieşi la pensie?

    Pentru mulţi dintre voi a vorbi acum despre pensie este ceva dintr-un alt timp. Cum să vorbeşti de pensie cu cineva care are 35-40-45, chiar 50 de ani, când are toată viaţa înainte? Şi oricum toţi spun că „nu vor mai apuca pensia”.

    Celebrul program PNRR e 29,2 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro sunt împrumuturi pe care trebuie să le plătim, să le dăm înapoi, aduce şi nişte condiţionalităţi, printre care şi reforma sistemului public de pensie.

    Pentru că este un subiect sensibil, nu există ceva concret pe masă la care să ne raportăm, ci doar nişte declaraţii. Despre acest lucru a vorbit şi premierul Florin Cîţu la Radio Guerilla: Până când generaţia decreţeilor 1965-1970 va ieşi la pensie, adică peste 15-20 de ani, trebuie să avem un alt sistem public de pensie, pentru că cel actual nu va fi sustenabil din punct de vedere financiar, social şi politic.

    Când cei 1 milion de decreţei vor avea vârsta de pensionare, să zicem 65 de ani, nu va avea cine să le plătească pensia pentru că în spate nu vom mai avea o forţă de muncă activă echivalentă.

    Populaţia României scade constant, prin reducerea natalităţii şi prin plecările în afară. Conform Monitorului Social, 54% dintre cei care pleacă în afară sunt femei, adică viitorul demografic al României.

    Conform datelor Băncii Mondiale, în 2050, într-o variantă optimistă, populaţia României va fi de 15 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă de 10-12 milioane.

    În acest moment, la o populaţie în acte de 19 milioane, avem 5 milioane de angajaţi şi 5 milioane de pensionari.

    Prin creşterea speranţei de viaţă şi prin scăderea natalităţii vom avea mai mulţi pensionari decât angajaţi. Angajaţii care vor lipsi vor fi înlocuiţi de roboţi care va trebui să fie taxaţi şi impozitaţi. Această idee nu este chiar o utopie, ci va fi o necesitate pentru toate ţările occidentale.

    Dacă angajatul nu mai există, trebuie să pui impozit pe echipament, pentru că altfel nu poţi să îi susţii pe pensionari.

    Nu ştiu ce înseamnă reforma pensiilor pentru Florin Cîţu, pentru Raluca Turcan, ministrul muncii, pentru Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene şi responsabil de PNRR, sau pentru preşedintele Iohannis, dar ştiu că trebuie găsit un sistem, în primul rând fiscal, în care să nu ieşi la pensie la 65 de ani, pensionarea anticipată să se reducă spre 0, stadiul de cotizaţie să fie complet de peste 40 de ani, iar sistemul actual de taxe şi impozite nu va face faţă presiunii sociale.

    Pe măsură ce generaţia decreţeilor se va apropia de pensie, tema principală de dezbatere publică va fi legată de valoarea punctului de pensie, adică cât va fi pensia fiecăruia.

    Dacă facem un calcul extrem de simplist, cineva care are un salariu net de 5.000 de lei (nu sunt foarte mulţi), adică 8.548 de lei brut, va avea 1,4 puncte de pensie, luând în considerare un salariu mediu brut pe economie de 6.063 de lei, echivalentul a 3.547 de lei net. În aceste condiţii, la valoarea actuală a punctului de pensie de 1.442 de lei, rezultă o pensie de 2.018 lei net.

    De la un venit de 5.000 de lei net pe lună, o scădere la 2.018 lei net pe lună pensie înseamnă destul de mult.

    Aşa că ne vom confrunta cu o presiune tot mai mare, chiar populistă, pentru majorarea punctului de pensie.

    Din punct de vedere politic va câştiga cel care va avea ca temă principală creşterea pensiilor iar pentru acest lucru trebuie majorate taxele şi impozitele.

    Acum, cu toţii am aplaudat decizia guvernului Cîţu de a îngheţa pensiile pentru a nu deteriora şi mai mult situaţia finanţelor publice care să ducă la reducerea ratingului României.

    Aşa ceva nu va mai fi posibil în viitor pentru că niciun partid politic nu-şi va mai permite această măsură.

     Ca să nu ieşi la pensie, guvernul de atunci, de peste 15 ani, va oferi stimulente fiscale extreme. S-ar putea ca un salariu net de 5.000 de lei să se transforme instantaneu în 6.000 de lei prin reducerea taxelor şi impozitelor.

    În acest moment nu ai niciun motiv pentru care să nu ieşi la pensie pentru că, dacă rămâi, nu ai nici un stimulent fiscal.

    Ştiu că pensia este departe pentru mulţi dintre voi, dar ea, dacă nu vine mâine, sigur va veni „săptămâna viitoare” şi nu foarte multă lume este pregătită pentru o reducere drastică a veniturilor şi a nivelului de trai.

    Cei care astăzi se declară capitalişti în gândire, când vor ajunge la pensie şi se vor uita pe fluturaş/aplicaţie, se vor transforma în capitalişti socialişti, în susţinătorii majorării taxelor şi impozitelor pentru ca pensiile lor să crească.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.

  • Turcan: Talonul mov ajunge la pensionarii care primesc pensiile prin cont bancar

    „Din 15 martie, am rezolvat o problemă plimbată de ani de zile: talonul mov ajunge la pensionarii care primesc pensiile prin cont bancar”, anunţă Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

    Este vorba de acele cupoane de pensii pe care poştaşii trebuie să le ducă acasă celor care au optat să-şi primească drepturile prin bancă: „Nu a fost o mare filosofie, ci doar o discuţie clară cu Poşta Română care nu respecta de 15 ani o obligaţie contractuală: în baza unui contract existent şi a unei plăţi de aproape 5 milioane de lei să ducă, lunar, taloanele mov, pe care trebuie să le primească cei 2,3 milioane de titulari”.

    Conform legislaţiei, toţi pensionarii trebuie să primească un talon de pensie. Pentru cei care încasează drepturile de pensie la domiciliu se emite talonul de culoare roşie, ca document de plată, iar pentru cei care au optat să primească pensia prin bancă se emite talonul mov, care este documentul de informare cu privire la sumele care se achită în cont.

    „Necunoaşterea prevederilor contractuale de către factorii poştali, perpetuată ani de zile, a fost rezolvată în doar câteva zile printr-un act adiţional semnat între Casa Naţională de Pensii Publice şi Compania Naţională Poşta Română la Convenţia-Cadru încheiată în anul 2003. Prin aceasta Convenţie se stipulează clar că taloanele mov trebuie să fie distribuite la domiciliul pensionarilor de către factorii poştali, putând fi returnate Caselor de Pensii doar după 24 de luni de la data emiterii”, transmite Turcan.

    Casa Naţională de Pensii Publice a notificat, la începutul acestui an, Compania Naţionala Poşta Română asupra faptului că între 2 – 10% din taloanele mov care trebuie distribuite la domiciliu erau returnate caselor de pensii, deşi între cele două instituţii exista o convenţie-cadru în baza căreia serviciul de distribuţie a acestor taloane era plătit: „Practic, aproximativ 30.000 de taloane nu erau distribuite lunar la domiciliu şi pensionarii erau nevoiţi să le ridice ulterior de la ghişeele caselor de pensii, unde erau returnate de Poşta Română, deşi Casa Naţională de Pensii Publice plătea 2,15 lei pentru distribuirea fiecărui talon mov”.

  • Cum combate China îmbătrânirea populaţiei: Vârsta de pensionare va creşte anual cu câteva luni

    China plănuieşte să majoreze vârsta de pensionare gradual în decursul a câţiva ani, în loc să efectueze brusc o modificare abruptă, conform informaţiilor oferite de un cercetător guvernamental către Bloomberg.

    Atunci când vârsta de pensionare va începe să fie majorată, va fi vorba de o creştere anuală de o lună sau mai multe, a explicat Jin Weigang, şeful unei structuri de cercetare care lucrează în ministerul pentru resurse umane din China.

    El nu a precizat când vor începe aceste schimbări, însă actualul plan pe cinci ani adoptat de Beijing prevede „creşterea vârstei de pensionare într-o manieră treptată”.

    „Oamenii din diferite grupe de vârstă se vor pensiona la vârste diferite. De exemplu, în primul an de implementare, femeile care erau programate pentru pensionare la 50 de ani se vor pensiona la o lună sau câteva luni după vârsta de 50 de ani”, a declarat Jin Weigang, într-o discuţie cu agenţia de ştiri Xinhua.

    Cercetătorul a mai spus că politica guvernamentală va veni cu un anumit nivel de flexibilitate şi nu va fi o decizie uniformă pentru toată lumea, lăsând loc pentru cei care vor să se pensioneze mai devreme.

    Declaraţiile lui Jin Weigang oferă o ocazie rară de observa modul în care gândesc oficialii de la Beijing creşterea vârstei de majorare, în contextul în care propunerea controversată reprezintă soluţia Chinei în faţa unei populaţii din ce în ce mai îmbătrânite, cu o forţă de muncă din ce în ce mai redusă.

    În prezent, bărbaţii se pensionează la vârsta de 60 de ani, iar femeile la 55 de ani – însă aceste praguri sunt valabile doar pentru aşa-numiţii white collar, adică angajaţi specializaţi prin studii superioare.