Suntech Power Holdings are deja clienţi în România, respectiv compania portugheză EDP Renovaveis, căreia îi va livra panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 39 MW. Panourile fotovoltaice captează energia soarelui şi o transformă în electricitate. Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv solară, prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare MWh produs în unităţi regenerabile primeşte gratuit un număr de certificate verzi, diferit pentru fiecare tehnologie în parte.
Tag: panouri solare
-
Primul camp de panouri solare care genereaza curent chiar si pe intuneric
Compania este prima din lume care aplica tehnologia de
receptionare a razelor solare intr-un turn central si foloseste
sistemul de stocare a caldurii cu ajutorul sarurilor topite.
Impanzind 2.650 de dispozitive solare pe o suprafata de 185 de
hectare, Gemasolar poate genera pana la 110 giga-watti ora pe an
iar sistemul de stocare a caldurii permite “eliberarea” de curent
electric de pana la 15 ore, fara nicio expunere la soare.
In acest mod compania reuseste sa genereze curent electric 24 de
ore din 24, 7 zile din 7, chiar si in cazurile in care cerul este
innorat sau dupa ce apune soarele.Cititi mai multe pe www.apropo.ro
-
Povestea avocatului care scoate zeci de milioane de euro din aer
In 2005, ultimii locuitori care mai traiau langa cariera de
carbune Rosia de Jiu, in satul cu acelasi nume, au fost stramutati.
Mina, una dintre cele mai mari aflate in proprietatea SNLO,
exploateaza inca lignit intr-un decor care a fost considerat numai
bun luna trecuta pentru filmarea celor mai importante scene ale lui
Nicolas Cage din filmul “Ghost Rider 2”. In praful dens din Rosia
de Jiu s-a nascut, cu fix 40 de ani in urma, cel care a devenit in
ultimii doi ani liderul vanzatorilor de certificate de carbon din
Romania. “Mai am si acum o casa in zona aceea, cu livada si
gradina. E foarte frumos.” George Brailoiu e o prezenta destul de
discreta. Da rar interviuri, insa cand vorbeste o face cu atata
placere incat intelegi dintr-o data cum de a ajuns oriunde a vrut
fiul unui profesor de matematica si al unei invatatoare din Rosia
de Jiu.Intai a ajuns la Facultatea de Drept din Bucuresti. La Revolutie
avea 20 de ani si spune ca a intrat in consultanta. Apoi i-a fost
incredintata conducerea unei firme – mica, ce-i drept. “Nu sunt
relevante”, spune George Brailoiu cand este intrebat despre numele
firmelor in care a lucrat. Din punctul de vedere al evolutiei sale,
George Brailoiu considera insa ca alti doi pasi sunt cu adevarat
relevanti: prima lui trazactie la bursa, in 1997, si plecarea din
tara, in Asia Centrala, in 2003. Usa de la intrarea in sediu se
deschide cu un clinchet de clopotel. Peretii albi conduc spre o
incapere cu tablouri si scaune tapitate. E liniste.Senzatia de boutique creste cand cafeaua este adusa de o
domnisoara cu trasaturi caucaziene, dar cu un accent neobisnuit.
Imi dau seama ca nu e secretara din modul cum vorbeste si din cum
nu stie unde e cafeaua; aflu ca e de fapt country managerul KDF din
Bulgaria – dat fiind ca la sud de Romania tranzactiile cu carbon
sunt momentan blocate de UE, Maria Marshakova sta la Bucuresti,
alaturi de colegii ei de aici. Nu sunt multi, George Brailoiu are
12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania,
Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de
carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni sau, dupa
cum sintetizeaza omul care detine 100% din KDF: “Trebuie putini,
extraordinar de buni si foarte bine platiti”.Oamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
vazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
afaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
acolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
presta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
lume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
capitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
Orasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
si, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
acolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
frecvent.Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
George Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
telefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
al sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
considera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
domeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
conectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
acest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
pricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
pricep”.In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
locul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
de Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
bune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
energetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
Protocolului de la Kyoto. -
Cat de profitabil este sa iti dotezi casa cu panouri solare. In cat timp iti recuperezi investitia
Sistemele solare sunt folosite in principal pentru producerea de
apa calda menajera. Prin acest program, statul suporta o parte
dintre costurile instalarii de sisteme solare, centrale pe peleti
si pompe de caldura. Investitia pentru un sistem de panouri solare
porneste de la circa 3.000 lei, pentru un sistem solar complet – un
panou plus un boiler-, in timp ce sistemele complexe cu tuburi
vidate pot ajunge si pana la 15.000 lei.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Sperante pentru cer senin in industria panourilor solare
Cu toate acestea, preturile panourilor sunt in continua scadere iar veniturile s-ar putea sa se imbunatateasca substantial tocmai in 2010. Atat principalii jucatori de pe piata americana, SunPower Corp, First Solar Inc si MEMC Electronic Materials cat si companiile chineze si germane din industria panourilor solare sunt asteptate sa isi faca publice, in urmatorele doua saptamani, rapoartele trimestriale. Cel de-al doilea trimestru a fost privit de companiile producatoare ca un moment de cotitura, informeaza Reuters.
Rezultatele din cel Q2 sunt asteptate sa fie un real progres fata de cele din primul semestru, cand multe companii au declarat pierderi serioase. In orice caz, analistii sunt interesati indeosebi de perspectivele producatorilor pentru intreg restul anului. “Lucru care conteaza cel mai mult va fi atitudinea managementului legata de modificarea cererii si de preturile de vanzare” a afirmat Burt Chaon, analist Simmons & Co, intr-un interviu. “Ma astept ca cererea sa creasca in cel de-al treilea trimestru.” Cererea de panouri solare a avut de suferit in anul precedent datorita lipsei de finantare a proiectelor legate de energie regenerabila si o retragere a subventiilor oferite in Spania si Germania, sustine Reuters.
Declinul cererii a avut ca rezultat o supraproductie globala de panouri solare, ulterior o scadere a preturilor si a profitul producatorilor. Totusi, multe companii au declarat ca spera la imbunatatirii pe temeiul recentei redresarii ale economiei americane, conform Reuters. Exista si prognoze mai putin optimiste: Hendi Susanto, analist Gabelii & Co crede ca “scaderea peste asteptari a preturilor va umbri cresterea volumului de vanzari”. Compania germana numarul unu in lume Q-Cells a uimit cand a prognozat in cel de-al doilea trimestru pierderi de 62 milioane de euro (neincluzand dobanzile si taxele). Producatorul de celule solare Ersol, s-a comportat similar manifestand previziuni mai sumbre legate de profitul anual. “Pentru mine, aceasta revenire a fost un vis frumos” a declarat Sebastian Growe, analist Equinet. “Exista speranta la nivelul companiilor, dar ceea ce ma uimeste e ca aceasta speranta rareori se materializeaza in cifre reale”.
Cititi mai multe despre industria panourilor solare pe www.reuters.com