Tag: pandemie

Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

7. Lipsa de middle management costă

8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50% LA CHIAR 100%!

18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

23. CE ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?

27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

28. Ai o afacere sau ai un brand?

29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

35. Unde vezi tu criză?

36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată!

39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI. ■

(cristian.hostiuc@zf.ro)

December 12, 2022
Criza Covid din China se înrăutăţeşte: Farmaciile rămân fără medicamente pentru tratarea febrei, spitalele sunt suprasolicitate, iar medicii nu mai pot ţine pasul cu numărul de îmbolnăviri. Analizele susţin că până la 1 milion de oameni pot muri în China din cauza pandemiei în această iarnă

Beijingul rămâne fără provizii medicale în timp ce capitala chineză luptă împotriva unui focar de coronavirus care se răspândeşte rapid, au declarat lucrătorii din domeniul sănătăţii. Situaţia pune presiune pe resursele limitate ale domeniului sanitar chiar în momentul în care autorităţile ridică restricţiile privind pandemia, a raportat Financial Times.

Clinicile destinate pacienţilor cu Covid-19 rămân rapid fără locuri, iar unele spitale din oraşul de 22 de milioane de locuitori au început să raţionalizeze ibuprofenul şi paracetamolul. Locuitorii din Chaoyang, cartierul aflat în centrul epidemiei de Covid din Beijing, au golit rafturile farmaciilor de medicamente pentru reducerea febrei şi de teste rapide de antigen, a declarat pentru FT personalul de la mai multe farmacii.

“Avem un copil cu febră mare, dar toate farmaciile au rămas fără ibuprofen”, a declarat un locuitor din Beijing cu numele de familie Lin. “Situaţia a degenerat prea repede, nu am avut timp să ne pregătim”.

Beijingul se confruntă cu primul său mare val de coronavirus chiar în momentul în care liderii chinezi au început să slăbească controalele Covid-zero. Miercuri, cabinetul chinez a permis în mod oficial carantina la domiciliu pentru pacienţii asimptomatici sau cu simptome uşoare, un semn că sistemul de închidere a ţării, carantina forţată în unităţile de stat, testele în masă şi depistarea contactelor nu a reuşit să limiteze focarele care s-au răspândit.

Noile analize dezvăluite de Financial Times în această săptămână au arătat că până la 1 milion de persoane ar putea muri în China într-un “val de iarnă” care va avea loc în următoarele luni.

Departamentele de urgenţă din Beijing raportează deja un aflux de pacienţi cu Covid, pe care oraşul încearcă să îi canalizeze prin cele 94 de clinici şi spitale desemnate. Peking Union Medical College Hospital, una dintre cele mai bine cotate instituţii medicale din ţară, şi-a transformat sala de sport a angajaţilor într-un centru de dializă pentru pacienţii cu boli renale în stadiu terminal care au fost testaţi pozitiv cu coronavirus.

“Clinicile sunt un dezastru total”, a declarat un medic din Beijing, care îi sfătuia pe pacienţi să rămână acasă în loc să caute tratament medical. Acest mesaj este transmis şi de mass-media locală, în timp ce autorităţile încearcă să rezerve numărul limitat de paturi de spital din oraş pentru pacienţii cu cazuri grave.

Oraşul a raportat joi 4.338 de noi cazuri de Covid pentru ziua precedentă. Această cifră a fost mai mică decât cea de marţi, dar a venit ca urmare a încetinirii ratei de testare şi a faptului că locuitorii s-au orientat către testele rapide la domiciliu, care nu sunt incluse în numărătoarea cazurilor din oraş.

Locuitorii altor oraşe chinezeşti şi-au făcut provizii pe fondul blocajelor generalizate din acest an.

Un medic de la Spitalul Popular al Şaselea din Shanghai a declarat că relaxarea bruscă a restricţiilor a însemnat că medicii suprasolicitaţi din oraş se vor confrunta în curând cu un număr tot mai mare de pacienţi Covid.

“Spitalele noastre abia îşi menţin operaţiunile normale în aceste zile”, a declarat medicul.

December 9, 2022

Voi nu ne vreţi, dar noi vă vrem? România, între ţările care au trimis cei mai mulţi turişti în Austria chiar şi pandemie. Românii au petrecut 400.000 de nopţi în 2021 în singura ţara care nu ne vrea în Schengen

Peste 130.000 de vizitatori români au ajuns anul trecut în Austria, piaţa locală fiind a 11-a cea mai importantă pentru această ţară unde sectorul turismului contribuie cu până la 7,5% la PIB. Astfel, România a fost o sursă importantă de venituri pentru singura ţară care nu ne vrea oficial în Schengen.

Viena, staţiunile de schi sau Salzburg sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de românii care au petrecut cumulat peste 400.000 de nopţi în 2021 în Austria. Fiecare persoană a stat în medie trei nopţi, arată o statistică oficială publicată de statistik.at, biroul de statistică al ţării.

La un buget mediu de persoană pe zi de 80-100 de euro – sumă ce include atât costul cazării, cât şi masa sau alte „distracţii” -, rezultă că românii au rotunjit cu 30-40 de milioane de euro conturile afacerilor din Austria, fie ele hoteluri, restaurante, companii de transport sau de alt fel. Şi asta în al doilea an de pandemie, în care această ţară a avut încă în vigoare multe restricţii de călătorie. Chiar şi aşa, în 2021, România a fost una dintre puţinele ţări care a trimis mai mulţi oameni în Austria versus 2020, creşterea fiind de 4,4%. Doar SUA, Israel şi Italia mai sunt pe plus dintre cele mai importante 15 ţări pentru turismul din Austria.

Deşi numărul de vizitatori români în Austria a crescut uşor în 2021 faţă de primul an de pandemie, el este în continuare mult sub nivelul de dinainte de criza sanitară. În 2019, ultimul an normal pentru turismul mondial, peste 370.000 de români au mers în această ţară, petrecând peste 1 milion de nopţi. Apoi, în prima parte din 2020 pandemia a început „să îşi arate colţii” şi în Europa, motiv pentru care cele mai multe ţări au intrat în lockdown, iar graniţele celor mai multe state s-au închis.

Declinul puternic al numărului de turişti a venit din faptul că Austria, principala destinaţie pentru români când vine vorba de schi şi snowboard, şi-a închis pârtiile timp de multă vreme în pandemie. Românii care au continuat să meargă au fost cei care au ales să viziteze. Pe ruta Bucureşti-Viena zboară pe lângă transportatorul naţional al Austriei şi companiile low-cost care au mizat pe preţuri foarte mici în ultimii ani. Astfel, Viena a devenit o destinaţie de tip city-break de top în pandemie.

În 2022, când restricţiile au fost ridicate, în pofida problemelor economice sau geopolitice, românii s-au întors în număr şi mai mare în Austria, existând luni de vară cu creşteri de peste 100%, iar asta în contextul în care iarna e de fapt sezonul de top pentru vizitatorii locali care merg în principal la schi.

Austria a anunţat că nu susţine aderarea României la Schengen, fiind singura ţară care se opune oficial. Pe 8 decembrie se va vota dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor fi admise în spaţiul Schengen.

Austria a anunţat că susţine aderarea Croaţiei, o ţară care nu îşi face loc în topul celor care trimit vizitatori la Viena ori pe pârtiile de schi. Nici Bulgaria nu e în top 15 state „vizitatoare”. Doar România.

România, în top
Cele mai importante ţări pentru turismul din Austria

Ţară	Număr turişti în 2021	Evoluţie 2021 vs 2020 (%)	Număr total de nopţi 2021	Evoluţie 2021 vs 2020 (%)	Durată medie sejur (număr de nopţi)
Total	22,144,098	-11.5	79,563,141	-18.7	3.6
UE (27 de ţări)	20,689,226	-9.9	74,934,864	-17.0	3.6
Turişti străini	12,728,020	-15.7	49,964,139	-24.6	3.9
Turişti austrieci	9,416,078	-5.3	29,599,002	-6.3	3.1
Germania	7,809,805	-8.7	32,084,093	-16.7	4.1
Olanda	934,252	-31.4	4,334,368	-41.6	4.6
Elveţia şi Liechtenstein	573,167	-28.8	1,992,238	-36.6	3.5
Cehia	441,398	-22.9	1,424,429	-32.7	3.2
Italia	335,431	1.3	1,011,153	1.5	3.0
Polonia	275,517	-11.5	1,083,266	-25.9	3.9
Belgia	258,056	-22.5	1,211,475	-30.3	4.7
Ungaria	219,729	-29.0	827,275	-33.1	3.8
Franţa (inclusiv Monaco)	183,935	-11.8	586,862	-25.8	3.2
Israel	144,600	298.1	406,010	197.8	2.8
România	133,486	4.4	406,043	-19.5	3.0
SUA	132,088	16.3	375,387	15.2	2.8
Danemarca	111,059	-46.4	385,185	-63.6	3.5
Slovacia	109,360	-18.5	471,211	-18.3	4.3
Spania	97,781	11.7	252,689	6.6	2.6

Sursă: statistik.at

December 7, 2022

Fuga după performanţă în noua eră a muncii. „Era foarte uşor în trecut pentru top management să spună că un angajat nu este bun, «îl dăm afară, luăm alţii». Acum nu se mai pune problema aşa şi este foarte bine.”

Performanţă nu se poate face niciodată dacă oamenii din organizaţie nu sunt mulţumiţi de faptul că lucrează într-un anumit loc. În plus, după aproape trei ani de pandemie, munca a intrat într-o eră a flexibilităţii, una care nu a redefinit ceea ce înseamnă performanţa per se, ci redefineşte constant angajatul, relaţia lui cu liderul, cultura organizaţională.

„Nu redefinim performanţa, ea înseamnă acelaşi lucru, valoarea adăugată pe care o aduce cineva într-un context anume. Redefinim lucrătorul, care nu mai este o marfă. Era foarte uşor în trecut pentru top management să spună că un angajat nu este bun, «îl dăm afară, luăm alţii». Acum nu se mai pune problema aşa şi este foarte bine. Lumea s-a schimbat atât de mult încât nu ne mai permitem să aducem la birou doar elementul care poate munci din om, ci vrem să-l aducem cu totul pentru ca el să poată să ia decizii. Noi, organizaţiile, trebuie să ne adaptăm, nu să opunem rezistenţă”, a spus Andreea Mihnea, chief people officer, First Bank, în cadrul conferinţei „Paradoxul performanţei în noua eră a muncii”, organizată de BNR şi Exec-Edu.

Această perioadă este una în care angajaţii nu mai sunt priviţi ca un bun, ci sunt încurajaţi să-şi dezvolte potenţialul la locul de muncă, crede ea. „Noi acum trebuie să gestionăm omul întreg, cu toate emoţiile, cu toate contextele lui. Cred că este un moment al punerii cărţilor pe faţă, unul în care vedem omul aşa cum este, vedem organizaţiile aşa cum sunt. Ele trebuie să gestioneze această forţă de muncă cu totul diferit. Toată lumea vine la muncă să-şi manifeste potenţialul, oamenii îşi doresc să muncească şi atunci nu trebuie să le stăm în cale, ci trebuie să le creăm un mediu în care să facă lucrul acesta. Teoria anterioară pleca de la ideea că oamenii sunt leneşi, trebuie împinşi de la spate pentru a munci, trebuie remuneraţi pentru absolut orice mişcare pe care o fac şi aşa mai departe”, adaugă Andreea Mihnea.

Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul BNR, este de părere că, în toate scenariile conturate de aceste noi tendinţe ale pieţei muncii care modelează viitorul profesional, firul roşu este reprezentat de capitalul uman şi de rolul crucial al acestuia pentru performanţa pe termen lung a organizaţiei. „Perioada de pandemie a schimbat o serie de paradigme şi a accelerat unele tendinţe deja existente pe piaţa muncii, printre care şi «the great resignation». Detaşarea emoţională faţă de locul de muncă sau chiar renunţarea la acesta au început să fie tot mai mult considerate drept necesare pentru echilibrarea balanţei muncă – viaţă personală. Accentul pus pe viaţa personală, dorinţa de a-şi urma propriile pasiuni a creat un apetit deosebit pentru flexibilitate, autonomie şi risc. Programul de muncă de mai mult de opt ore a devenit, dintr-odată, pentru mulţi participanţi pe piaţa muncii, un corset mult prea strâmt”, a spus el în cadrul conferinţei. Postpandemie, dezechilibrele şi turbulenţele economice apărute au diminuat apetitul de risc pentru renunţarea la locul de muncă existent. Preocuparea principală, însă, a rămas. „Astfel a renăscut conceptul de «Quiet quitting», care defineşte acea categorie de angajaţi total dezinteresaţi, pentru care activitatea la locul de muncă înseamnă a îndeplini, în timpul programului de lucru, atribuţiile din fişa postului şi nimic mai mult. «Quiet quitting-ul» de azi este disengagementul de ieri, nouă este doar maniera în care vocile care susţin această atitudine găsesc ecou în tot mai multe minţi, prin amplificarea exponenţială a mesajelor de către social media”, a completat Tolici. În pandemie, economia a încetinit motoarele şi oamenii s-au simţit mai liberi să-si urmeze propriile pasiuni. După încheierea acesteia, resetarea unor priorităţi referitoare la muncă şi viaţă a condus la o abordare diferită faţă de activitatea profesională, crede el. „Unii dintre aceştia au încercat sa revizuiască contractul economic, dar şi emoţional cu compania in care activează. Cei care nu au reuşit acest lucru au plecat ori s-au detaşat emoţional”, a concluzionat directorul de resurse umane al Băncii Naţionale.

Lavinia Raşcă, preşedintele boardului companiei de training, coaching şi consultanţă Exec-Edu, subliniază că angajaţii trebuie să fie fericiţi la locul de muncă, dacă compania îşi doreşte să facă performanţă. „Performanţă înseamnă dezvoltare, o activitate din ce în ce mai mare pentru ca oamenilor din organizaţie să le placă să lucreze acolo şi mai apoi clienţilor să le placă să vină la organizaţia respectivă. Performanţă nu se poate face niciodată dacă oamenii din organizaţie nu sunt satisfăcuţi, nu sunt fericiţi că lucrează acolo. Nu toţi oamenii din organizaţie sunt «star performers», ci 10% sunt staruri, 5% oameni pe care am vrea să-i dăm afară, iar restul sunt soldaţi disciplinaţi care-şi fac treaba bine şi care merită şi ei atenţie. De multe ori, specialiştii în resurse umane şi liderii nu-i observă şi devin demotivaţi, se descurajează”, a spus ea. Există organizaţii în care fenomenul de „quiet quitting” nu există sau este aproape absent, iar acolo un rol important este cel al liderilor, echipelor.

„Acolo există manageri care ştiu că rolul lor foarte clar este să îndeplinească şase nevoi umane: nevoia de siguranţă, să ştie că are de făcut un lucru clar şi că are şi mâine unde să-l facă, nevoia de diversitate – o muncă frumoasă şi cu sens, tinerii doresc să se implice în cauze, să li se recunoască meritele şi să fie trataţi personalizat, adică managerul lor ştie cu cine vorbeşte şi ce dorinţe are fiecare în parte”, a completat Lavinia Raşcă. În plus, managerii trebuie să ţină cont de nevoia de conectare, nevoia de dezvoltare şi nevoia de contribuţie a angajaţilor lor, afirmă reprezentanta Exec-Edu. Michael Schroeder, fondator al companiei Linarson Coaching and Personal Development, este de părere că pandemia a schimbat modul de lucru, iar acum suntem foarte flexibili, suntem capabili să ne schimbăm, iar de data asta a fost după suferinţă, nu după un proces îndelungat de gândire. O dificultate pentru companii în perioada aceasta este să păstreze o cultură a organizaţiei când angajaţii lucrează de acasă. „Am scris un articol despre cum munca de acasă omoară identitatea corporaţiei, cultura organizaţională. Este adevărat pentru că nu poţi să menţii o cultură a firmei când oamenii lucrează de acasă, nu merge acest lucru. Cum pot să cresc valorile firmei când nimeni nu este la birou. Fiecare firmă are nevoie de această activitate colectivă pentru că dezvoltarea firmei depinde de asta, nu depinde de oamenii care lucrează remote. Eu cred că mergem spre o perioadă de flexibilitate, dar fără prezenţă la birou nu putem să funcţionăm. Astfel, liderul are un rol foarte dificil, trebuie să-şi dea seama cum să echilibreze aceste două elemente”, crede Michael Schroeder.

Daniel Mischie, CEO al CityGrill Group, este de părere că piaţa este într-un prim proces de schimbare. „Nu mă sperie generaţia mea, noi dăm valoare. Faptul că generaţii lucrează împreună şi noi putem să înţelegem ce se întâmplă cu generaţia tânără dă o valoare companiilor noastre. Faţă de forţa de muncă, noi astăzi adoptăm principiile vestice, adică pentru meseriile de bază importăm sute de mii de oameni din Asia, nu mai muncim noi, românii, în locurile de muncă de bază. Noi avem 13 naţionalităţi printre cei 1.200 de angajaţi. Sunt majoritar români, dar sunt preocupat de cum să lucrăm cu ei, în ce condiţii locuiesc, este o altă abordare”, a spus Mischie în cadrul conferinţei BNR şi Exec-Edu. Acum, la interviurile de angajare candidaţii nu mai întreabă despre salarii, ci despre sensul pe care îl va avea munca lor. „Nu mai sunt întrebări despre venit. M-a întrebat un candidat pentru poziţia de project manager care este politica de sustenabilitate a companiei. Se întâmplă o schimbare, este un macaz. Ne gândeam la regionalizare, dar acum este bine în Bucureşti, ne gândim la ce este bine pentru noi, suntem mulţumiţi de ce avem”, a concluzionat Daniel Mischie.

„Performanţă înseamnă dezvoltare, o activitate din ce în ce mai mare pentru ca oamenilor din organizaţie să le placă să lucreze acolo şi mai apoi clienţilor să le placă să vină la organizaţia respectivă. Performanţă nu se poate face niciodată dacă oamenii din organizaţie nu sunt satisfăcuţi, nu sunt fericiţi că lucrează acolo.”

Lavinia Raşcă, preşedinte board, Exec-Edu

„Lumea s-a schimbat atât de mult încât nu ne mai permitem să aducem la birou doar elementul care poate munci din om, ci vrem să-l aducem cu totul pentru ca el să poată să ia decizii. Noi, organizaţiile, trebuie să ne adaptăm, nu să opunem rezistenţă.”

Andreea Mihnea, chief people officer, First Bank

„Accentul pus pe viaţa personală, dorinţa de a-şi urma propriile pasiuni a creat un apetit deosebit pentru flexibilitate, autonomie şi risc. Programul de muncă de mai mult de opt ore a devenit, dintr-odată, pentru mulţi participanţi pe piaţa muncii, un corset mult prea strâmt.”

Mugur Tolici, director resurse umane, BNR

„Nu poţi să menţii o cultură a firmei când oamenii lucrează de acasă. Fiecare firmă are nevoie de această activitate colectivă pentru că dezvoltarea firmei depinde de asta, nu depinde de oamenii care lucrează remote.”

Michael Schroeder, fondator, Linarson Coaching and Personal Development

„Faţă de forţa de muncă, noi astăzi adoptăm principiile vestice, adică pentru meseriile de bază importăm sute de mii de oameni din Asia, nu mai muncim noi, românii, în locurile de muncă de bază. Noi avem 13 naţionalităţi răspândite printre cei 1.200 de angajaţi.”

Daniel Mischie, CEO, City Grill Group

November 29, 2022
SUA: sezonul de shopping din acest an începe să semene cu cele de dinaintea pandemiei

Atmosfera sezonului sărbătorilor de iarnă din acest an seamănă cu cea de dinaintea pandemiei, notează The Wall Street Journal.

Rafturile magazinelor sunt pline, iar retailerii anunţă discounturi după discounturi pentru a-i atrage pe consumatori.

Situaţia reflectă modul în care combinaţia dintre blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi cererea accelerată de bunuri începe să slăbească.

November 27, 2022
Turismul celor patru anotimpuri. Ce investiţii fac hotelierii din România pentru a atrage turişti pe parcursul întregului an

Centrele spa şi de tratament au devenit o nevoie în unităţile hoteliere locale, mulţi proprietari de hoteluri investind din ce în ce mai mult în a le oferi astfel de servicii turiştilor. Mai mult, staţiuni balneare au reînceput să fie puse pe harta turistică a României datorită investiţiilor realizate în zonele cu un astfel de potenţial. Cum s-a schimbat percepţia românilor în legătură cu acest tip de activităţi?

Este o provocare generată de pandemie, efectul pozitiv al pandemiei în domeniul nostru este această întoarcere a oamenilor către sănătatea lor, către starea lor de bine. Fiind cerere mai mare, investitorii observă lucrul acesta şi se adaptează la profilul clientului. Un centru spa este un criteriu de selecţie atunci când aleg un hotel”, spune Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România. Potrivit ei, populaţia a devenit consumatoare de servicii şi pentru că românii au fost plecaţi în afară şi au văzut avantajele acestui tip de relaxare, existând la ora actuală o creştere exponenţială a interesului pentru destinaţiile în care poţi să faci ceva. „Fie că e montan, fie că e la mare, toată lumea întreabă de serviciile spa.” Proprietarii de hoteluri au început să investească tot mai mult în crearea sau extinderea centrelor spa, iar staţiunile balneare, fie cele mai cunoscute, fie cele care abia au reintrat pe harta turistică locală, atrag un număr tot mai mare de turişti. Dacă înainte percepţia oamenilor era că staţiunile balneare se adresează doar celor cu diverse probleme de sănătate, care merg acolo doar pentru tratament, perspectiva aceasta a suferit schimbări în ultimii ani.

Tinerii sunt tot mai atraşi de serviciile oferite în centrele wellness şi spa. Odată cu cererea în creştere, automat şi investitorii se uită tot mai atent la această piaţă. „Sunt trei categorii de investitori. Din prima fac parte cei care au deja un centru de tratament, sunt într-o staţiune care are leisure – nu vorbim de oraş, ci de munte sau de mare, sunt conştienţi că trebuie să îşi dezvolte şi latura spa şi investesc în zona unor spa-uri de relaxare. Există categoria a doua care deja au spa-uri medicale şi îşi îmbunătăţesc serviciile prin extinderea cât mai mult a zonei de wellness, care înseamnă să combini şi alt gen de terapii care duc la un tratament total, minte şi corp, nu doar tratarea directă a unor afecţiuni. Se dezvoltă multe spa-uri medicale mari, care încep să aibă şi această latură. Cea de-a treia categorie o reprezintă proiectele individuale, cum este cel de la Borsec, care este al unei primării. Vorbim de spa-uri, cum era pe vremea romanilor, care deservesc comunitatea. Este o nişă nouă care apare, sunt staţiuni vechi care s-au pierdut, însă acum se revigorează. Clar este o nevoie şi este un trend european care se simte şi la noi”, mai spune Iuliana Tasie.

Apele Borsecului, puse la treabă

Primăria oraşului Borsec, o zonă renumită în ape minerale, va deschide pe 15 decembrie centrul spa şi de tratament Fontana Spa & Balneo Borsec, o investiţie de 9 milioane de euro, începută în urmă cu mai bine de un deceniu. Centrul balnear cuprinde un centru spa şi o bază de tratament, cu o capacitate de 1.000 persoane pe zi în sezonul de vară şi 700 persoane în timpul iernii. Centrul va dispune de o zonă de spa care va include piscine interioare şi exterioare, saună finlandeză, infrasaună, saună cu aburi, iar zona balneo va avea diverse posibilităţi de tratament, precum împachetări cu nămol, masaje sau terapii cu apă minerală caldă şi rece. În trecut, Borsec era o cunoscută staţiune balneară, existând 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală. Recent, Borsec a redevenit oficial staţiune balneară. Un alt proiect care a readus la viaţă o veche zonă cunoscută pentru tratamentele balneare este Alma Health & Spa Retreat.

„Efectul pozitiv al pandemiei în domeniul nostru este această întoarcere a oamenilor către sănătatea lor, către starea lor de bine. Fiind cerere mai mare, investitorii observă lucrul acesta şi se adaptează la profilul clientului. Un centru spa este un criteriu de selecţie atunci când aleg un hotel.”

Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România

Complexul a fost deschis la începutul lunii iunie în staţiunea Lacu Sărat din judeţul Brăila, după o investiţie de 20 de milioane de euro. Investiţia a readus la viaţă staţiunea, care, exceptând acest proiect, are o imagine degradantă. Complexul turistic este dezvoltat de compania Eldomir Impex, controlată de Vasile Dogărescu, care activează în zona comercializării de carburanţi având un lanţ de benzinării sub numele Eldomir. Complexul are 185 de camere şi apartamente. Pe lângă facilităţile de cazare, Alma Resort are un centru balnear şi de wellness, o plajă privată cu nisip şi 1.000 de şezlonguri, un aqua park, piscine cu apă dulce şi sărată, şase restaurante, cât şi un centru de evenimente cu o capacitate de 1.000 de persoane. Centrul balnear are proceduri care includ împachetări cu nămol sapropelic din Lacul Sărat, băi cu apă sărată, duşuri subacvatice, duş Vichy, băi galvanice, cameră de fizioterapie, electroterapie, magnetoterapie şi masaj. Aceste tratamente sunt destinate vindecării afecţiunilor reumatismale, inflamatorii, dermatologice, ginecologice, endocrine, stări posttraumatice precum şi remedierii bolilor omului modern, determinate de stres, suprasolicitare, sedentarism şi alimentaţie.

„Odată cu pandemia, multă lume a migrat către o combinaţie între leisure şi business, a crescut cererea pentru leisure, iar lumea investeşte în spa ca un diferenţiator. Noi avem o tradiţie, am fost şi un jucător important pe zona de servicii medicale şi spa, am ratat, dar vedem o revenire. Hotelierii se uită foarte atent la această zonă.”

Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România

Centrele spa, soluţia pentru prelungirea sezonului turistic

Turismul balnear mai este numit şi turismul celor patru anotimpuri, asta pentru că hotelierii de pe litoral pot prelungi sezonul turistic prin investiţiile în centrele spa. Mai mult, un astfel de centru poate creşte durata medie a şederii turiştilor din acele zone.

Însă, pe lângă cei care investesc în zonele balneare, există şi hotelierii din marile oraşe, din zonele montane sau de litoral, care aleg să îşi dezvolte un astfel de centru sau să îşi extindă actualul centru pentru a putea îndeplini cerinţele turiştilor, care caută din ce în ce mai mult servicii de spa şi wellness. „Pentru hotelurile de leisure aceste servicii au devenit o nevoie, însă pentru hotelurile din zonele urbane nu e, mai ales în cazul unităţilor clasificate la trei stele, la patru şi cinci stele vedem tot mai multe astfel de centre de spa. Odată cu pandemia, multă lume a migrat către o combinaţie între leisure şi business, a crescut cererea pentru leisure, iar lumea investeşte în spa ca un diferenţiator. Noi avem o tradiţie, am fost şi un jucător important pe zona de servicii medicale şi spa, am ratat, dar vedem o revenire. Hotelierii se uită foarte atent la această zonă”, spune Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România. România deţine circa 60% din apele minerale ale Europei, iar turismul balnear are un potenţial semnificativ de a se dezvolta, însă turismul balnear local este o piaţă fragmentată. Mărimea pieţei este greu de măsurat în contextul în care sectorul economic este foarte divizat. Activitatea de spa nu are un cod CAEN propriu, centrele spa şi de wellness funcţionează pe mai multe coduri care fac referire la sănătate, întreţinere corporală, activităţi recreative şi distractive şi activităţi de asistenţă medicală specializată. Operatorii economici îşi pot alege independent propriul domeniu de activitate, principal sau secundar. Dacă activitatea de bază a unui operator economic este serviciul de cazare, atunci centrul spa poate fi o activitate secundară.

Singurele cifre centralizate la nivelul acestei pieţe sunt ale Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), asociaţia reprezentativă a acestei pieţe, în care sunt înscrişi circa 40 de hotelieri şi complexuri din zona balneară, cu afaceri totale de 200 mil. euro în 2019. În total însă, piaţa are o valoare mai mare.

Alma Health & Spa Retreat din staţiunea Lacu Sărat, judeţul Brăila, a fost deschis în luna iunie, după o investiţie de 20 de milioane de euro. Pe lângă facilităţile de cazare, complexul are un centru balnear şi de wellness, o plajă privată cu nisip şi 1.000 de şezlonguri, un aqua park, piscine cu apă dulce şi sărată, şase restaurante, cât şi un centru de evenimente cu o capacitate de 1.000 de persoane.

November 26, 2022
Germanii s-au săturat de ”bătaia de joc”: Zeci de proteste se desfăşoară în estul ţării. Cetăţenii cer autorităţilor să ia măsuri impotriva inflaţiei, a războiului şi a pagubelor generate de pandemia de Covid

Timp de mai multe săptămâni, în fiecare luni seara – o aluzie la protestele regulate din anii 1980 împotriva regimului comunist, care au avut loc la Leipzig – o serie îngrijorătoare de mitinguri s-au desfăşurat în zeci de oraşe din estul Germaniei, scrie Financial Times.

“Vă rugăm să nu provocaţi poliţia şi reţineţi că steagurile ruseşti sau semnele care arată susţinerea pentru forţele armate ale Rusiei nu sunt binevenite!”, a declarat un organizator prin difuzoare la evenimentul din această lună.

“Germania serveşte ca marionetă exclusiv intereselor americane şi ale NATO”, a avertizat primul orator în faţa mulţimii de câteva sute de persoane, un amestec de studenţi, familii de toate vârstele şi pensionari. Unii purtau bannere pentru stânga germană, alţii steaguri pentru pace, iar alţii pancarte confecţionate în casă care făceau paralele complexe între războiul de nouă luni din Ucraina şi pandemia de coronavirus. În timp ce retorica antiamericană se înălţa, mulţimea a aplaudat, a huiduit şi a fluierat.

“Politica de embargo împotriva Rusiei a eşuat complet şi este îndreptată în mod catastrofal împotriva noastră”, a continuat vorbitorul, invocând Holocaustul şi declarând războiul din Ucraina un “paradis” pentru “magnaţi, companii de armament şi profitori”.

La majoritatea protestelor au participat câteva sute de persoane. Dar, la fel ca in cazul mitingurilor similare din alte părţi ale Europei Centrale şi de Est, ele indică o tendinţă îngrijorătoare pentru curentul politic dominant din regiune.

În Germania, unele proteste au fost organizate de stânga radicală, iar altele de dreapta populistă, într-un semn al modului în care o criză economică din ce în ce mai profundă, o moştenire istorică conflictuală şi o relaţie complexă cu Rusia dizolvă rivalităţile politice tradiţionale, provocând naşterea unor noi mişcări.

În Leipzig, cel mai mare oraş din estul Germaniei după Berlin, stânga şi dreapta s-au trezit adesea protestând împreună în Augustusplatz, separate doar de un tramvai.

“Vrem ca NATO să nu mai creeze un conflict între Germania şi Rusia, între Ucraina şi Rusia”, a declarat Sabine Kunze, o pensionară prezentă la miting. Ea strângea o pancartă de carton maro pe care scria: “Pace cu Rusia”.

“Vrem preţuri normalizate la gaz şi electricitate”, a adăugat ea, derulând o listă de nemulţumiri. “Nu mă deranjează să vorbesc cu voi, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că nu suntem nazişti”, a adăugat ea. “Noi vrem pace”.

David, un şomer în vârstă de 30 de ani din Brandenburg, a purtat o fotografie de carton a cancelarului Olaf Scholz: “Jumping Jack”, scria pe ea, cu “Războiul lui Biden” imprimat pe verso.

“Germanii obişnuiţi plătesc pentru că America vrea să intervină în Rusia”, a spus el, adăugând că facturile cresc şi şansele de a obţine un loc de muncă scad.

La mitingurile organizate în alte părţi din estul Germaniei în ultimele două luni, mesajele au fost izbitor de asemănătoare, indiferent de culoarea politică.

“Securitate energetică şi protecţie împotriva inflaţiei – ţara noastră mai întâi!”, au fost mesajele scrise pe pancarte în cadrul unei adunări organizate în octombrie la Berlin de Alternative für Deutschland, partidul populist de dreapta. Unii protestatari au fluturat steaguri ruseşti.

O dezvăluire parlamentară recentă a serviciilor de securitate germane a enumerat sloganurile de campanie de la 23 de mitinguri organizate în septembrie de către saxonii liberi de extremă dreapta. Printre acestea se numărau: “Nordstream 2, deschideţi-l imediat!”; “Comunitate, nu divizare!” şi “Opriţi inflaţia, războiul şi nebunia pandemiei!”.

“O mulţime de nemulţumiri diferite se contopesc – foarte periculos de mult în termeni democratici – în aceste proteste, în special în estul Germaniei”, a declarat profesorul Hajo Funke, politolog la Universitatea Liberă din Berlin.

A fost remarcabil modul în care sentimentele anti-război au fost canalizate de mişcările populiste care s-au stabilit în opoziţie faţă de restricţiile impuse în timpul pandemiei, a adăugat el.

Cu toate acestea, a spus el, răspândirea lor a fost încetinită de măsurile eficiente luate de guvernul federal german pentru a ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă faţă impactului războiului.

November 21, 2022
Unde-i criza? Românii cumpără pachete cu zbor charter pentru Turcia, Grecia şi Spania pentru 2023. Rezervările early-booking dispăruseră odată cu izbucnirea pandemiei

Românii încep deja să îşi cumpere vacanţele pentru sezonul de vară de anul viitor, ceea ce înseamnă că se poate observa o revenire a rezervărilor de tip early-booking, efectuate cu câteva luni înainte de începerea sejurului.

Reprezentanţii agenţiei de turism Eximtur spun că deja observă solicitări din partea turiştilor pentru pachetele pentru Turcia, Grecia şi Spania, destinaţii de vară. „Au început solicitările pentru pachetele cu zbor charter inclus care au reduceri de tip early-booking pentru Turcia, Grecia şi Spania. Avem, de asemenea, solicitări pentru revelion în Egipt, destinaţii exotice precum Kenya, Maldive, Oman, Thailanda, vacanţe la schi şi alte sporturi de iarnă în Austria, Bulgaria, Italia şi Serbia şi pentru vacanţe de tip city-break în capitale europene“, spun reprezentanţii agenţiei. Cele mai multe vacanţe vândute de Eximtur în acest sezon de vară au fost cele în Turcia, ţară care a reprezetat 33% din volumul total de vânzări a agenţiei, urmată de Grecia (20%) şi Egipt (11%).

Una dintre suprizele acestui sezon în preferinţele turiştilor a fost Cipru, care a avut o creştere a cererii.

Mare parte din activitatea Eximtur se concentrează pe călătoriile în scopuri de business. Cele mai cerute destinaţii de către companii au fost anul acesta Portugalia, Spania, Irlanda, Marea Britanie, USA, Olanda, Danemarca, Germania, Italia şi Austria.

„Ne confruntăm cu un număr crescut de cereri din partea clienţilor firme, atât pentru bilete de avion, cât şi pentru organizare de evenimente în ţară şi în străinătate. De remarcat ar fi faptul că multe dintre aceste evenimente erau programate încă din 2020 şi au fost amânate din cauza pandemiei. De asemenea, pe fondul extinderii activităţilor în regim de telemuncă şi hibrid, apare nevoia angajaţilor de a se întâlni şi a socializa în cadrul întâlnirilor organizate de firmă, nevoia organizării de sesiuni de training, formare profesională continuă şi dezbateri pe proiecte, nevoi care potenţează călătoriile cu scop de afaceri”, mai spun reprezentanţii agenţiei de turism.

Până la sfârşitul acestui an, Eximtur estimează un număr total de 150.000 de turişti care au călătorit prin intermediul agenţiei, iar volumul de vânzări este aşteptat la 39 mil. euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

November 13, 2022
Cum se simte în ţara noastră unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri străini şi ce părere are el despre angajaţii români şi despre România

Pentru Javier Garcia del Valle, CEO şi, de un an, şi proprietar al agenţiei de turism Happy Tour, România a devenit, în 2008, al doilea loc căruia îi spune „acasă”. Deşi îi lipsesc tapasurile spaniole savurate alături de prietenii din ţara natală pe malul mării, nici experienţele din România nu se lasă mai prejos, oferindu-i doze memorabile de adrenalină când străbate Transfăgărăşanul şi Transalpina pe motocicletă. Cât de provocatoare a fost plecarea în „cealaltă parte a continentului” şi cum se vede, prin ochii săi, evoluţia pieţei locale în ultimul deceniu şi jumătate?

„Primul meu contact cu România a fost în 2007, când GED mi-a propus să intru în boardul Happy Tour. Da, auzisem de România, dar nu fusesem niciodată, iar poveştile pe care le auzisem nu erau cele mai frumoase. Însă odată ajuns aici, mi-am schimbat opinia total”, spune Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar al agenţiei de turism Happy Tour, un business prezent în România, Bulgaria şi Turcia, ţări în care operează cu echipă de circa 80 de angajaţi şi vânzări de aproximativ 18 milioane de euro, estimările pentru acest an vizând o dublare, ba chiar şi mai mult. Executivul a preluat anul trecut compania de la GED Capital.

Aici a ajuns să se simtă ca acasă – termenul cu care şi descrie România într-un cuvânt, spunând, de asemenea, că este o ţară extraodinară, care are atât de multe lucruri de oferit, de la natură şi locurile unice de pe aceste meleaguri, la oamenii „frumoşi”. „Îmi plac foarte mult românii, sunt nişte oameni ospitalieri, vorbesc engleza, sunt similari nouă, spaniolilor, sunt deschişi şi nu te fac să te simţi ca un străin. Din punct de vedere profesional, sunt muncitori, excelează în anumite domenii şi sunt profesionişti.” Când i-a fost propus rolul actual, povesteşte că primul său gând a fost că este o provocare să meargă în Europa de Est. „Pentru mine, ca spaniol, România este poziţionată la capătul celălalt al continentului şi reprezenta o mutare în partea cealaltă a Europei. Dar cum nu am refuzat niciodată o provocare, nu mi-a trebuit mult să o accept. Am primit propunerea la finalul lui decembrie (2007 – n. red.) şi pe 1 februarie, anul care urma, m-am relocat în România.”

„Un business, oricare ar fi acela, va avea momente de răscruce şi, dacă la primul impediment renunţi, dacă te împotmoleşti la primul hop, nu ai cum să mergi mai departe, să creşti, să te dezvolţi. Şi hopuri vor fi multiple. Dacă ne raportăm la industria noastră, turismul, doar în ultimul an am avut pandemie, război, Blue Air, zboruri anulate, overbooking. Dacă nu perseverăm, nu reuşim să le depăşim şi să mergem mai departe, businessul nu va fi pe drumul cel bun.”

Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

Cu bune şi cu rele. În opinia lui, în ultimii 15 ani România s-a dezvoltat foarte mult din toate punctele de vedere, inclusiv pe partea de infrastructură rutieră, „de care ne plângem cu toţii şi care încă are nevoie de dezvoltare”. Bucureştiul, spune executivul, este foarte cosmopolit comparativ cu 2007 şi poate fi comparat cu orice altă capitală europeană. „Spre deosebire de ce era în 2007, acum a devenit un hub regional de business. Mai toate multinaţionalele sunt prezente în România. Iar engleza nu a fost niciodată o problemă, lucru care a ajutat comunitatea de expaţi.” Este însă de părere că sunt în continuare multe lucruri de îmbunătăţit în România, ca, de altfel, în orice altă ţară. Aici consideră că e nevoie, cu certitudine, de un mai bun trafic management şi mai multe drumuri. „Infrastructura rutieră este o problemă vizibilă şi care, cumva, ţine în loc şi dezvoltarea ţării. De asemenea, stabilitatea şi credibilitatea în mediul politic şi de business este ceva la care orice ţară trebuie să fie atentă. Aş mai adăuga şi o supraveghere mai atentă a companiilor care nu respectă legea.”

Între Spania şi România spune că sunt multe diferenţe, „de la felul în care acţionăm în business, până la felul în care manageriem businessul”. Cea mai mare provocare pe care o vede în România sunt taxele pe angajaţi, mari comparativ cu Spania, şi faptul că există companii care sunt „inventive” pentru a scăpa de ele. Despre beneficiile pe care le ai ca expat, el subliniază că fiecare contract pentru fiecare expat e diferit, dar lucrurile de bază spune că sunt similare pentru toţi, însă „fiecare îşi negociază contractele. Unele oferă chiria, altele plătesc pentru educaţia copiilor, altele oferă un buget de călătorie şi tot aşa. Beneficiile sunt diferite”.

Carte de vizită Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

1. Are o experienţă internaţională de peste trei decenii în industria turismului, în poziţii de top management, formată pe pieţe din SUA, Europa şi China;

2. Din 2008 face parte din echipa Happy Tour, companie al cărei proprietar a devenit în urmă cu un an;

3. Primul său vis a fost să îşi construiască o carieră în aviaţia militară;

4. A studiat economia, dar pentru că nu i-a plăcut suficient, a renunţat la cursuri şi s-a înscris la o altă facultate, specializându-se pe managementul ospitalităţii;

5. Este pasionat de sport, în special golf şi motociclism.

Printre lucrurile din ţara natală cărora le duce dorul spune că iarna îi lipsesc familia şi prietenii, aperitivele de la unu după-amiaza – bere cu tapas, servite alături de prieteni, privind marea, dar şi clima din Spania. „M-am obişnuit, dar uneori când este foarte frig, aşa tare aş vrea să fug la căldură!” Un alt lucru care îi lipseşte este să trăiască şi să petreacă mult timp afară. Acum însă reuşeşte să ajungă acasă mai des decât în pandemie. „În trecut mergeam de cel puţin 4-5 ori pe an, în pandemie am mers de vreo două ori, dar anul acesta pare că lucrurile se aşează şi pot ajunge acasă mai des.” Aici, mâncarea sa preferată este ciolanul de porc şi zacusca, iar ca destinaţie de vacanţă îi place foarte mult Transilvania şi Delta Dunării şi, când prinde ocazia, străbate ţara pe două roţi. „Am motocicletă şi ador să merg pe Transfăgărăşan sau Transalpina.” Despre personalităţile româneşti pe care le admiră cel mai mult, spune că îi este foarte greu să nominalizeze doar o singură persoană. „Sunt sportivi care excelează şi sunt de admirat, precum Nadia Comăneci, Năstase, Halep, Virgil Stănescu, Hagi, mari compozitori precum Enescu, scriitori mari, Eminescu, Cioran şi alte personalităţi precum Henri Coandă, aproape de domeniul meu de activitate, şi mulţi alţii. În zona de business, i-am urmărit şi îi admir pe fraţii Pavăl.”

Tot răul spre bine. Deşi a reuşit să îşi construiască un parcurs de succes în turism, primul vis al lui del Valle, încă din copilărie, a fost să aibă o carieră aviatică. S-a înscris ca voluntar în Forţele Aeriene Spaniole, „pentru că, dacă veneai din interior, aveai nişte avantaje în momentul în care te înscriai la Academia Militară”, însă când a venit vremea înscrierilor, câteva puncte în minus l-au trecut pe lista de respinşi. A aplicat apoi către Academia de Forţe Aeriene, dar din cauza unei probleme de sănătate, nu a fost admis nici acolo. A urmat apoi un program susţinut de operatorul aerian naţional al Spaniei, Iberia, pentru a deveni pilot însă, cu toate că fusese selectat, momentul a coincis cu o grevă în urma căreia s-au oferit mai puţine posturi, aşa că nu a mai avut ocazia să obţină un job. „Pentru acest motiv, m-am gândit că Dumnezeu nu vrea ca eu să fiu la manşa avionului, aşa că am decis să mă reorientez. Cum tatăl meu avea o agenţie de turism, m-am orientat către turism, şi astfel am ajuns aici. Am studiat economia, dar nu mi-am terminat studiile, pentru că nu mi-a plăcut. Am renunţat la această facultate şi m-am orientat către managementul ospitalităţii, facultate pe care am terminat-o şi iată-mă aici.” La capitolul work-life balance, executivul spune că ţine tare mult să păstreze balanţa viaţă personală – viaţă profesională, deşi recunoaşte că au fost momente în care a fost greu şi balanţa s-a înclinat către viaţa profesională, dar în acelaşi timp, pandemia, în felul ei, „ne-a făcut pe toţi să privim către viaţa personală.” În timpul liber petrece mult timp cu familia, prietenii, îi place să joace golf şi alocă timp acestei pasiuni. Ziua sa începe dimineaţa devreme, şi de cele mai multe ori alege să facă sport înainte de a pleca spre birou, unde, în majoritatea cazurilor, are agenda plină, fie cu call-uri, fie cu meetinguri în afara biroului. „Rar se întâmplă să plec de la birou mai devreme de 18:30-19:00, şi atunci când o fac, merg către un eveniment.”

„Pentru mine, ca spaniol, România este poziţionată la capătul celălalt al continentului şi reprezenta o mutare în partea cealaltă a Europei. Dar cum nu am refuzat niciodată o provocare, nu mi-a trebuit mult să o accept.”

Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

Perseverenţa, esenţa leadershipului? În opinia lui Javier Garcia del Valle, o trăsătură esenţială pentru un lider este perseverenţa. „Un business, oricare ar fi acela, va avea momente de răscruce şi dacă la primul impediment renunţi, dacă te împotmoleşti la primul hop, nu ai cum să mergi mai departe, să creşti, să te dezvolţi. Şi hopuri vor fi multiple. Dacă ne raportăm la industria noastră, turismul, doar în ultimul an am avut pandemie, război, Blue Air, zboruri anulate, overbooking. Dacă nu perseverăm, nu reuşim să le depăşim şi să mergem mai departe, businessul nu va fi pe drumul cel bun. Şi acesta este doar un exemplu. În istoria unei companii, momentele tensionate vor fi multe. Nu există altfel.” Deşi nu pretinde că a avut o carieră fără cusur, Garcia e de părere că a greşi e omeneşte şi că problema nu e să faci o greşeală, ci să o faci şi să nu o corectezi, să nu înveţi din ea. „Eu continui să învăţ din greşelile mele.” La angajaţii din echipă caută, în primul rând, onestitatea, „crucială” în ceea ce-l priveşte. „Apoi, în funcţie de poziţia pe care au, sunt calităţi relaţionate postului – munca în echipă, angajament, etică etc. Nu voi tolera miniciunile şi tot ce ţine de asta.” Tinerilor aflaţi la începutul carierei le recomandă două lucruri. „Primul lucru este să fii cu ochii în patru, să te trezeşti dacă vrei să-ţi vezi visul cu ochii (M.J. Powell). Şi al doilea este ca atunci când vrei să faci un lucru, să-l priveşti din toate unghiurile.” În încheiere recomandă şi o carte, pe care a citit-o recent: The Ride of Lifetime, de Robert Iger (fost CEO al Walt Disney).

November 8, 2022
Companiile germane, mai pesimiste acum decât în pandemie

Companiile germane nu au fost niciodată mai îngrijorate în legătură cu vânzările în condiţiile crizei energetice şi a perspectivelor sumbre legate de evoluţia economiei mondiale, iar acestea se tem că ce e mai rău de-abia urmează, relevă un sondaj al Camerelor Germane ale Industriei şi Comerţului, DIHK, potrivit Bloomberg.

November 2, 2022