Tag: ovidiu

  • Ovidiu Puţura, secretar de stat de la Justiţie, a preluat conducerea Consiliului de Administraţie al CFR

     Adunarea Generală a Acţionarilor CFR SA, companie controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, a revocat săptămâna trecută administratorii CFR, invocând managementul defectuos al companiei, şi a numit o nouă componenţă a Consiliului.

    Noii administratori sunt Ovidiu Puţura, Ovidiu Petrişor Artopolescu (totodată membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica), Victor Cionga (managing partner la AZ Capital Advisors), Florin Luca (consultant financiar) şi George Ciobănaşu (auditor financiar).

    Vechiul Consiliul de Administraţie era format din Florian Raimund Kubinski (preşedinte, CFO Volksbank România), George Micu (membru, director general CFR SA), Enache Jiru (membru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor) şi Sebastian Tcaciuc (membru).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senator PSD, membru al Comisiei juridice: Propun sancţiuni mai aspre pentru demnitari în Codul Penal

     Senatorul Ovidiu Donţu a depus la Senat o declaraţie politică în care arată că parlamentarii sunt puşi în faţa situaţiei de a alege între a crea legi al căror efect să nu poată fi interpretabil şi a se confrunta cu un val de neacceptare şi opinii dintre cele mai controversate în materie de Cod Penal. El arată că cele două modificări la Codul Penal, cea care ţine de conflictul de interese şi cea care ţine de definiţia funcţionarului public, chiar dacă modificările nu au avut loc în Senatul României, “au stârnit reacţii dintre cele mai antagonice cu putinţă din perspectiva tuturor structurilor statului”, fiind considerată o iniţiativă nepotrivită.

    Senatorul PSD crede că pentru ca actualul moment al guvernării româneşti să nu sufere, pe nedrept, un declin şi o falsă interpretare, s-ar impune introducerea unor sancţiuni mai aspre în Codul Penal pentru demnitari, care “trebuie să fie mai atenţi cu corespondenţa cu legea a activităţii lor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiul de fezabilitate pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş va fi revizuit tehnic şi valoric

     Ovidiu Iane (PSD) a adresat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, o întrebare privind intenţiile ministerului în legătură cu construcţia tronsonului de autostradă Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, susţinând că pentru dezvoltarea zonei este nevoie de o infrastructură de conectare care să facă din Moldova o regiune perfect adaptată şi legată de restul ţării.

    În răspunsul primit de Iane, cu număr de înregistrare din 21 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a precizat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, sectorul Târgu Mureş – Iaşi a fost inclus în structura TEN-T centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Capitală, într-un dosar de evaziune: Este vizată o firmă de pază administrată de fiul lui Sorin Ovidiu Bălan

     Poliţiştii vor pune în executare trei mandate de aducere în urma celor cinci percheziţii domiciliare, persoanele vizate fiind suspectate de implicare în săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit unor surse din Poliţie, controalele vizează firma de pază ASG Security Logistic, al cărei administrator este Alexandru Ion Bălan, fiul fostului realizator TV Sorin Ovidiu Bălan. În urma percheziţiilor vor fi duşi la audieri Alexandru Ion Bălan, mama acestuia, asociat în firmă, şi contabila societăţii.

    Totodată, verificările făcute de poliţişti, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial de Muncă, vizează identificarea persoanelor care asigură paza celor 25 de obiective controlate. Echipele de control verifică dacă cei care asigură paza acestor obiective au contracte de muncă, dacă acestea au fost înregistrate la ITM şi dacă angajaţii au atestate profesionale, a precizat Poliţia Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • Întâlnire între Niţă şi prefectul de Sibiu privind înfiinţarea unui sediu Romgaz la Bucureşti

     Prefectul de Sibiu, Ovidiu Sitterli, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că se deplasează la Bucureşti, unde va avea o întâlnire cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, privind înfiinţarea în Capitală a unui sediu secundar al Romgaz Mediaş.

    “În urma şedinţei Comisiei de Dialog Social (care a avut loc, vineri, la sediul Prefecturii Sibiu – n.r.), am înmânat încă de atunci ministrului nota de protest a sidicaliştilor, dar şi punctele de vedere ale membrilor Comisiei. La întâlnirea de astăzi (marţi – n.r), în calitate de prefect, voi prezenta, din nou, punctul de vedere al Comisiei de Dialog Social. Cred că domnul ministru trebuie să cunoască toate datele, să stea de vorbă cu toate persoanele implicate, în mod nemediat, pentru a putea lua o decizie”, a spus Oviciu Sitterli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro