BusinessMagazin

Tag: ovidiu

  • Fondatorul unei clinici private din România: „Frica de pandemie va ţine sistemul medical cel puţin până în 2021”

    Centrul Medical Provita, o companie de talie medie din piaţa serviciilor medicale private, pus pe piaţă de familia Palea în Bucureşti în urmă cu aproape un deceniu, era în plină dezvoltare înainte de izbucnirea pandemiei. Puşi faţă în faţă cu răspândirea virusului şi în rândul cadrelor medicale, dar şi cu măsurile autorităţilor de limitare a circulaţiei, antreprenorii au fost nevoiţi să „oprească hemoragia”, aşa cum spune chiar medicul Ovidiu Palea, fondatorul Provita.
    „Aveam de departe cele mai bune ultime şase luni cu o consolidare pe spital, cu programe noi şi deschiderea unui nou centru de recuperare. Am anticipat o cădere majoră a încasărilor care s-a adeverit în aprilie. A trebuit să luăm măsuri foarte grele ca «să oprim hemoragia», povesteşte Ovidiu Palea.
    El este de profesie medic, având şi experienţa unui alt sistem de sănătate din afară, după ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, în Washington.
    Venind des în ţară şi văzând o oportunitate după intrarea României în Uniunea Europeană, medicul român a decis să ia fonduri europene pentru a începe propriul business, în 2011, din banii săi şi ai soţiei sale, Ada Palea, economistă în SUA.
    În 2012, Provita a preluat o clinică ambulatorie din Bucureşti, iar până în 2015 a dezvoltat centrul de ambulatoriu. în 2015 a investit
    9 milioane de euro în spitalul Provita, o unitate cu 39 de paturi.
    Iar planurile pentru 2020 urmăreau în continuare dezvoltarea, înainte ca noul virus să ajungă în Europa, după care să afecteze toată lumea.
    Una dintre primele măsuri luate de autorităţi au afectat direct industrii importante, cu o contribuţie semnificativă la economie, cum ar fi HoReCa, acolo unde activitatea s-a oprit în perioada stării de urgenţă. Indirect însă, şi activitatea din sănătate a fost afectată, după ce doar pacienţii care aveau o urgenţă medicală mai puteau fi internaţi, iar ceilalţi pacienţi erau sfătuiţi să mai aştepte dacă există această posibilitate. Această recomandare a lovit direct în încasările operatorilor privaţi din sănătate.
    „Marea majoritate a proprietarilor de spaţii s-au dovedit cu adevărat parteneri de business şi am găsit soluţii într-o lună când am avut o cădere de 80% a încasărilor şi cu un prognostic rezervat pe mai departe”, a mai spus Ovidiu Palea.
    Totuşi, măsurile de distanţare au păstrat numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la un nivel redus, astfel încât spitalele să nu fie solicitate, ceea ce a redus impactul coronavirusului în România, în comparaţie cu ţări precum Italia sau Spania.
    Un aspect care nu a fost luat însă în calcul a fost cât de mult îi va afecta pe pacienţii care nu au putut să facă programări pentru probleme care nu erau urgenţe.
    „România nu a avut un impact acum deloc mare pentru că măsurile de distanţare, deşi păreau exagerate, au funcţionat. Cred însă că pe termen mediu va fi major! Pentru că sunt zeci de mii de pacienţi amânaţi pentru că n-au fost urgenţe şi care ies din ferestrele terapeutice fie cu prognostic ideal, fie devin urgenţe. Aceasta va genera un cost major în sistem în următorii ani”, a explicat fondatorul Provita.
    El crede că frica de pandemie va ţine sistemul medical „în gardă” cel puţin până în 2021, iar costurile vor creşte semnificativ, având în vedere funcţonarea la un nivel mai scăzut şi toate măsurile de protecţie.
    „În perioada în care era voie să operăm doar urgenţe, am ţinut deschise clinicile la un minim necesar raportat la un grad de încărcare aproape de zero în multe zile”, a mai explicat fondatorul Provita.
    Ovidiu Palea estimează că principalele schimbări în sistemul medical vor fi de la mai puţini pacienţi la stat la costuri mai mari pentru oameni şi creşterea tarifelor în sistemul privat, care se va lupta să menţină standardele de calitate. Recesiunea care va urma crizei sanitare se va vedea însă direct în buzunarul pacientului, mai spune medicul.
    Personalul medical s-a aflat în contact direct cu pacienţii, iar odată ce transmiterea virusului a devenit comunitară, fără a putea fi identificat primul pacient, virusul încă nou pentru lumea medicală şi-a adăugat încă o „necunoscută”.
    „Toţi colegii, furnizorii, bănci, medici asociaţi, pacienţi, absolut toţi am trecut prin clipe foarte grele şi cred că în perioada asta, unii mai mult decât alţii – dar oricum în premieră – am învăţat să fim mai puţin egoişti, să ne gândim la cei din jur şi faptul că nu poate să-ţi fie ţie bine şi tuturor rău. Şi cred că mulţi am avut brusc o trezire la realitate sau măcar un iz de ce înseamnă în viaţă să ai probleme cu adevărat”, a spus medicul Ovidiu Palea.
    Adaptare prin telemedicină?
    „N-ar trebui să existe acest termen”, crede Ovidiu Palea. Medicul spune că o consultaţie online nu poate înlocui relaţia dintre medic şi pacient în cabinet.
    Pentru a se adapta, operatorii privaţi au mizat pe telemedicină, iar pacienţii care voiau să discute cu un medic specialist despre o problemă de sănătate pot face acest lucru, contra cost, din propria casă. Inclusiv autorităţile au venit în spirijinul medicilor din punct de vedere legal pentru a reglementa activitatea medicală online.
    „Nu mă consider un conservator, dar medicina înseamnă contact! Verbal şi fizic! Pacientul trebuie să aibă un examen fizic, trebuie evaluat dosarul, investigaţiile, făcut un plan terapeutic şi explicat alternativele. Online e departe de ideal”, susţine Ovidiu Palea.
    Medicul crede că va creşte acest domeniu al consultaţiilor online pentru că există un deficit major de medici în anumite zone ale ţării şi ar putea fi parţial rezolvată această problemă, iar oamenii au văzut în aceste luni că funcţionează. Inclusiv Provita a creat o platformă online pentru a se adapta acestor vremuri.
    „Noi am început agresiv o platformă de online în ciuda opiniei mele conservatoare, pentru că idealul e una, ce trăim e altceva. Pot spune că pacienţii au fost foarte interesaţi pe perioada izolării, e posibil acum să scadă temporar, dar pe termen lung va creşte, zic eu, încet şi sigur”, a mai spus Ovidiu Palea.

    Scenarii optimiste
    Fondatorul Provita crede că va recupera pierderile din lunile martie şi aprilie şi va încheia anul 2020 pe creştere.
    „Dacă vorbim strict în cifre, venituri, cred că vom fi peste 2019 – adică vom recupera cele două luni – dar asta şi pentru că mă aştept la schimbări în rândul jucătorilor mari care au fost mai loviţi ca noi. Asta va genera fluctuaţii de personal şi business care cred că ne vor ajuta.
    Deci creşterea o văd mai mult dintr-o redistribuire. Pentru că buzunarul pacientului se va goli chiar şi pentru sănătatea lui”, a precizat Ovidiu Palea.
    El crede însă că anul 2021 va fi mai greu pentru business, iar măsurile la nivel de politică de sănătate ar trebui deja luate pentru a atenua impactul crizei. „Şi trebuie dată legea asigurărilor medicale private, care este în orice ţară europeană. Dacă se întâmplă asta, pacienţii români sunt salvaţi. Altfel, agonia va continua şi la stat, şi la privat”, a concluzionat Ovidiu Palea.
    Provita numără în prezent o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinici, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament. În cadrul centrelor Provita lucrează 110 persoane şi peste 200 de cola­boratori. Compania a ajuns în opt ani de la înfiinţare la afaceri de
    25 de milioane de lei în 2018 şi profit de 1,6 milioane de lei, activând într-o piaţă concurenţială, dominată de marile reţele cu clinici la nivel naţional.
    Serviciile medicale private generează anual circa 7 miliarde de lei, fiind o piaţă cu o evoluţie efervescentă în ultimii cinci ani, mai ales în urma tranzacţiilor prin care operatorii privaţi pot să se consolideze.

  • Ovidiu Şandor, CEO, Mulberry Development: Cred că vom reconfigura open space-ul , vom reduce puternic densificarea birourilor

    ​Ovidiu Şandor, CEO, Mulberry Development, spune că birourile de tip open space se vor reconfigura după această perioadă astfel încât să se poată păstra distanţarea socială impusă de criza actuală. Lucratul de acasă va alterna cu lucratul de la birou, iar angajaţii vor începe să cheltuiască mai mulţi bani pe tot ceea ce înseamnă amenajarea locuinţei.

    “Dezvoltatorii, arhitecţii şi cei din industri încep să îşi pună problema cum să reconfigurăm modul în care vom construi în viitor. Cred că vom reconfigura open space-ul, vom reduce puternic densificarea birourilor, vom vedea mai puţini oameni la birou, dar care vor avea un spaţiu individual mai mare, birourile vor trece printr-o transformare”, spune Ovidiu Şandor, CEO, Mulberry Development, în cadrul videoconferinţa ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică.

    Alte declaraţii:

    –        Cred că noţiunea de birou va fi schimbată, nu cred că toată lumea va lucra de acasă, dar o parte din timp vor alege această opţiune. Conformaţia birourilor se va schimba pentru a implementa regulile de distanţare socială. Acest stay home se va transforma în stay safe.

    –        Marea problemă nu e lichiditatea, ci lipsa de încredere care există în rândul consumatorilor şi a antreprenorilor, dar şi în rândul băncilor. Trebuie să construim planuri pentru fiecare sector în parte.

  • Bani reali din reţele virtuale

    Aşa a luat naştere businessul VIVA Telecom, care a demonstrat după opt ani de activitate că pariul pe antreprenoriat a fost câştigător: anul trecut, afacerile companiei au ajuns la peste 1,5 milioane euro pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe din economia locală. 

    După criza economică din 2008, companiile şi-au regândit businessul şi implicit şi-au şi schimbat filosofia de business. Pornind de la aceste premise, am considerat că şi în România putea să funcţioneze conceptul de operator virtual de telecomunicaţii. În Europa conceptul era acceptat de piaţă şi de operatorii tradiţionali”, a povestit pentru Business MAGAZIN Ovidiu Popa, fondatorul şi directorul general al VIVA Telecom ideea de la care a pornit businessul. „Ideea clientului de a cumpăra fibră optică trebuia să dispară!

    El trebuia să înţeleagă că achiziţionează un serviciu de internet cu o anumită viteză şi stabilitate, suport tehnic specializat, mai bine spus nişte parametri specificaţi într-un SLA (service level agreement). Pentru client trebuia să fie transparent cine îi instala infrastructura de telecomunicaţii. Important pentru el era cine îi asigură nivelul de serviciu de care are nevoie”, a completat el

    În cei opt ani de activitate, VIVA Telecom s-a specializat în furnizarea de servicii IT&C integrate, portofoliul său cuprinzând în prezent o serie de servicii şi soluţii digitale precum servicii de telecomunicaţii – internet, telefonie, inclusiv de tip VoIP (voice over IP), servicii de găzduire, servicii de securitate IT pentru întreaga infrastructură de reţea, servicii de supraveghere video, soluţii de afişaj digital (digital signage), sistem de pontaj electronic şi servicii de management IT.

    „Portofoliul nostru a evoluat continuu, adaptându-se atât cererii, cât şi evoluţiei tehnologice. Businessul VIVA Telecom a pornit cu pachete de telefonie, servicii de internet şi digital signage destinate pieţei B2B (business to business). Cerinţele clienţilor noştri ne-au convins să ne dezvoltăm continuu portofoliul de soluţii şi servicii şi, în prezent, oferim atât companiilor din România cât şi companiilor cu prezenţă la nivel global servicii de internet, soluţii de securitate IT, hosting şi colocare în centre de date premium, private şi cloud hibrid, smart marketing şi digital signage, supraveghere video şi control acces, soluţii de premium Wi-Fi destinate evenimentelor cu număr foarte mare de participanţi – târguri, concerte, festivaluri”, a explicat antreprenorul.

    VIVA Telecom a reuşit astfel să îşi facă loc pe piaţa telecom din România, o piaţă extrem de concurenţială, dominată de giganţii Orange, Vodafone-UPC şi RCS-RDS, pe care mai există puţine companii independente. Înainte de a porni businessul propriu, Ovidiu Popa a lucrat timp de 11 ani în cadrul operatorului local de telecom RCS-RDS, ultima poziţie ocupată fiind cea de director comercial la nivel naţional.

    Care a fost însă cea mai mare provocare în demararea propriului business? „Principala provocare a fost acceptarea noţiunii de operator virtual de telecomunicaţii de către clienţi şi operatori. Ulterior, ne-am luptat pentru schimbarea conceptului prin care se contractează parametri tehnici, nu infrastructură”, a subliniat el, adăugând că o altă provocare a fost reprezentată de tarifele scăzute pe piaţa din România la serviciile de IT şi telecom. „În special în acea perioadă clientul se uita doar la preţ şi nu lua în calcul faptul că un preţ scăzut la un serviciu de bază putea să-i genereze un cost mult mai mare dacă acel serviciu nu funcţiona. Prin urmare, pentru un serviciu premium trebuia să înţeleagă că primeşte mult mai mult şi implicit trebuia să compare preţurile pentru ceea ce primeşte, nu cu cele mai mici preţuri din piaţă.”

    Anul trecut, VIVA Telecom a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior, şi un profit net de 377.000 lei, mai mult decât dublu comparativ cu 2017, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Ca procent din cifra de afaceri predomină serviciile de date, urmate de cele de data center şi premium Wi-Fi. Majoritatea clienţilor din portofoliul VIVA Telecom, folosesc, pe lângă alte servicii oferite de noi, serviciile noastre de Internet Premium”, a punctat el.

    Clienţii ţintă ai VIVA Telecom sunt atât companiile mici şi mijlocii, cât şi companiile mari din orice industrie, care au nevoie de implementarea soluţiilor din portofoliul său. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă compania are şi proiecte în străinătate.
    „Nişa în care activăm ne oferă o plajă de 10.000-15.000 de companii pe care le putem prospecta, iar în prezent avem un portofoliu important de clienţi din segmentul B2B. Sunt puţine locaţii în care nu putem ajunge. Dacă un client doreşte o soluţie de internet în vârf de munte, cu siguranţă o va avea. Cel mai «exotic» proiect a reprezentat o soluţie de internet pentru o exploatare petrolieră în deşert”, a menţionat Ovidiu Popa.

    Proiectele realizate de VIVA Telecom până acum au implicat un mix de servicii destinate unor companii din diferite industrii precum cea financiar-bancară, retail, medical, HoReCa, dar şi platforme de comerţ online sau chiar firme IT. „În portofoliul nostru de clienţi se află şi companii IT ce furnizează servicii conexe, pentru care, de mulţi ani încoace, furnizăm servicii de date, wi-fi, soluţii de call center pentru soluţiile CRM pe care le integrează sau pur şi simplu, suntem prima lor recomandare atunci când este vorba despre externalizarea IT-ului pentru clienţii acestora”, a precizat fondatorul VIVA Telecom.

    Compania a reuşit să câştige tot mai multe proiecte pe piaţa locală şi datorită faptului că pachetele de servicii personalizate pe care le oferă au în medie un tarif cu 20% mai mic decât cele practicate de competiţie.

    Pentru 2019, ţinta de afaceri a companiei este de peste 1,3 milioane euro, în condiţiile în care anul acesta VIVA Telecom a avut mai multe proiecte în zona de servicii, decât pe partea de infrastructură hardware. „Anul acesta ne-am axat mai mult pe eficientizarea proceselor şi pe categoria de servicii care generează o marjă brută mai mare pentru companie. Faţă de anul trecut am crescut cu 40 % serviciile de Premium Wi-Fi Internet şi cu 30% serviciile de colocare şi private cloud”, a explicat Ovidiu Popa. Businessul VIVA Telecom nu se află în zona de volum, cu un număr cât mai mare de clienţi, a completat el, ci se axează pe realizarea unui număr mai redus de proiecte, însă complexe, unde specificaţiile tehnice solicitate de către clienţi sunt atipice şi implică personal specializat, atât în zona de IT şi telecom cât şi în zona de programare.

    „Numărul cererilor venite din partea clienţilor cu nevoi specifice a crescut şi sperăm să putem acoperi cât mai multe dintre acestea şi implicit să avem cât mai mulţi clienţi.”

    Strategia de dezvoltare a VIVA Telecom implică creşterea constantă – încet, dar sigur. „Pentru că nu vorbim de un business de volum, dorim să generăm creşterea prin îmbunătăţirea şi exploatarea unor linii de business ce reprezintă, din punctul nostru de vedere, viitorul, fie că vorbim de servicii de telecom, internet, digital marketing sau cloud”, a subliniat el.

    O componentă importantă a creşterii businessului VIVA Telecom în viitorul apropiat va fi reprezentată de lansarea unor pachete de servicii integrate destinate start-up-urilor, pachete ce vor fi lansate la începutul anului următor. Totodată, pe termen mediu, în următorii 2-3 ani, compania are în plan să îşi dezvolte activitatea în principal în direcţia serviciilor de premium Wi-Fi, serviciilor IT şi telecom dedicate pentru principalele industrii active pe piaţa locală, şi să-şi extindă prezenţa în Europa prin intermediul serviciilor de cloud privat.
    „Planurile de extindere pe următorii 2-3 ani vizează furnizarea serviciilor de premium Wi-Fi în cât mai multe clădiri noi de birouri, să avem servicii de IT şi telecom personalizate pe principalele verticale de business din România, precum şi să ne extindem serviciile de cloud privat în cât mai multe puncte de prezenţă din Europa. Pentru clienţii care doresc servicii de cloud de la Amazon sau Microsoft Azure ne propunem să devenim principalul furnizor de link privat între sediul lor de operaţiuni şi centrele de date ale Amazon sau Microsoft”, a conchis antreprenorul.

  • RPA pentru IMM: UiPath a lansat un pachet de soluţii de automatizare pe bază de subscripţie lunară cu care ţintesc şi IMM-urile româneşti

    Soluţiile de automatizare de tip RPA (Robotic Process Automation), pot fi adaptate pentru orice companie, indiferent de dimensiune, iar „unicornul” românesc UiPath – evaluat la 7 miliarde dolari în ultima rundă de finanaţare – a lansat soluţii cu care ţintesc şi IMM-urile din România, explică pentru ZF Ovidiu Marin, RPA Program Manager în cadrul Connections Consult România.

    „Există soluţii de automatizare atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii, dacă respectiva companie are procese standardizate şi repetitive. (…)UiPath a lansat un pachet prin care targeteză IMM-urile din România. Partenerii UiPath precum noi, pot să ofere clienţilor şi automatizări de procese sub formă unui serviciu cu subscripţie lunară”, spune Ovidiu Marin.

    Costul de implementare pentru o soluţie de tip RPA ar putea varia în funcţie de complexitatea procesului şi a dimensiunii companiei.

    Reprezentanţii Connections susţin că automatizarea a 3-5 procese medii poate pleca de la câteva mii de euro şi poate ajunge chiar şi până la preţuri de până la 15.000 euro în cazurile unde complexitatea este ridicată. Timpul de implementare variază de asemenea între 1 şi 3 luni.

    IMM-urile care vor să implementeze astfel de soluţii trebuie să realizeze o analiză de costuri pentru a calcula randamentul unor astfel de eficientizări în vederea unei investiţii.

    RPA este o soluţie adoptată pentru a creşte randamentul, productivitatea şi pentru a reduce costurile dar poate fi folosit şi pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor, susţin consultanţii.

    Argumentul pieţei de RPA este că un robot este angajatul model care are un cost mult mai mic faţă de angajatul clasic. Acesta poate duce la bun sfârşit o serie de activităţi dintre cele mai complexe şi diversificate. El poate non-stop şi nu are nevoie de concediu de odihnă sau pauze de masă. 

     

     

     

  • Revolta unui şef de companie: „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă”

    Success Academy a fost fondată în 2016 de către omul de afaceri Ovidiu Atanasiu alături de trei asociaţi. De aproape două decenii, Atanasiu s-a implicat constant în proiecte de dezvoltare a echipelor din zona de business – vânzări, management, relaţii cu clienţii – prin programe de training şi consultanţă. În urmă cu şapte ani, Mirela Ursu (fondator al centrului de pregătire pentru examenele de limba engleză Flying Colours) i-a propus să lanseze împreună un proiect pe zona de dezvoltare a copiilor şi adolescenţilor.

    „Am refuzat de fiecare dată, ştiind care este gradul nostru de încărcare în proiectele de business. Pe de altă parte, şi noi primeam semnale de la adulţii pe care îi aveam în sala de training. «Dacă ştiam asta la 14 ani…», ne spuneau. Nu ştiu cum s-au aliniat planetele şi am acceptat.”

    În primul an de activitate, cifra de afaceri generată de Success Academy a fost de 200.000 de lei şi a crescut constant: 326.000 de lei în 2017, 462.000 de lei în 2018, iar în primele şase luni ale acestui an a ajuns deja la 395.000 de lei. În ceea ce priveşte profitul, acesta a avut de asemenea o evoluţie crescătoare, de la 10% în primul an la 17% în cel de-al doilea şi 24% în al treilea an. Pentru anul acesta, reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 800.000 de lei.

    La începuturile businessului, resursele organizatorice precum sălile de training utilate complet şi materialele necesare desfăşurării activităţii le-au fost puse la dispoziţie de către partenerii de la Flying Colours. Investiţiile realizate de-a lungul anilor s-au ridicat la 50.000 de euro, fonduri direcţionate în principal în amenajarea de noi spaţii pentru training, licenţe, materiale, tehnică de calcul şi traininguri. „Am avut un focus continuu pe dezvoltare. Cu experienţa pe care am câştigat-o în 27 de ani de business, am putut anticipa aproape toate momentele care ar fi putut deveni critice. Am ştiut de la început că vom avea un volum foarte mare de informaţie. Ne trebuia organizare. De aceea am investit încă de la început in sisteme de management al clienţilor, al activităţilor. Am investit în sisteme de management al cursanţilor. Am automatizat procesele astfel încât să eficientizăm la maximum efortul şi resursele interne. Am externalizat contabilitatea, marketingul şi IT-ul.”

    În prezent, Success Academy are 250 de cursanţi, iar de-a lungul celor patru ani de activitate numărul copiilor şi adolescenţilor care au urmat cursurile acesteia a fost de 400. Grupele de studiu sunt axate pe două programe, structurate pe două niveluri de maturitate: juniori (11-14 ani) şi adolescenţi (15-18 ani). Cel de juniori este structurat pe doi ani de lucru, iar cel de adolescenţi se întinde pe patru ani. Copiii provin din licee de stat sau private şi, în proporţie de 80%, provin din familii în care cel puţin unul dintre părinţi este antreprenor sau corporatist, „deci înţeleg cel mai bine ce facem. Sunt părinţii care înţeleg foarte bine ce înseamnă dezvoltare personală şi leadership. Sunt părinţi care au participat la rândul lor la traininguri şi intuiesc valoarea pe care o aduce programul”.

    În ciuda structurii programului, antreprenorul spune că „vârsta este pentru noi doar orientativă. Un copil cu un nivel ridicat de maturitate va intra în programul de adolescenţi chiar dacă vârsta i-ar spune să fie la juniori. Am avut multe situaţii de acest gen, în special la fete, ele fiind mai mature la această vârstă în comparaţie cu băieţii. Ideea este că un copil poate intra la Success Academy la Juniori şi poate absolvi pas cu pas până finalizează anul IV de adolescenţi.”

    Preţul cursurilor Succes Academy este apropiat de cel al meditaţiilor cumulat pe un an de zile, mai precis 1.090 de euro/an în cazul cursurilor de juniori, care au câte o sesiune de 2 ore în fiecare weekend, în care au şi şcoală. Programul respectă vacanţele copiilor şi sărbătorile legale libere. Adolescenţii au câte două sesiuni de câte 2 ore săptămânal. Preţul pentru adolescenţi este 1.845 euro/anul de studiu.

    Reprezentanţii businessului nu au luat încă o decizie în direcţia unei extinderi, concentrându-se momentan pe consolidare. „Problema pe care o vedem este de a menţine nivelul de calitate. Vrem să ne extindem reţeaua de traineri şi apoi să luăm în calcul deschiderea unei noi filiale în altă zonă geografică.”
    Echipa Success Academy este formată din 12 traineri, dintre care jumătate se ocupă de cursurile în limba română, iar ceilalţi şase, de cele în limba engleză. Cursurile academiei se desfăşoară în weekend, iar câştigul trainerilor depinde de numărul sesiunilor susţinute. De pildă, un trainer care susţine într-o zi trei sesiuni de câte 2 ore fiecare, adică 8 zile pline, poate câştiga 1.680 de euro într-o lună. Businessul are şi patru angajaţi pe latura organizatorică şi administrativă.

    Cea mai mare provocare în dezvoltarea academiei a fost adaptarea conţinutului la vârsta şi mentalitatea cursanţilor, spune Atanasiu. „Un an de zile am lucrat la asta şi încă mai îmbunătăţim programul. Este un proces dinamic, dar extrem de consumator de timp, energie şi inspiraţie ca să găseşti «formula magică» pentru a ajunge la mintea şi sufletul tinerilor din academie.” De asemenea, adaugă el, o provocare uriaşă a fost şi „găsirea trainerilor care să poată să-şi dea jos mintea de adult şi să se adapteze la copiii cu care lucrăm. Traineri care să nu se mai ia aşa de în serios cum o fac de obicei în trainingurile cu adulţii şi care să se poată poziţiona pe plan egal cu cei tineri.”

    A căutat traineri care să aibă experienţă reală de business, dar mai ales care să nu aibă nici cea mai vagă legătură cu atitudinea clasică de profesor, şi asta pentru că „nu poţi să livrezi sesiunile pe principiile clasice ale şcolii“, susţine fondatorul Success Academy. Şi menţinerea contactului permanent cu părinţii a reprezentat un test, însă Atanasiu spune că „avem constant întâlniri cu părinţii, culegem feedback continuu de la ei. Nu putem funcţiona altfel, dacă ne dorim rezultate. 250 de copii înseamnă în mod real 500 de părinţi cu care trebuie să comunici”.

    Nu în ultimul rând, provocările vin şi din situaţiile speciale ale tinerilor. „Au probleme diverse. Mari, enorme pentru vârsta lor. La nivel de relaţii, la nivel de rezultate şcolare, la nivel de comunicare, la nivel de încredere de sine. Şi nu se simt ascultaţi. Trebuie să ne facem timp să fim lângă ei şi să le punem atent întrebările astfel încât să îşi conştientizeze situaţia din toate perspectivele şi să aleagă cea mai bună soluţie la problemele lor. Şi cu rezultate clare.” El spune că tinerii din ziua de astăzi vor să înveţe, vor să afle lucruri, sunt conştiincioşi, responsabili, dar pe subiectele ce le ating interesul. Avem în faţă o nouă generaţie, total diferită de cum am fost noi, şi nu ştim cum să ne raportăm la ea. „Nu ştim cum să ne comportăm cu ea, nu ştim să-i înţelegem nevoile şi contextul general în care se dezvoltă. Noi suntem cei care greşim dramatic în relaţia cu ea.”

    Pe viitor, planurile de investiţie vizează o serie de studii dedicate problemelor adolescenţilor, deoarece, crede Atanasiu, „orice furnizor de learning îşi sugrumă businessul dacă nu investeşte în zona de research & development. Îşi stoarce piaţa şi apoi observă că nu mai are ce să ofere clienţilor. Multe companii de training şi-au atins astfel pragul de competenţă. Sau de incompetenţă. Se ajunge în blocaj la un anumit moment.”

    Când vine vorba de competiţie, Ovidiu Atanasiu spune că activează într-o piaţă foarte fragmentată şi aglomerată. „Sunt zeci, poate sute de furnizori mici de diverse programe pentru copii şi adolescenţi. Conceptul de dezvoltare personală este văzut foarte larg. Astăzi se face dezvoltare personală şi prin excursii în pădure. Prin muzică, balet, pictură, teatru, fotografie sau orice altceva vă vine în minte. Cu certitudine putem include în concept toate activităţile posibile. Noi ne-am poziţionat diferit prin tot ceea ce facem. Promisiunea noastră este să dezvoltăm tinerii în zonele cerute de trecerea lor spre maturitate.”

    În opinia lui Atanasiu, mediul academic românesc nu va trece în viitor prin vreo schimbare de fond. „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă, de tipul clasa 0 se va numi de acum clasa I şi clasa a XII-a devine clasa a XIII-a. De aceea, nu cred că vom vedea schimbări spectaculoase”, concluzionează el.

  • 5 minuni naturale din România apreciate de o lume întreagă

    5. Tunelul Iubirii

    O porţiune de cale ferată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş a devenit o curiozitate pentru vizitatori şi un loc apreciat de către îndrăgostiţi. Pe marginile căii ferate arborii şi vegetaţia din jur s-au unit şi au creat forma perfectă a unui tunel, o boltă de copaci lăsată să crească în voie face din acest loc un peisaj unic în România. Puţini români ştiu să ajungă în acest loc magic, Tunelul Iubirii se află cam la jumătatea distanţei dintre Obreja şi Glimboca şi este deseori asemănat cu Pasajul Iubirii din Ucraina.


    4. Insula Ovidiu

    În apropierea oraşului Ovidiu se află insuliţa omonimă, un spaţiu excelent pentru cei care doresc să se bucure de linişte câteva ore şi să relaxaze într-o zonă prea puţin atinsă de mâna omului. Insula Ovidiu este exemplul perfect al naturii armonioase, dar şi leagănul unei legende unice. Pentru a ajunge pe insulă, trebuie să călătoriţi până la destinaţie cu vaporaşul, dintr-o dată se va dezvălui o oază de verdeaţă de o frumuseţe cum rar aţi mai întâlnit.


    3. Canionul Şapte Scări


    Se află chiar pe Valea Prahovei, dar deşi este localizat într-un loc atât de accesat de către turişti, nu este atât de renumit. Această splendoare naturală se află la o aruncătură de băţ de Predeal şi este format în întregime de apele pârâului Şipoaia. Canionul Şapte Scări se află la o altitudine cuprinsă între 1100-1200 de metri şi este format din şapte chei săpate în calcar, găzduind un număr de şapte cascade. Pentru a admira unicul canion, trebuie să urci şapte rânduri de scări metalice care îşi vor solicita destul de mult efortul fizic.


    2. Lacul Ochiu Beiului

    Se află în Munţii Aninei, iar nuanţa sa de culoarea cerului te îndeamnă să-i afli povestea. Lacul Ochiul Beiului este o structură unică în România, o acumulare de apă cu diametrul de 15 metri, care nu îngheaţă niciodată, nici măcar în timpul iernii. Lacul nu are o adâncime mai mare de 3,6 metri, aşa încât va fi foarte uşor să observi păstrăvii care se plimbă jucăuşi pe fundul apelor. Zona este frumoasă şi plină de mistere, cu o faună unică şi peisaje uimitoare.


    1. Cascada Bigăr

    Podiumul nu poate fi ocupat decât de Cascada Bigăr, una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din Europa şi chiar din lumea întreagă. Această operă de artă sculptată de natură se află pe Cheile râului Miniş şi constiuite împreună cu împrejurimile un orizont unic tot mai apreciat de către turiştii din întreaga lume. Turismul în zonă s-a relansat odată cu anul 2010, atunci când o revistă de specialitate a realizat un album cu locuri deosebite din România în care a fost inclusă şi Casada Bigăr.

  • EY România l-a desemnat pe Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development, Antreprenorul Anului 2018

    „Cred că mediul de afaceri trebuie să sărbătorească ce reuşim să facem în ciuda tuturor dificultăţilor, sunt seri speciale, pentru că rar în business cineva te bate pe umăr că ai făcut o treabă bună. Când oameni din străinătate mă întreabă de România, oameni care aud de dificultăţi, îmi place să descriu lucrurile cum că am avea zona economică două sfere: cea de stat şi cea privată unde vorbim de firme private care fac afaceri cu alte firme private sau cu consumatorul final. Acea sferă care a împins în ultimii 20 de ani această ţară înainte”, a spus Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development.
     
    EY România a organizat joi seară Gala EY Entrepreneur of The Year 2018 Romania, în cadrul căreia a premiat cele mai bune companii antreprenoriale din România.
     
    „Am reuşit să aducem împreună peste 10.000 de oameni şi afaceri de peste 600 de milioane de euro prin acest eveniment. Ediţia a dus firme mari cu branduri regionale în contextul în care am văzut achiziţii, contracte externe semnificative, contracte green-field. (…) Din cei 43 de candidaţi intraţi în competiţie, am avut un premiu dedicat antreprenorilor din tehnologie. Aşteptăm încă un unicorn.”, a spus Bogdan Ion (foto dreapta), country manager EY România, în cadrul evenimentului.
     
    Locul doi la categoria de Antreprenorul Anului a fost câştigat de businessul Medlife.
     
    „În urmă cu două decenii am vrut să dau semenilor mei o alternativă la serviciile medicale româneşti. În scurt timp, cei doi băieţi ai mei mi-au dat posibilitatea ca visul să devină realitate”, a spus Mihaela Marcu, mama antreprenorului Mihai Marcu, fondator al Medlife.
     
    Locul trei în această categorie a fost câştigat de businessul Cris-Tim, fondat de anteprenorul Radu Timiş.
     
    „Mă bucur că sunt în temă aici şi sunt foarte mulţi antreprenori de valoare, oameni care au succes. Şi sunt convins că trebuie să avem încredere în noi că putem face lucruri valoroase, că ne schimbăm noi şi schimbăm totul în jurul nostru. Acum câţiva ani am schimbat paradigma din alimente nesănătoase în cele sănătoase. Că vorbim de mezeluri, că vorbim de lactate, acum trebuie să fie produse sănătoase. (…) Credem că după ce nu vom mai fi noi, se va mai vorbi mult timp de Cris-Tim”, spune Radu Timiş.
     
    O categorie nouă introdusă anul acesta a fost cea de Antreprenorul Anului în Tehnologie, iar locul 1 a fost câştigat de Mondly.
     
     „Ne propunem să fim mai buni, suntem motivaţi de inovaţii şi de a crea lucruri care nu există. Ce vom face mâine? Cum vom face învăţarea mai interesantă şi asta e un lucru care aduce plus valoarea care ne-a pus în poziţia asta”, spune Alexandru Iliescu, fondator Mondly.
     
    Compania Fortech a câştigat locul doi la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year, pe segmentul de tehnologie.
     
    „E o surpriză pentru mine. Vreau să mulţumesc familiei pentru înţelegerea faţă de nopţile în care am fost plecat, zilele în care am plecat în SUA, Germania, Elveţia. (…) Dorim să creştem internaţional cu o echipă solidă”, spune Călin Văduva, fondator Fortech.
     
    Locul trei la această categorie a fost câştigat de Liviu Apolozan, CEO DocProcess.
     
    “Mulţumesc celor peste 3.200 de clienţi care au avut încredere în noi şi echipei DocProcess care este implicată în concepţie, strategie şi implementare. Suntem în faţa unei provocări demografice extraordinare şi trebuie să găsim soluţii pentru deficitul de forţă de muncă. Pentru a face faţă, noi am făcut o investiţie în afara graniţelor ţării, iar pentru clienţii noştri am creat mijloace de automatizare, robotizare, AI, care să îi ajute să fie operaţionali în aceste condiţii. Schimbarea tehnologică este un mare şoc şi până nu de mult, era greu să faci o transformare digitală dacă nu erai o companie de câteva zeci, sute de milioane şi atunci ne-am gândit noi să oferim sprijin şi firmelor mai mici. Din punct de vedere legal lucrurile se schimbă repede, standardele de lucru urmează şi ele, iar noi oferim soluţii pentru a le respecta.”, spune Liviu Apolozan, fondator DocProcess.
     
    EY România a mai acordat un premiu şi pentru afacerile de familie, iar acesta a fost primit de familia Boromiz pentru businessul Boromir.
     
    „Nu am pregătit un speech. Mă simt ca şi când vând pepeni la grădinari, pentru că toţi sunteţi în afaceri şi ştiţi ce înseamnă afacerile. Mă simt bine, mă simt pe culmea unui munte şi împreună cu voi ne pregătim pentru următorul vârf şi următoarele provocări”, a spus Constantin Boromiz, fondator al Boromir.
     

     

    Juriul pentru premiile EY Entrepreneur of The Year a fost format din Cristi Covaciu, fondator IPEC, preşedintele juriului şi câştgător al ediţiei 2017, Doina Popescu, Managing Partner, Forevest Capital Partners, Daniel Dines, CEO UiPath, Marius Ştefan, CEO Autonom şi Vasile Armenean, fondator Betty Ice.

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.

  • Cine sunt cei doi bucătari ROMÂNI care au CUCERIT Parisul. Chefii români care i-au bătut pe francezi la ce se pricep cel mai bine: bucătăria – VIDEO

     Publicaţia franceză Vogue a descris un restaurant dezvoltat de doi români în Paris drept „restaurantul momentului”. Astfel, alături de Le Chardenoux, Raw-Saint-Germain, Vivant  2, Pastificio, în top 5 restaurante ale momentului se se află şi restaurantul Ibrik al chefilor români Bogdan Alexandrescu şi Ovidiu Malişevschi.

    Gulaş de pui, sarmale, mămăligă, salată boef, dar şi trufe negre se află în meniul creat de români în Paris – o combinaţie pe care specialiştii Vogue o descriu drept „exotică şi foarte reuşită”.

  • Povestea sportivului din Braşov care a transformat o casă bătrânească într-un imperiu de zeci de milioane de euro

    Ovidiu Gârbacea, proprietarul pensiunilor, hotelurilor şi bazei sportive de la Cheile Grădiştei, a pornit de la 7 camere şi a ajuns la un adevărat oraş.

    Ca fost practicant al sporturilor de iarnă şi fost selecţioner, Ovidiu Gârbacea s-a gândit să facă o staţiune în care să se poată pregăti schiorii, în special biatloniştii.

    Ovidiu Gârbacea este multiplu campion naţional la schi fond, campion universitar şi campion balcanic; el a fost antrenor al Lotului Olimpic cu rezultate remarcabile. Antreprenorul spune că a renunţat la funcţia de selecţioner al lotului de schi şi a decis să se reprofileze încă în 1990. El a ajuns la o înţelegere cu fraţii săi şi a preluat casa părintească, din care a făcut o pensiune cu 7 camere. Având şi afaceri cu cherestea într-o zonă în care aproape totul se construieşte din lemn, a putut dezvolta întreg proiectul Cheile Grădiştei.

    Staţiunea a ajuns să deţină două terenuri de fotbal, altul de minifotbal sau handbal în aer liber, două terenuri de tenis şi o sală de sport. Piesa de rezistenţă a Complexului turistic Cheile Grădiştei Fundata este un poligon de biatlon, cu pârtiile de schi fond aferente, care a intrat în circuitul internaţional la Festivalul Olimpic al Tineretului European (2003). În 2006, Ovidiu Gârbacea organiza pentru prima oară Cupa Cheile Grădiştei la schi fond şi biatlon.