Tag: optimist

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ritmul angajărilor va încetini în România în trimestrul al treilea. În ce domenii sunt cele mai optimiste planuri de angajare

     Previziunea netă de angajare reprezintă diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor, în trimestrul următor, precizează Manpower în raportul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă.

    Astfel, dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi, 70% nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorii de companii se arată optimişti cu propriile companii, dar sunt presimişti în privinţa economiei în ansamblu

    Creşterea economică nesigură sau instabilă, răspunsul Guvernului la deficitul fiscal şi la povara datoriilor, volatilitatea cursului de schimb sunt principalele îngrijorări ale directorilor generali din România. Creşterea bazei de clienţi si fidelizarea acestora, managementul talentelor şi structura organizaţională sunt principalele arii în care se anticipează schimbări de strategie. Directorii de companii se vor concentra pe întărirea relaţiilor cu principalii stakeholderi: clienţi, furnizori, autorităţi, presa şi comunitatea locală

    Directorii generali din România par să-şi fi regăsit încrederea în perspectivele de creştere ale companiilor lor, atât pe termen scurt, cât şi mediu. 42% dintre respondenţi s-au arătat foarte încrezători cu privire la perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorul an, iar 60% şi-au manifestat această aşteptare pentru următorii trei ani (în comparaţie cu 36%, respectiv 46% la nivel global).

    “În schimb, optimismul acesta pentru propriile companii pare decuplat de perspectivele globale de creştere, opiniile despre situaţia economică generală fiind mai degrabă rezervate. Este un semn că directorii generali din România au învăţat că în actuala conjunctură economică nu se pot baza decât pe forţele proprii pentru creşterea afacerilor”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România. 

    Astfel, 47% dintre respondenţii din România anticipează că economia va stagna în acest an, iar 38% văd chiar o deteriorare a conjuncturii economice (în timp ce media globală este de 28%).

    Cei mai mulţi dintre directorii generali din România se vor concentra pe oportunităţi de creştere organică pe piaţa internă (33%) şi pe dezvoltarea de noi produse şi servicii (29%), în timp ce doar 5% dintre respondenţi mizează pe noi pieţe externe. în schimb, 15% dintre respondenţi consideră că extinderea operaţiunilor de pe pieţele externe unde companiile lor sunt deja prezente este cea mai bună opţiune de creştere. Se remarcă şi o orientare către proiecte de fuziuni şi achiziţii, joint-ventures şi alianţe strategice – 18% dintre respondenţi mizând pe astfel de strategii de creştere, faţă de doar 5% care vedeau astfel de oportunităţi în ediţia anterioară.

  • Românii sunt mai optimişti decât anul trecut

    Totuşi, au rămas constante temerile legate de creşterile de preţuri, iar acestea reprezintă principala preocupare a românilor. În consecinţă, principala strategie ca răspuns la criză rămâne disciplina mai strictă a bugetelor.

     Acetea sunt rezultatele studiului „Nivelul de trai” pe care compania de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown îl face din anul 2008. Cercetarea constă într-un sondaj telefonic pe un eşantion de 1000 respondenţi cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani, din mediul urban. Pentru ultima ediţie, culegerea datelor a avut loc în perioada 12-19 februarie 2013.

    Parte a grupului Daedalus cu peste 15 ani de activitate în România, Daedalus Millward Brown este  cea mai mare companie de cercetare de marketing cu capital integral românesc. Reţeaua globală Millword Brown are 82 de locaţii în 52 de ţări.

  • SONDAJ: 60% dintre români cred că ţara noastră e privită prost în Uniunea Europeană

     Astfel, 12% din respondenţi s-au declarat foarte optimişti cu privire la viitorul UE, 34% fiind pesimişti, iar 50% au indicat că au o imagine pozitivă a Uniunii. Aceasta e percepută negativ de 26% din români, în timp ce 21% au o percepţie neutră.

    De asemenea, 74% din români consideră că e un lucru bun că România este membră UE, iar numai 22% consideră că este o realitate negativă. Circa două treimi (65%) consideră că România beneficiază de pe urma aderării la UE, iar 33% sunt de părere că ţara noastră nu iese în avantaj datorită aderării.

    Pe de altă parte, nu mai puţin de 60% din români sunt de părere că România are o imagine negativă în UE (42% au indicat că e vorba de o imagine proastă şi 18% de o imagine foarte proastă), 38% considerând că ţara noastră e în general “bine privită” în cadrul Uniunii. Numai 1% din respondenţi au spus că România e văzută foarte bine în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta nu crede într-o absorbţie de 50% a fondurilor UE, avansată de Teodorovici: Este foarte optimist

     Întrebat la postul Digi 24 dacă ţinta de 50% pentru absorbţia fondurilor europene până la sfârşitul acestui an i se pare fezabilă, premierul a răspuns negativ, adăugând că Teorodovici este foarte optimist spre deosebire de fostul ministru de resort Leonard Orban.

    “Nu, până la sfârşitul acestui an, nu. De aia l-am pus în funcţie (pe Teodorovici-n.r.), pentru că e un om foarte optimist, spre deosebire de Orban care era un tehnician, dar în general foarte pesimist. Teodorovici păcătuieşte în partea cealaltă, prin optimism, dar e o variantă bună şi aceasta “, a spus Ponta.

    El a apreciat că la finele anului poate fi consemnat “un rezultat mulţumitor” în ceea ce priveşte atragerea fondurilor UE, dar a evitat să indice un plafon.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred europenii despre redresarea economică. Românii, printre cei mai optimişti

     “Prognoza consumatorilor, când vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evolua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut”, se arată în studiul GfK Climatul de consum în Europa şi SUA.

    Potrivit sursei citate, cele mai ridicate valori ale indicatorului privnd încrederea în economie le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de România (-13,6 puncte), iar cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia (-36,9 puncte).

    “Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. (…) Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil”, conform GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • Băsescu: Sunt optimist privind economia României. Sunt semne bune în industrie şi exporturi

     “Uitaţi, chiar dacă deranjez pe cineva, pot să vă spun că România este stabilizată macroeconomic şi că veniturile pe primele trei luni s-au făcut la nivelul prognozat. Deci, din acest punct de vedere, nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Mai mult decât atât, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.

    Exportul, avem deocamdată datele din luna ianuarie, este plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi, lucru extrem de important, avem o creştere foarte puternică, în ianuarie şi februarie, la exporturile în afara spaţiului comunitar, ceea ce arată că firmele, oamenii de afaceri şi-au reorientat apetitul de a vinde la export, uitându-se cu atenţie şi la pieţe tradiţionale”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.

    El a arătat că şi stabilitatea politică datorată acordului său de coabitare cu premierul Victor Ponta contribuie la optimismul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Policolor a vândut anul trecut 20 mil. kg de vopsea şi produse conexe

    Numărul magazinelor tradiţionale în care produsele Policolor sunt listate a crescut de la 1.800 la 2.055.
    Pentru 2013 Policolor pregăteşte lansarea a  6 serii noi de produse pe segmentele renovare&construcţii şi auto, aflate la final de dezvoltare, conform lui Marius Văcăroiu, CEO Policolor-Orgachim.
    O linie completă de soluţii pentru refinish auto este gata de lansarea pe piaţă, gama poziţionată premium urmând a fi disponibilă încă din prima jumătate a anului. Văcăroiu mai spune că ”în prezent luăm în calcul încheierea unor parteneriate cu distribuitori pentru piaţa germană şi italiană”.
    2012 a însemnat pentru Policolor-Orgachim finalizarea unei investiţii importante ce vizezază sănătatea şi securitatea muncii în principala unitate de producţie a grupului. O instalaţie ecologică asigură protecţia împotriva incendiilor şi stingerea acestora, dacă este cazul. Valoarea investiţiei se ridică în jurul sumei de 1 milion de euro.
    Nivelul preţurilor din piaţă în 2012 la principalele produse au fost în medie de 13-16 ron/litru de vopsea premium şi 5-6 ron/ litru de vopsea pe segment mainstream. Anul acesta, deşi nu se aşteaptă o creştere majoră, Policolor este optimist în privinţa consumului şi îşi asumă faţă de clienţi absorbirea impactului pe care creşterea preţurilor la utilităţi pentru consumatorii industriali îl va aduce. ”Ne vom păstra politica de preţ”, afirmă Marius Văcăroiu. ”Sectorul acesta al industriei este însă afectat de cursul euro, sperăm ca acesta să fie stabil în 2013”, mai precizează Marius Văcăroiu.
    Unul dintre factorii potenţiali de creştere la care segmentul de lacuri şi vopsele este direct conectat rămâne piaţa construcţiilor. Proiectele anunţate nu au demarat încă, prin urmare evaluarile macroeconomice din piaţa specifică iau în calcul pentru estimarea volumelor aferente 2013 actualele autorizaţii de construcţii, vânzările de ciment, creşterea salariului minim, preţurile la carburant şi utilităţi şi piaţa auto în general, pe segment refinish.
    ”Suntem încă un sector în consolidare, extrem de concurenţial, în care acţionează mulţi jucători locali, prin urmare indicatorii de volum ai pieţei sunt greu de estimat. Producţia locală din zona acestor companii este fluctuantă, firmele apar şi dispar peste noapte, după ce o perioadă deservesc cu produse anumite regiuni ale ţării. Totuşi 2013 poate fi un an al resturcturării companiilor care contează. Suntem atenţi la felul în care acţiunile din 2012 se vor finaliza. Cu siguranţă vor mai apărea provocări”, declară Marius Văcăroiu.
    Deşi optimist la început de an, CEO-ul Policolor este extrem de atent la metehnele sistemului cu care 2013 intră în cursă: „În piaţă banii se recuperează extrem de greu, multe insolvenţe apar la orizont, chiar până la un procent de 30% dintre firme; cu toate semnalele pozitive, construcţiile încă stagnează, iar creşterea salariului minim poate avea efect de bumerang, odată ce unele preţuri par să crească”, declară Marius Văcăroiu. „2013 poate fi însă anul în care segmentul de Do-it-yourself poate căpăta o nouă amploare; ad literam, consumatorul se va orienta spre DIY şi spre culoare. Există o adevărată tendinţă pro vitalitate şi culoare pe care românii o manisfestă, sunt şi eu român şi sper ca acest elan să nu ni se piardă pe parcurs; după 2012 consider că şi noi, şi clienţii noştri întelegem că ne putem face singuri viaţa mai frumoasă. Misiunea mea şi a Policolor este să îi sprijinim tot timpul pe români în acest demers, avem împreună tradiţia în spate şi viitorul de construit, în faţă. Să ne recucerim împreună casele şi oraşele cu ajutorul culorii, acesta ar fi mesajul meu pentru 2013.”
    Policolor oferă soluţii şi produse structurate în patru categorii ce corespund diviziilor companiei: Policolor Arhitectural (soluţii pentru decorarea şi finisarea casei), Deko Professional (sisteme profesionale pentru construcţii, amenajări şi sisteme complete de termoizolaţie), KLAR Professional (sisteme complete pentru refinisarea autovehiculelor) şi Industrial Coatings (produse destinate acoperirilor industriale cu arie largă de aplicabilităţi).
    Policolor are peste 20 de distribuitori în România şi produsele sale sunt prezente în peste 2000 de  magazine de retail tradiţional  şi în marile reţele de bricolaj din România. Compania dispune în prezent de o reţea de 6 magazine proprii în Bucureşti, Constanţa, Iaşi şi Timişoara.
    Grupul Policolor – Orgachim operează două mari unităţi de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria şi este liderul regional în domeniul tehnologiei vopselelor şi lacurilor în zona Sud-Est Europeană.