Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferinţele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanţi la studiu, cel mai ridicat procent de respondenţi, spun că au făcut acest pas din dorinţa de a se simţi mai în siguranţă atunci când vine vorba de propriul viitor.
Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-şi găsi un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, mult peste media europeană de 31% şi mai mult de dublu faţă de procentul respondenţilor provenind din ţări cu o puternică tradiţie antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).
Segmentul afacerilor mici şi mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puţin comparat cu ţările din jur. 31% din respondenţii români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de ţări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenţi au menţionat avantajele financiare drept beneficiu al activităţii într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievaţi au aceeaşi opinie, dar şi de Slovacia – aici, media respondenţilor care au optat pentru acelaşi răspuns fiind de 12%.
Atitudinea pozitivă a românilor faţă de afacerile mici şi mijlocii se regăseşte şi în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenţi – care nu au reuşit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în ţările din restul Europei.
Afacerile mici şi mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 ţări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este ţara fruntaşă în ceea ce priveşte planificarea .
Studiul a atins şi aspectele mai puţin pozitive ale activităţii dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievaţi au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanţi au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.
În ciuda acestui factor, în ceea ce priveşte încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenţilor din România a depăşit media europeană de 59% – pe plan local, 78% dintre respondenţi sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajaţi şi proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenţi se declară pesimişti cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuşi cu numai 39% sentiment negativ.
La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenţii Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenţilor din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.
Întrebaţi ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenţii din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi şi trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii şi posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piaţă prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziţie.
Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din pieţe cu o mai mică istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau România) consideră automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clienţilor, al resurselor sau analiza de date de piaţă) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizării; într-o proporţie peste media europeană.
În acelaşi timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizării, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda. România, Bulgaria, Grecia şi Italia au obţinut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul faţă de tehnologie şi tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei în afaceri, foarte diferit între aceste ţări. În timp ce ţările cu scoruri DESI mari înţeleg prin integrarea tehnologiei soluţii avansate, pe care le folosesc deja, ţările din grupul în care se află şi România nu au integrat decât în procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrând o apetenţă mai mare.
Comparat cu restul ţărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulţi antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeaşi tehnologie acasă şi la birou, dar şi cei mai mulţi (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, ţara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns acelaşi lucru.
În ceea ce priveşte modul în care IMM-urile interacţionează cu clienţii, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacţiune analizate (email, portal de e-commerce, discuţii faţă în faţă, via telefon) şi peste media europeană atunci când vorbim de o interacţiune cu clienţii via social media.
La studiu au participat 13.000 de IMM-uri din 19 ţări europene – inclusiv România, care a fost reprezentată de 500 de respondenţi.