BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Noul cuvânt din strategia Enel

    Enel a fost una dintre primele companii care a explorat şi a adaptat modelul ONU de dezvoltare durabilă, fiind astfel în avanpostul tranziţiei de la „shareholder capitalism”, către „stakeholder capitalism”. Conducerea companiei vrea să facă un pas în plus chiar şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, inventând un nou concept în acest sens: inovabilitatea. Care sunt investiţiile grupului italian în această direcţie şi cum se reflectă acestea asupra pieţei locale, povesteşte Carlo Pignoloni, CEO şi country manager al Enel România.

    Credem cu tărie că o companie are un viitor numai dacă începe să împărtăşească valoarea pe care o generează tuturor părţilor interesate, nu numai acţionarilor. Şi credem atât de mult în acest lucru, încât am emis un nou format de obligaţiuni, prin intermediul cărora piaţa ne va măsura în funcţie de performanţa noastră durabilă şi de obiectivele de dezvoltare sustenabilă modul în care contribuim activ la bunăstarea societăţii în viitor prin reţele moderne şi rezistente, prin infrastructura dedicată mobilităţii electrice, prin servicii energetice avansate precum instalarea de panouri fotovoltaice, case inteligente/oraşe inteligente, deschizând calea pentru prosumatori şi nu numai în funcţie de rezultatele noastre financiare”, descrie Carlo Pignoloni, country manager şi CEO al Enel România, angajamentul companiei pe care o reprezintă pentru o dezvoltare sustenabilă. El adaugă că sustenabilitatea a fost în centrul modelului de afaceri şi al modului lor de lucru de ani de zile, iar odată cu aprobarea de către ONU a Agendei globale pentru dezvoltare durabilă şi obiectivelor relevante de dezvoltare durabilă, care urmează să fie atinse până în 2030, au integrat aceste obiective în politicile companiei lor, definind unele specifice.

    Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015, cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

    În toamna anului 2019, Enel a lansat prima obligaţiune globală legată de scopul generic al ODD – invitând piaţa să investească în ţintele lor, măsurate în raport cu patru obiective specifice: ODD 13 – Acţiune climatică, ODD 7 – Energie accesibilă şi curată, ODD 9 – Industrie, inovaţie şi infrastructură şi ODD 11 – Oraşe şi comunităţi durabile. „Credem că acestea sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă, iar succesul acestor obligaţiuni şi al ultimelor emisiuni ale Enel a arătat restului lumii că investiţiile în sustenabilitate au devenit acum sinonime şi cu valoarea economică. Obiectivul nostru este de a creşte calitatea vieţii comunităţilor, creând o societate inteligentă şi sigură din punctul de vedere al mediului, cu valori la care se raportează toate părţile interesate. Oamenii, companiile şi instituţiile administrative publice au acum oportunitatea de a obţine noi beneficii din metodele folosite pentru electrificarea caselor, afacerilor şi oraşelor”, punctează CEO-ul Enel.

    El adaugă că pentru o companie precum Enel, Acţiunea climatică (ODD 13) reprezintă cea mai mare provocare şi oportunitate. „Enel şi-a consolidat poziţia de lider în tranziţia energetică prin accelerarea procesului de decarbonizare. Acest lucru a condus la o reducere considerabilă a emisiilor în comparaţie cu nivelurile din 2017, după cum a fost certificat de iniţiativa globală Science-Based Targets (SBTi), care validează strategiile de decarbonizare corporative”, argumentează Pignoloni.

    Liderii Enel îşi iau angajamentul ca, până în 2030, să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră pe kWh comparativ cu nivelurile din 2017, şi ca, până în 2050, să atingă decarbonizarea completă, în conformitate cu obiectivele Acordurilor de la Paris. Îşi propun, de asemenea, să dezvolte şi capacitatea de a produce energie accesibilă şi curată (ODD 7). În următorii trei ani, conform planului strategic, vor investi la nivel de grup aproximativ 17 miliarde de euro în forme regenerabile de energie, ceea ce va duce la o capacitate totală regenerabilă de aproximativ 68 GW în 2023. Pe lângă modul în care este produsă energia, creşterea sustenabilă a societăţii depinde şi de Industrie, inovaţie şi infrastructură (ODD 9), spune Pignoloni, motiv pentru care vor să investească 16,2 miliarde de euro în infrastructură şi reţele în următorii trei ani.

    În ceea ce priveşte Oraşele şi comunităţile durabile (ODD 11), investesc într-o serie de noi servicii de electrificare, care vor creşte capacitatea de echilibare a reţelei prin managementul consumului (Demand Response) la 10,6 GW în 2023 şi la 780.000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice până la sfârşitul acelui an, permiţând astfel consumatorilor să joace un rol cheie în modul în care energia este stocată, partajată şi utilizată mai eficient.

    „Ne angajăm în fiecare zi să promovăm dezvoltarea socială şi economică, ajungând la comunităţile defavorizate din diferite părţi ale lumii. Pe lângă asigurarea accesului la energie curată acolo unde este cea mai mare nevoie, am investit mult în sprijinul Educaţiei de calitate (ODD 4) şi al Muncii decente şi al creşterii economice (ODD 8). Lucrând astfel, progresul fiecărei persoane este o parte inestimabilă a progresului umanităţii în ansamblu”, adaugă CEO-ul şi country managerul Enel.

    Pentru România în mod specific, Planul Strategic include investiţii semnificative în special în surse regenerabile şi în reţele. Companiile E-Distribuţie din România investesc anul acesta 880 de milioane de lei, echivalentul a 182 de milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea şi extinderea reţelei electrice din Bucureşti şi din cele zece judeţe din toată ţara în care îşi desfăşoară activitatea. „Programele de investiţii au un impact direct asupra capacităţii reţelei de a distribui energie noilor consumatori şi de a îmbunătăţi gestionarea întreruperilor neplanificate pentru a asigura alimentarea clienţilor în siguranţă”, punctează Carlo Pignoloni.

    El observă şi că modelul vechi al economiei liniare, în care am exploatat resurse, le-am folosit, după care am aruncat deşeurile sau le-am depozitat, este înlocuit treptat de economia circulară. „Resursele au fost transformate în deşeuri, iar deşeurile au ajuns în gropile de gunoi. Acest model nu mai este, desigur, sustenabil, nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere social. Omenirea nu-şi mai permite să consume resurse fără să se gândească la ce se va întâmpla cu produsele realizate şi la impactul lor asupra planetei.”

    Strategia de dezvoltare durabilă a companiei susţine tranziţia către o economie circulară, iar din aceasta face parte iniţiativa de reciclare a echipamentelor înlocuite în urma modernizării reţelei de energie electrică. În ultimii cinci ani, companiile E-Distribuţie au reciclat echipamente însumând peste 15.200 de tone de deşeuri de echipamente rezultate din lucrările de modernizare şi întreţinere a reţelei electrice. Dintre acestea, în ultimele 18 luni, peste 95% din volumele reciclate au revenit în circuitul economic sub formă de metale feroase, neferoase, plastic, lemn, sticlă etc.

    În ceea ce îi priveşte pe cei responsabili de implementarea strategiilor de sustenabilitate, Carlo Pignoloni este de părere că directorii generali ai marilor companii vor avea un rol din ce în ce mai important în acest sens. El aminteşte de o scrisoare a lui Larry Fink, preşedintele şi CEO-ul fondului de investiţii BlackRock, către directorii executivi ai companiilor în care fondul deţine participaţii. Unul dintre lucrurile pe care le-a spus acesta este că este esenţial să construiască o economie mai rezistentă, de care să beneficieze mai mulţi oameni şi că este optimist cu privire la viitorul capitalismului şi la sănătatea viitoare a economiei – nu în ciuda tranziţiei energetice, ci datorită acesteia. „Sau, aşa cum s-a exprimat el, va trebui ca liderii de business şi boardurile să dea dovadă de un mare curaj şi angajament faţă de părţile interesate”, subliniază Pignoloni.

    În cadrul Enel, atât la nivel de grup, cât şi în cadrul companiei din România, există un chief sustainability officer. Pignoloni spune că vor să facă un pas în plus şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, „inventând” chiar un nou termen în acest sens: inovabilitate.

    „Rolul nostru este de a permite un progres sustenabil pentru comunităţile pe care le deservim şi, în acest scop, trebuie să inovăm, nu numai din punct de vedere tehnologic, ci şi din perspectiva modului în care suntem organizaţi şi performăm. Pandemia este un exemplu clar despre cum aceste două elemente trebuie să lucreze împreună: trebuie să conducem operaţiunile (nu există o societate modernă fără electricitate) într-un cadru complet diferit în care apar nevoi noi din partea clienţilor şi angajaţilor. Aici mă refer în primul rând la faptul că munca la birou s-a transformat  în munca de acasă, de aici şi grija noastra faţă de aceştia  în această situaţie foarte complexă în care digitalizarea este cheie pentru a continua desfăşurarea activităţilor”, menţionează CEO-ul Enel România.

    Iar contextul pandemic a arătat că implementarea strategiilor sustenabile trebuie accelerate, adaugă el: „A arătat cât de importante sunt serviciile noastre pentru funcţionarea societăţii, pentru civilizaţie în cea mai literală înţelegere a termenului”.  Scopul lor principal a fost de a minimiza răspândirea virusului în rândul personalului, asigurând în acelaşi timp continuitatea serviciilor pentru clienţii lor.

    „Un lucru care a devenit evident imediat este că strategia noastră de a implementa, încă de acum câţiva ani, digitalizarea serviciilor şi a forţei de muncă ne-a ajutat să ne menţinem activităţile la un nivel bun în ciuda pandemiei şi a distanţării sociale, cu impact redus sau zero asupra clienţilor. Călătoria către digitalizare pe care am început-o cu ceva timp în urmă ne-a ajutat foarte mult. De asemenea, pandemia ne-a adus aminte cât de fragilă este lumea,  societatea în care trăim, ceea ce a ajutat ca tot mai mulţi oameni să devină conştienţi asupra celorlalte ameninţări la adresa modului nostru de viaţă – schimbări climatice, disparităţi şi inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile de bază.”

    Adaugă că noua lor abordare i-a ajutat şi în contextul în care felul în care interacţionăm unul cu celălalt s-a schimbat mai mult ca niciodată, ceea ce a adus noi provocări precum siguranţa psihologică şi fizică a angajaţilor lor, un nou mod de interacţiune cu clienţii ş.a.: „Având o abordare bazată pe inovabilitate, acest lucru ne-a ajutat enorm, mai ales în contextul Green Deal, al modului cum putem asigura un sistem funcţional, accesibil şi disponibil pentru clienţii noştri, în timp ce consumul de gaz va fi înlocuit cu energie din surse regenerabile. Este o provocare imensă, dar o putem depăşi dacă suntem deschişi în faţa inovaţiei continue, bazate pe principii şi valori sustenabile”.

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Agroland Agribusiness, companie din grupul Agroland, a atras 10 mil. lei de la investitori printr-un plasament privat de obligaţiuni intermediat de TradeVille

    Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB), companie care vinde input-uri pentru agricultură organică şi convenţională parte a grupului Agroland, a încheiat anticipat, chiar în prima zi, o ofertă primară de vânzare de obligaţii de tip plasament privat prin care compania a reuşit să atragă 10 milioane de lei de la investitorii pe bursă.

    Oferta a fost intermediară de TradeVille, cel mai activ broker de retail din România.

    „După ce compania-mamă Agroland Business System (AG) a folosit un mix de finanţare similar anul trecut pentru a-şi finanţa expensiunii afacerii, iată că şi filiala acesteia, Agroland Agribusiness (AAB), încheie cu succes o emisiune de obligaţii corporative la nici 6 săptămâni după listarea acţiunilor sale. Bursa nu arată tuturor, astfel, potenţial fabulos şi încă puţin explorat la economiei româneşti şi sperăm că în ce mai mulţi investitori se vor alătura adevărat mişcări de democratizare a capitalismului în România. ”, Spune Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille.

    Obligaţiunile cu simbolul AAB26 emise în cadrul plasamentului privat derulat pe 28 iulie sunt denumite în lei, au scadenţa la 5 ani şi o rată anuală fixă ​​a cuponului de 9% stabilită de emitent, cupoanele urmând să fie plătite semestrial.

    Valoarea nominală a unei obligaţiuni AAB26 este de 100 lei, iar subscrierea minimă în cadrul plasamentului a fost de 60.000 lei (600 de obligaţiuni).

    Valoarea iniţială a ofertei, de 5 milioane lei, a fost extinsă de emitent la 10 milioane lei ca urmare a interesului ridicat din partea investitorilor. Subscrierile totale înregistrate în plasament au fost de peste 13,6 milioane lei.

    Fondurile obţinute vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activităţii atât organic prin finanţarea investiţiilor în active fixe şi a nevoii de fond de rulment sau a altor cheltuieli curente, cât şi prin eventuale fuziuni sau achiziţii şi participarea în start-up-uri din domeniul agriculturii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “Ne dorim să creştem într-un ritm susţinut, dar natural, şi să investim în calitatea input-urilor pe care le comercializăm, precum şi în diversificarea portofoliului, cu produse realizate după reţete proprii. O parte a fondurilor pe care le avem la dispoziţie va merge, la fel ca până acum, către susţinerea start-up-urilor din domeniul agricol şi creşterea nivelului de inovaţie şi digitalizare din această industrie, prin proiectul AgTech TM!”, spune Florin Radu, Director General, Agroland Agribusiness.

    Agroland Agribusiness va face demersurile necesare listarii obligaţiunilor AAB26 pe sistemul multilateral de tranzacţionare operat de Bursa de Valori Bucureşti, listarea urmând să fie realizată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat.

    În 2021, Agroland Agribusiness a fost a doua companie din grupul Agroland care s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, cu simbolul AAB, după compania-mamă Agroland Business System (simbol AG). În total, grupul a reuşit să obţină peste 22 milioane lei prin trei runde de finanţare intermediate de TradeVille.

    Compania estimează pentru primul semestru din 2021 o cifră de afaceri de 13,3 milioane lei, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Rezultatul net estimat pentru primul semestru este de 795,1 mii lei, în creştere cu 141% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Agroland Agribusiness şi-a început activitatea în 2016 ca o divizie a companiei-mamă Agroland Business System. Din 2017, Agroland Agribusiness a funcţionat independent juridic şi financiar.

    Obiectul principal de activitate al Agroland Agribusiness este comercializarea de input-uri pentru agricultură convenţională şi organică, inclusiv fertilizanţi, produse pentru protecţia plantelor şi seminţe. Activitatea secundară priveşte tranzacţionarea cerealelor.

    Alături de produsele achiziţionate de la furnizori, compania lucrează cu aceştia pentru dezvoltarea unor produse personalizate cu formule proprii, îmbunătăţind astfel marjele şi susţinând creşterea productivităţii fermierilor. De curând, compania deţine în portofoliu şi o gama de produse pentru cultură organică.

    O altă direcţie a companiei priveşte inovaţia tehnologică în agricultură şi în domeniile conexe. Lansat în septembrie 2020, AgTech TM este primul program complet de incubare din România care stimulează şi susţine inovaţia în agricultură.

    Agroland Agribusiness activează în zona de Sud-Vest a ţării, dar urmăreşte extinderea în toată zona de Sud şi în zona de Vest. Agroland Agribusiness beneficiază de reţeaua complexă a grupului Agroland Business System pentru a-şi distribui produse şi pentru a câştiga noi clienţi.

     

  • Miercuri, 28 iulie, BestJobs listează la Bursa de la Bucureşti obligaţiuni de 16,6 milioane de lei

    Bursa de Valori Bucureşti a anunţat că miercuri, 28 iulie, obligaţiunile BestJobs Recrutare, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, intră la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare din cadrul BVB.

    Obligaţiunile, în valoare de peste 3,37 milioane de lei (16,6 milioane de lei), se vor tranzacţiona sub simbolul bursier JOBS26E.

    Listarea vine în urma unei derulări de plasament privat de obligaţiuni în perioada 6-17 mai 2021. Compania a emis 6.742 de obligaţiuni corporative, denominate în euro, cu o valoare nominală de 500 de euro fiecare şi o dobândă anuală de 5,8% cu data scadenţei la 20 mai 2026. De asemenea, în cadrul plasamentului au subscris 106 investitori, dintre care 14 investitori calificaţi şi 92 de investitori de retail.

    Astfel, compania a atras 3.371.000 euro de la investitorii din piaţa de capital, iar cupoanele vor fi plătite semestrial, plasamentul privat şi listarea obligaţiunilor fiind realizate cu susţinerea TradeVille.

    Fondurile obţinute sunt destinate extinderii internaţionale, transformării platformei online existente într-un marketplace cu servicii integrate dedicate dezvoltării personale şi profesionale, precum şi accelerării altor proiecte ale firmei.

    „Vrem să facem tranziţia de la plata pe anunţ către abonament la talente/candidaţi, care include anunţuri nelimitate, consultanţă şi coaching, proiecte de freelancing şi alte beneficii. Dezvoltăm constant tehnologii noi, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor şi credem că suntem suficient de bine poziţionaţi, astfel încât în următorii ani să accelerăm creşterea şi să devenim cel mai important marketplace din domeniul recrutării şi dezvoltării profesionale din România”, spunea Călin Fusu, fondator şi CEO BestJobs, la o zi după încheierea plasamentului privat de obligaţiuni.

    În prima jumătate a anului s-au înregistrat 4 milioane de aplicări pe platforma BestJobs. În 2020, compania a facilitat peste 5,8 milioane de aplicări pentru locuri de muncă, în creştere cu 29% faţă de anul precedent.

     

  • Strategie dincolo de cifre, şi în sectorul financiar

    Dincolo de indicatorii de profitabilitate, în viitor se va pune tot mai mult accentul pe modul în care afacerile sunt conduse şi pe efectele acestora asupra tuturor, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi sau chiar societăţi întregi. Cum se traduc iniţiativele de sustenbilitate în sectorul financiar a povestit Serge Offers, CFO al ING Bank România.

     

    Pe scurt, să faci business cu responsabilitate în România înseamnă pentru mine să contribui la o societate mai echitabilă, incluzivă şi responsabilă din punct de vedere ecologic”, răspunde Serge Offers, CFO al ING Bank România, întrebat cum vede el discuţiile despre capitalismul responsabil. El adaugă că banca pe care o reprezintă este un lider de sustenabilitate în sectorul financiar, viziune confirmată de recunoaşterea externă pe care au primit-o pentru eforturile lor ESG (mediu, social şi guvernanţă) de la furnizori independenţi de cercetare şi rating, precum Sustainalytics, S&P Global şi MSCI. „Îndreptându-ne atenţia către mediul înconjurător, ne propunem să creăm valoare pe termen lung prin abordarea Terra, o strategie de a alinia portofoliul nostru de împrumuturi cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, detaliază Offers strategia lor principală în ceea ce priveşte sustenabilitatea. El menţionează că cel de al doilea raport Terra a fost publicat în octombrie 2020 şi a subliniat  progresele realizate în nouă dintre cele mai responsabile sectoare pentru schimbările climatice din portofoliul lor. În ceea ce priveşte anii ce vor urma, CFO-ul ING Bank se declară optimist. El citează un studiu al ING din aprilie 2021, potrivit căruia 72% dintre investitori spun că îşi sporesc ambiţiile atunci când vine vorba de rezultatele ESG. În plus, 48% dintre aceştia consideră că finanţarea sustenabilă va fi mai eficientă în stimularea tranziţiei companiilor cu consum intensiv de carbon comparativ cu finanţarea convenţională.

    CFO-ul ING Bank este de părere şi că membrii din conducerea unei companii vor avea un rol din ce în ce mai important în creşterea încrederii tuturor părţilor implicate în evoluţia businessului – nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor sau clienţilor, de pildă. „Conducerea joacă un rol important în înţelegerea modului în care aceste evoluţii externe le afectează compania, prin relaţionarea cu un grup mare de stakeholderi, respectiv punând aceste subiecte pe agenda internă cu o prioritate ridicată şi stabilind o ambiţie ESG clară. Nu este vorba doar de a da tonul, ci şi de promovarea şi susţinerea modelelor existente în organizaţie şi implicarea activă a angajaţilor în cocrearea viziunii”, spune Serge Offers.

    Astfel, observă el, chiar dacă rentabilitatea capitalului acţionarilor rămâne un subiect important alături de conformitatea legală, accentul se va pune tot mai mult pe modul în care businessurile sunt conduse. „Pe lângă preocupările faţă de mediu abordate mai sus, acest lucru include şi probleme sociale legate de diversitate şi incluziune, care sunt mult mai vaste decât egalitatea de gen şi includerea persoanelor cu dizabilităţi, LGBT sau din diferite medii etnice”, exemplifică Offers. Anul trecut, ING a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comerţ Române pentru Diversitate, care este prima de acest gen la nivel global şi îşi propune să creeze drepturi şi oportunităţi egale pentru toţi.

    ING are un director global de sustenabilitate care coordonează eforturile de acest tip în întreaga companie. „Indiferent de structura organizatorică precisă, cred că a avea membri dedicaţi în top management este o condiţie prealabilă pentru succes. Acest lucru permite să ai lideri de opinie atât de necesari în această zonă, care alocă timp pentru a menţine relaţia cu o gamă largă de stakeholderi relevanţi, precum şi asigurarea faptului că acest subiect este în mod continuu în fruntea agendei şi că progresul este monitorizat în raport cu un set de indicatori de performanţă predefiniţi.”

    Care sunt paşii specifici unei instituţii din industria financiar-bancară pe care o ia în direcţia capitalismului sustenabil? Concret, ING poate avea un impact substanţial asupra mediului prin oferirea de finanţări sustenabile, ori sub formă de împrumuturi şi obligaţiuni. Potrivit lui Serge Offers, la nivel de grup, ING a fost unul dintre liderii pieţei în ceea ce priveşte finanţarea sustenabilă în 2020. Au facilitat 60 de obligaţiuni verzi, sustenabile şi sociale şi au acordat 47 de împrumuturi de sustenabilitate. În 2021, au intermediat peste 15 obligaţiuni şi au acordat 25 de împrumuturi verzi şi de sustenabilitate. „Intensificăm şi în România aceste activităţi – am fost implicaţi la nivel local în primele împrumuturi şi obligaţiuni sindicalizate verzi. Investigăm, de asemenea, dacă putem veni în întâmpinarea persoanelor fizice într-un mod similar, pentru a aduce îmbunătăţiri caselor lor sau pentru a cumpăra maşini electrice”, adaugă Offers.

    Concentrându-se pe investiţii sociale, el menţionează Banometru şi Startarium, care şi-au relansat noile platforme în primul trimestru al anului 2021. Banometru sprijină persoanele care se confruntă cu probleme financiare şi a adus noi instrumente pentru utilizatorii săi, inclusiv calculatoare de economii şi împrumuturi sau o nouă secţiune pentru finanţele personale în perioade de criză. Startarium oferă informaţii şi îndrumări comunităţii de start-up-uri, oferind instrumente, experţi şi cunoştinţe concepute pentru a ajuta antreprenorii români să îşi lanseze şi să îşi dezvolte afacerile. Platforma actualizată a adăugat noi instrumente pentru învăţare şi practică, de la cursuri ghidate A-Z până la şabloane gratuite, precum cele pentru modelul de afaceri sau propunerea unică de valoare (Value Proposition). În plus, vor continua parteneriatul cu Code4Romania, iniţiativa „Adoptă un proiect” şi campaniile lor sociale, în care clienţii se alătură eforturilor lor şi joacă un rol activ prin donaţii direct din Home’Bank. De asemenea, menţionează el, în afară de programele companiei de responsabilitate socială corporativă, spune că siguranţa şi bunăstarea angajaţilor lor rămâne o prioritate ridicată. „Acum că pandemia se ameliorează, atenţia se îndreaptă către întoarcerea treptată la birou şi găsirea unui echilibru adecvat în a lucra structural o parte din timp de acasă.”

     Întrebat şi ce crede despre economia circulară, Serge Offers  spune că pentru el este cel mai bine descrisă printr-o schimbare de paradigmă de la „iei-produci-deşeu” la „reduci-reutilizezi-reciclezi”. „În funcţie de natura companiei, amploarea directă a beneficiilor ar putea fi diferită, însă fiecare poate contribui la o lume mai bună. Luând ca exemplu ING, sediul nostru din România a primit certificarea BREEAM outstanding pentru sustenabilitate şi am luat măsuri pentru a elimina paharele de plastic din sediu, iar pe viitor vom optimiza călătoriile de afaceri, luând în considerare alternative precum întâlnirile digitale.” Adaugă că tranziţia circulară este declanşată parţial de o nouă legislaţie, cum ar fi Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă sau introducerea dreptului de a repara. Dar este, totodată, declanşată de progresul tehnologic sau de schimbările de preferinţe. „Cele două din urmă au condus, de exemplu, la noi modele de afaceri în gestionarea deşeurilor, care vizează redistribuirea materialelor sau schimbarea preferinţelor unor persoane de la proprietate la împărţirea bunurilor, cum ar fi maşinile. ING sprijină activ aceste companii în tranziţia lor şi a coordonat în 2019  primul împrumut sindicalizat pentru dezvoltarea sustenabilă a celui mai mare parc de reciclare din România.”

    De altfel, el menţionează că ING a fost printre primii din industrie atunci când a venit vorba să stabilească obiective ESG, să emită obligaţiuni verzi şi să ofere împrumuturi legate de sustenabilitate. „Pandemia a avut un impact profund asupra multor modele de afaceri datorită digitalizării accelerate, care a presupus schimbarea comportamentului clienţilor şi reevaluarea lanţurilor valorice globale. Acest lucru doar ne-a reconfirmat direcţia noastră strategică de a deveni un lider digital bazat pe date, având schimbările climatice drept unul dintre principalii piloni de sustenabilitate.” Conform studiului ING despre sustenabilitate, alte companii au avut o reacţie similară. Deşi 53% dintre companiile din sondajul nostru au avut reduceri de buget în urma pandemiei, 57% reuşesc să-şi accelereze planurile de transformare sustenabilă şi 37% se îndreaptă mai repede către obiectivele sociale precum diversitatea şi standardele forţei de muncă.

    Serge Offers este de părere că, în general, top managementul şi companiile mari trebuie să joace un rol important în modul în care putem răspunde ca societate provocărilor majore cu care ne confruntăm. „Poziţiile noastre vin cu responsabilitatea de a crea o conştientizare amplă a provocărilor actuale şi viitoare cu care ne confruntăm sau ne vom confrunta după pandemie, precum şi de a contribui la găsirea unor posibile soluţii care să promoveze sănătatea şi bunăstarea întregii societăţi. Deşi fiecare companie este poziţionată diferit şi, ca instituţie financiară, ING consideră că avem cel mai mare impact prin portofoliul nostru de credite, ar trebui să fim, de asemenea, dispuşi să participăm la dezbaterea publică despre ceea ce înseamnă să fii o societate incluzivă, echitabilă şi responsabilă cu mediul înconjurător.”

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Schimbări la butoanele bursiere: urşii iau locul taurilor pe fondul creşterii randamentelor bondurilor americane

    Vineri însă Wall Street s-a mai însufleţit după raportul NFP, care a arătat o îmbunătăţire şi o depăşire a aşteptărilor de locuri de muncă nou create.

    Prima săptămână din martie a adus scăderi ample pe bursa americană, determinate în principal de creşterea randamentelor la certificatele ame­ricane de trezorerie pe 10 ani, la circa 1,55% pe an, nivel nemaiîntâlnit din februarie 2020.

    Ca atare, investitorii s-au îngrijorat în contextul în care randamentele ridicate erodează fluxurile de cash ale companiilor, ceea ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

    Iar astfel, primele şedinţe din primăvară au adus o schimbare la „butoanele“ bursiere, aşa că pieţele de capital au intrat din coarnele taurilor (bull markets) în colţii urşilor (bear markets).

    Evident, întrebarea este cât va dura această creştere a randamentelor? Padhraic Garvey, şeful diviziei de cercetare pentru America din cadrul ING, spune că ar putea ajunge la 2% anul acesta, în timp ce alţi analişti spun că bursele, chiar dacă sunt în scădere în ultimele zile, au trecut printr-o corecţie sănătoasă, potrivit MarketWatch.

    Vineri însă bursa americană a fost pe plus în contextul în care raportul non farm payrolls (NFP), cea mai importantă raportare a săptămânii, a depăşit aşteptările analiştilor pe fondul a 379.000 de locuri de muncă create în februarie. Consensul era de circa 182.000 de locuri de muncă. Chiar dacă este un câştig, economia americană încă este la 10 milioane de locuri de muncă diferenţă faţă de nivelul din februarie 2020, potrivit XTB.

    În Europa, declinul indicelui pan-european Stoxx 600 a fost condus de agenţiile de turism, care se tem că sezonul estival ar putea primi o lovitură şi anul acesta, iar petrolului a făcut un salt după ce alianţa OPECĂ i-a surprins pe traderi cu decizia de a menţine nivelul de producţie neschimbat. În plus, cotaţia barilului West Texas Intermediate a trecut peste pragul de 65 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2020.

    De regulă, când acţiunile sunt în creştere, investitorii decid să părăsească bondurile şi îşi îndreaptă atenţia asupra pieţei de capital. În consecinţă, când bursele revin în mod inevitabil la normal, sau când apare o problemă economică severă, investitorii se reîntorc la siguranţa pe care o implică bondurile.

    Zilele trecute, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane a continuat să tulbure investitorii din toată lumea, care îşi spun speranţele în datele Rezervei Federale (Fed). Peste două săptămâni, instituţia va organiza o şedinţă de politică monetară într-un moment în care optimismul pentru 2022 începe să crească, iar impactul provocat de pandemie continuă gradual să dispară, fapt ce va rezulta într-o performanţă solidă a economiei.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a afirmat recent că monitorizează expansiunea randamentelor obligaţiunilor din SUA şi va menţine creditarea relaxată până în momentul când economia va atinge un anumit grad de normalitate, însă investitorii rămân sceptici şi spun că nu îşi va putea ţine promisiunea odată ce va lua sfârşit pandemia.

    „Avem în faţă o gamă largă de condiţii financiare. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Cred că recomandările privind reducerea achiziţiilor de active prezintă un anumit grad de raţiune“, spune Powell, adăugând că Rezerva Federală nu va reduce achiziţiile de bonduri în viitorul apropiat.

    Banca americană Goldman Sachs estimează că randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la 1,9% până la finalul anului , citând „un stimul fiscal considerabil şi un program accelerat de vaccinare în masă“, care vor alimenta creşterile şi inflaţia în următoarele luni.

  • Furtună de finanţări la început de an: 400 de miliarde de dolari au fost turnate deja în listări de acţiuni şi obligaţiuni la nivel global, în doar trei săptămâni

    Companiile au reuşit să atragă finanţări de 400 de miliarde de dolari la nivel global în doar primele trei săptămâni de la începutul lui 2021, în contextul în care stimulii puşi pe masă de guverne şi băncile centrale pentru salvarea economiilor globale au avut un impact pozitiv asupra pieţelor de capital, potrivit FT.

    Furtuna de finanţări obţinute la nivel global prin listări de acţiuni şi obligaţiuni se ridică la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii şi depăşeşte categoric media finanţărilor pentru prima lună a anului, de circa 170 miliarde de dolari, conform datelor Refinitiv.

    Piaţa de capital şi piaţa datoriei corporate au rămas într-un momentum pozitiv la nivel global, chiar şi în contextul în care SUA şi cea mai mare parte a Europei se confruntă cu şocuri covârşitoare generate de pandemie.

    Executivii companiilor profită de dobânzile aflate la un minim istoric şi de evoluţiile acţiunilor pe burse ca o şansă de a-şi extinde businessul, de a-şi reorganiza acţionariatul sau de a marca profitul.

    „Singurul lucru care conteză pentru pieţe este politica monetară şi politica fiscală. (…) Pieţele evoluează de parcă virusul nu mai contează”, a menţionat John McCain, manager de portofoliu în cadrul Diamond Hill Capital Management.

    Companiile au împrumutat 337 de miliarde de dolari prin obligaţiuni de la începutul anului până la data de 22 ianuarie, iar în ceea ce priveşte listările de acţiuni, acestea au adunat suma record de 64 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

    Ritmul în care a crescut atragerea de capital prin listarea de acţiuni s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cea mai mare listare din 2021 vine până acum de la dezvoltatorul israelian de jocuri video Playtika, cu o listare de 2,2 miliarde de dolari.

  • Portugalia creează un precedent cu dobânzi apropiate de zero pentru obligaţiuni cotate ca junk

    Preţul obligaţiunilor portugheze a crescut, trimiţând randamentele sub 0% pentru prima dată, o schimbare dramatică faţă de ceea ce s-a întâmplat în criza din zona euro cu un deceniu în urmă, relatează Bloomberg.

    Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale ţării a scăzut până la minus 0,014% pe fondul goanei investitorilor după siguranţa obligaţiunilor guvernamentale din Europa, în pofida dezvoltării mai multor vaccinuri anti-coronavirus.

  • Putin atacă depozitele bancare ale ruşilor pentru a aduce cu forţa capital pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni

    Rezultatul este o creştere fără precedent a pieţei bursiere prin aportul adus de investitori amatori care imită o frenezie similară din SUA, Marea Britanie şi China.

    Milioane de ruşi îşi cheltuiesc economiile pe acţiuni şi obligaţiuni locale, forţaţi de dobânzile foarte mici ale depozitelor şi de noi taxe, contribuind astfel la revigorarea unor pieţe financiare care au stat mult timp la mila schimbărilor de sentiment ale investitorilor străini, scrie Financial Times.

    O campanie de reduceri ale ratelor de dobândă condusă de banca centrală a dus dobânda de referinţă a ţării de la 17% în urmă cu cinci ani la 4,5% luna trecută – cel mai scăzut nivel de după destrămarea URSS. 

    Astfel, depozitele constituite la bănci au devenit neatractive. În plus, preşedintele Vladimir Putin a anunţat un impozit de 13% pe dobânzile tuturor depozitelor bancare de peste 1 miliard de ruble (14.000 dolari) în martie, scopul veniturilor astfel strânse fiind finanţarea răspunsului dat de  stat crizei provocate de coronavirus.

    Rezultatul este o creştere fără precedent a pieţei bursiere prin aportul adus de investitori amatori ce imită o frenezie similară din SUA, Marea Britanie şi China şi poate remodela felul în care funcţionează bursele ruseşti. Investitorii de retail au contribuit cu 42% la volumele de tranzacţionare de pe bursă în iunie, în creştere faţă de nivelul de 34% atins un an mai devreme. 

    Peste 5,3 milioane de ruşi au acum conturi de intermediere pentru tranzacţionarea acţiunilor pe piaţa bursieră locală, o creştere de 1,5 milioane din ianuarie.

    „Vedem un număr mai mare ca niciodată de investitori de retail“, a declarat Andrei Braginsky, purtător de cuvânt al Bursei de la Moscova. „Oamenii caută o modalitate alternativă de a economisi sau a-şi majora economiile.“

    O mare parte din noul capital se scurge din conturile de economii bancare înainte de intrarea în vigoare a unui nou impozit la sfârşitul anului. Acesta va lovi aproximativ 45% din depozitele ruseşti.

    Creditorul online Tinkoff a adăugat de la începutul acestui an un milion de conturi de investiţii de retail, ducându-şi totalul la 2,4 milioane, cel mai ridicat nivel din Rusia. Directorul executiv Oliver Hughes crede că acesta este doar începutul.

    „În Rusia sunt acum peste 5 milioane de conturi, dar am putea ajunge în curând la 10, 15, 20 de milioane de conturi de intermediere? Sigur. Ar trebui să fie posibil“, a adăugat el. „Este un vaccin important pentru pieţele de capital din Rusia.“

    Rasim Hisamov, un consultant din Moscova, nu a investit niciodată în acţiuni înainte de incursiunea din această vară, facută după ce Kremlinul a anunţat că va ataca depozitele bancare.

    „Cunoştinţele mele despre piaţa bursieră sunt nesemnificative, dar am ales un fond tranzacţionat la bursă deoarece îmi oferă o bună diversificare a investiţiilor mele“, a spus el. „Momentan, am investit în jur de 400.000 de ruble. Dar am ales o strategie pe termen lung, aşa că intenţionez să continui să investesc.“

    Ivan Shobik, un analist în vârstă de 24 de ani care lucrează pentru o bancă din Moscova, a menţionat venitul suplimentar oferit de active cum ar fi acţiunile care aduc dividende ca opus dobânzilor oferite de conturile bancare.

    „Şi acum avem un impozit asupra depozitelor bancare!“ a adăugat el. După ce a făcut tranzacţii pe termen scurt în trecut, Shobik a spus că acum „a cumpărat acţiuni pentru a le deţine mult timp ca investitor, nu ca trader“.

    Impactul este deja vizibil. Pieţele financiare ale Rusiei au fost mult timp dependente de fluxurile externe şi s-au dovedit adesea sensibile la schimbarile geopolitice. Însă în martie, când capitalul străin a început să iasă din Rusia într-o explozie de aversiune la risc globală, banii din ţară au ajutat la creşterea cotaţiilor.

    Băncile ruse deţineau depozite de retail de 448 miliarde de dolari la 1 iunie, conform datelor băncii centrale, în timp ce valoarea acţiunilor tranzacţionate liber cuprinse de Indicele MSCI Rusia este mai mică de 200 miliarde de dolari.

    Pe această bază, dacă doar 15% din depozite ar fi aduse pe piaţa bursieră, ar echivala cu aproximativ o treime din free-float-ul din MSCI Rusia, a calculat Luis Saenz, analist la BCS Global Markets din Londra . O astfel de „sumă imensă ar revaloriza acţiunile ruseşti”, a adăugat el.

  • Fondurile de pensii private Pilon II au încheiat luna mai cu active de 64 mld.lei, în creştere cu 2,7 mld.lei faţă de luna anterioară

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate din contribuţiile a 7,5 milioane de salariaţi, au încheiat luna mai cu active totale nete de 64,6 miliarde de lei, în creştere cu 2,7 miliarde de lei faţă de luna aprilie, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Investiţiile preferate ale fondurilor sunt titlurile de stat, cu o pondere de 64,6%, în creştere faţă de nivelul de la finele lunii aprilie, de 63,7%. În cursul lunii mai, investiţiile fondurilor de pensii private în titluri de stat s-au ridicat la 2,3 miliarde lei.

    Tot în creştere au fost şi plasamentele în acţiuni, cu un plus de 990 milioane lei şi o pondere de 19,5% în activele totale ale fondurilor de pensii.

    În acelaşi interval, ponderea depozitelor bancare s-a redus la 4,8%, faţă de 5,4% în aprilie, investiţiile în acestea diminuându-se cu 277 milioane lei în mai.

    Cele şapte fonduri şi-au redus puternic investiţiile în obligaţiuni municipale, cu 121 milioane lei, acestea ajungând să reprezinte 0,28% din active. În acelaşi timp, plasamentele în obligaţiuni corporatiste s-au diminuat cu 760 milioane lei, la o pondere de 5,5%.

    Astfel, , la finele lunii mai, structura investiţiilor fondurilor de pensii private Pilon II era formată din 64,6% investiţii în titluri de stat, 19,5% în acţiuni, 5,5% în obligaţiuni corporative, 4,8% în depozite bancare, 2,95% în titluri de participare OPCVM, 2,2% în obligaţiuni străine, 0,2% în obligaţiuni municipale, iar restul în alte plasamente.

    Numărul participanţilor în cele şapte fonduri a crescut cu 8000 de salariaţi, până la 7,54 milioane de participanţi.

    În România sunt şapte fonduri de pensii private – Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, BRD Pensii, Metropolitan Life, NN Pensii, Vital – care prin intermediul administratorilor investesc 3,75% din salariul brut pe care îl primeşte fiecare dintre cei 7,5 milioane de viitori pensionari.

     

  • Finanţe personale. 4 milioane de români au subscris indirect 25% din cea mai mare finanţare în lei de la Bursă, cea de 600 mil. lei a BCR

    Aproape 4 milioane de salariaţi din România, care în pre­zent cotizează către fondurile de pensii Aripi, Metro­politan Life şi NN Pensii, sunt investitori ai celei mai mari finanţări în lei de la Bursa românească, cea de 600 de milioane lei a BCR din iarna anului 2019, arată datele agregate de ZF.

    Astfel aceşti viitori pensionari au ajuns, o mare parte din ei fără să ştie, să susţină planurile de consolidare a rezultatelor şi de diversificare a surselor de finanţare ale numărului doi din sectorul bancar românesc.

    Trei fonduri de pensii private obligatorii din cele şapte care activează în România au cumpărat obligaţiuni de 146 de milioane lei din finanţarea de 600 mil. lei a BCR, adică au subscris 24% din total.

    Pe finalul anului 2019, BCR a vândut obligaţiuni de 600 mil. lei către investitori, printre care şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Spre comparaţie, BERD a investit circa 120 mil. lei, adică o participaţie de 20%, ceea ce înseamnă că în această emi­siu­ne de obligaţiuni viitorii pensionari ai României au o felie mai ma­re decât cel mai mare investitor instituţional din ţară. Pen­tru această finanţare, BCR plăteşte o dobândă de 5,35% pe an.