Tag: NSA

  • NSA poate descifra sistemele criptate de pe Internet

    Alături de agenţia britanică GCHQ, Agenţia naţională de securitate (NSA) “a compromis în mare parte garanţiile date de companiile de Internet clienţilor lor cu privire la securitatea comunicaţilor”, afirmă The Guardian, aflat la originea acestor dezvăluiri alături de New York Times şi ProPublica.

    Cele trei jurnale se bazează pe documente furnizate de Edward Snowden, fostul consultant al NSA ale cărui dezvăluiri din luna iunie au provocat o polemică puternică în Statele Unite şi în întreaga lume cu privire la impactul asupra libertăţilor publice şi vieţii private.

    În pofida promisiunilor de transparenţă ale preşedintelui Barack Obama cu privire la aceste programe, multiplicarea dezvăluirilor, inclusiv cele de joi, desenează conturul unei organizaţii foarte puternice cu capacităţi de intruziune care par nelimitate.

    Comunicaţiile pe Internet sunt supuse criptării informatice automate, fie că este vorba de e-mailuri, mesaje instant, tranzacţii bancare online sau transfer de date medicale.

    În cadrul unui program ultra-secret numit Bullrun, agenţia de informaţii americană poate “sparge” aceste sisteme de criptare (VPN, SSL) şi descifra ceea ce se transferă, afirmă New York Times, Guardian şi ProPublica, o organizaţie non-profit specializată în jurnalismul de investigaţie.

    Conform acestor documente al căror conţinut nu este divulgat, NSA şi GCHQ au reuşit să obţină “cheile” pentru diferite sisteme de criptare datorită supercalculatoarelor şi cooperării unor companii de Internet, obţinută uneori prin intermediul ordinelor judecătoreşti.

    Dezvăluirile precedente ale lui Edward Snowden au permis deja aducerea la lumină a unor programe ale agenţiei americane, precum cel de adunare a milioane de metadate telefonice (numărul de telefon, durata apelului) şi de supraveghere a Internetului (Prism).

    Însă “spargerea codurilor” este misiunea principală a agenţiei, fondată în 1952, care se ocupă de interceptările electronice.

    Aceasta este o prioritate, conform unui document din 2007, citat de Times “În viitor, superputerile vor fi recunoscute pe baza puterii programelor lor de analiză criptologică”.

    “Este preţul ce trebuie plătit pentru ca Statele Unite să păstreze un acces şi o utilizare neîngrădită a spaţiului virtual”, continuă documentul.

    New York Times şi ProPublica raportează că responsabili americani de informaţii le-au cerut să nu publice aceste date, temându-se că aceste dezvăluiri vor determina anumite ţinte ale programului să îşi schimbe metodele de criptare sau modul de comunicare.

    “Presa nu au menţionat anumite aspecte însă au decis să publice articolul din cauza importanţei unei dezbateri publice asupra acţiunilor administraţiei, care slăbesc mijloacele cele mai puternice ce trebuie să protejeze viaţa privată a americanilor şi a tuturor”, afirmă New York Times.

    Solicitată de AFP, direcţia naţională de informaţii (ODNI) americană nu a făcut niciun comentariu.

    Dacă această capacitate de a descifra comunicaţiile securizate poate ajuta la prevenirea atentatelor, aceasta riscă să aibă şi “consecinţe neprevăzute slăbind securitatea comunicaţiilor”, mai notează cotidianul.

    “Riscul atunci când se creează o poartă de acces în sisteme este de a nu fi singurii care o exploatează”, explică Matthew Green, un cercetător în criptografie citat de New York Times.

    “Chiar dacă NSA dispune de mai multă putere pentru a încălca viaţa noastră privată în numele securităţii cibernetice, ea face Internetul mai puţin sigur şi ne expune hackerilor, spionajului străin şi unei supravegheri ilegale”, a denunţat într-un comunicat asociaţia de apărare a drepturilor civile ACLU.

  • Prisma şi norii

    In zilele de 5 şi 6 iunie, The Guardian şi The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Informaţii a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicaţiilor mobile şi prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenţia a solicitat şi a obţinut conţinut şi metadatele comunicaţiilor prin telefon, e-mail şi video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor şapte ani.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 şi 2006 legii privind serviciile de informaţii externe şi supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act – FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual ţintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiţia că scopul supravegherii este strângerea de „informaţii externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emiţătorul, cât şi receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanţii la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obţine informaţiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat iniţial că au cunoştinţă de program, apoi au recunoscut că au acţionat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

    Preşedintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (…) Evaluarea mea şi a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poţi avea securitate 100% şi în acelaşi timp intimitate protejată 100% şi inconveniente zero„. Alte scurgeri de informaţii au acuzat SUA că strâng date despre birourile şi oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informaţii, o nouă serie de investigaţii ale jurnaliştilor de laThe Guardian au relevat că şi guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetăţenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

    Alte ţări au avut reacţii ferme la ştirile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (…) Avem o lege bună de protecţie a informaţiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze – iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 şi de regimul nazist înainte de 1945.

    În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor şi a organizaţiilor (…) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internaţional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

    DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecţia datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informaţii despre cetăţenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceştia (cei identificaţi în cursul unei investigaţii a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimităţii fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părţi implicate.

    În privinţa consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetăţenilor din UE sau din alte ţări care îşi stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA şi NSA văd aceste informaţii drept prima ţintă a investigaţiilor lor şi nu sunt constrânse de nicio legislaţie americană să dezvăluie acţiunile de colectare şi de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuşi, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecţia intimităţii şi fluxurile transfrontaliere de date personale.



    de BOGDAN CIOC

  • Administraţia Obama recunoaşte că NSA a încălcat legea privind supravegherea: 56.000 de mesaje electronice, interceptate ilegal

     Conform angajamentului luat de Barack Obama în cadrul unei conferinţe de presă la 9 august, administraţia a declasificat şi a publicat miercuri mai multe documente administrative şi judiciare legate de programul de supraveghere pe Internet PRISM, la adresa http://icontherecord.tumblr.com/.

    Printre documente figurează o decizie a justiţiei până în prezent secretă, lungă de 85 de pagini şi emisă în octombrie 2011, care ordonă NSA să pună capăt unui program de interceptare a comunicaţiilor pe Internet pe reţelele din fibră optică americane.

    Metodele NSA “rezultă din achiziţionarea unui număr foarte mare de comunicaţii protejate de al patrulea amendament” al Constituţiei, a scris în această decizie John Bates, judecător al Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC), referindu-se la amendamentul care protejează americanii faţă de orice formă de percheziţie sau supraveghere excesivă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washington Post: NSA a încălcat legea de mii de ori. INFRACŢIUNILE dezvăluite de documente secrete ale lui Edward Snowden

     Aceste infracţiuni au fost dezvăluite de un audit intern şi alte documente secrete, care au fost furnizate cotidianului de fostul consultant american Edward Snowden.

    Unul dintre documentele citate de Washington Post arată că NSA le-a ordonat echipelor sale să falsifice rapoartele adresate Departamentului Justiţiei şi Biroului directorului serviciilor naţionale de informaţii, înlocuind unele detalii cu termeni mai generali.

    Potrivit cotidianului, NSA a ascuns, într-un caz, supravegherea neintenţionată a mai multor americani.

    Astfel, în 2008, un “număr mare” de apeluri telefonice iniţiate din Washington au fost supravegheate după o eroare de programare care a inversat prefixul zonei capitalei americane (202) cu cel al Egiptului (20).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China vrea să ancheteze Oracle şi IBM, în uma scandalului de spionaj declanşat de Edward Snowden

     Companiile vor fi investigate de Ministerul Siguranţei Publice şi un centru de cercetare al executivului chinez, potrivit presei locale, preluate de New York Times.

    Informaţia referitoare la anchetă vine după ce Snowden a dezvăluit programul masiv de spionaj al NSA atât în SUA cât şi în străinătate, inclusiv accesarea fără permisiune a unor reţele informatice importante ale universităţilor din China şi Hong Kong.

    Documentele furnizate presei de Snowden arată că NSA a avut acces la volume mari de date, precum emailuri sau înregistrări video ale companiilor mari din IT, inclusiv Facebook şi Google, în cadrul unui program guvernamental numit Prism.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde duce micul război rece între Obama şi Putin

    Cazul Snowden este însă doar ultimul dintr-o listă tot mai lungă de chestiuni care l-a deranjat pe Obama, după ce discuţiile cu Putin din iunie pe tema războiului civil din Siria, a scutului antirachetă american şi a dezarmării Iranului au ajuns într-un punct mort, iar presiunile.

    Unii comentatori au interpretat această răcire bruscă a relaţiilor cu Rusia drept un indiciu că SUA au nevoie de un argument în plus ca să ignore opoziţia Moscovei faţă de o intervenţie armată în Siria. Cert e că în următoarea perioadă e puţin probabil ca relaţiile dintre cele două puteri să se amelioreze fundamental, mai ales după ce Obama a anunţat în premieră, ca reacţie la recent adoptata lege contra propagandei homosexuale în Rusia, că el “nu are de ce să manifeste răbdare faţă de ţările care intimidează comunitatea LGBT”.

    Preşedintele american a avut grijă să nege însă, la o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că relaţiile sale cu Vladimir Putin sunt proaste. Obama a declarat că Putin se comportă uneori “ca un elev plictisit din fundul clasei”, dar a adăugat că “atunci când avem discuţii, deseori rezultatul e foarte productiv”. El a spus că SUA “vor lua o pauză, vor reevalua direcţia în care se îndreaptă Rusia” şi vor calibra relaţia bilaterală astfel încât să ţină cont de domeniile unde cele două ţări pot să cadă de acord şi să accepte că există şi diferenţe de opinie. “Sincer, într-o serie de domenii unde credem că se pot face progresse, Rusia nu şi-a schimbat deloc poziţia. Cred că au existat întotdeauna anumite tensiuni între SUA şi Rusia după căderea URSS”, a spus Barack Obama, citat de Reuters.

    Obama a precizat şi că America nu va boicota Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, în ciuda opiniei că delegaţia americană, în care sunt şi gay şi lesbiene, ar trebui să nu meargă la Soci, în semn de protest faţă de legea contra propagandei homosexuale în Rusia. Legea penalizează paradele gay şi diseminarea publică de informaţii despre comunitatea LGBT cu amenzi de până la 16.000 de dolari.

  • CAZUL DE SPIONAJ INFORMATIC: Un server aparţinând NSA s-ar afla şi în România. HARTA ţărilor în care ar exista servere

     Potrivit site-ului, care nu precizează vreo sursă, deşi unele locuri în care se află servere sunt cunoscute ca “staţii de spionaj NSA-Echeleon în cadrul Five-Eyes – Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă -, multe dintre locurile serverelor sunt marcate în capitalele acestor state sau în apropiere de capitale”.

    Site-ul consideră o “surpriză” punctul de la Moscova şi notează că alt punct apare în partea centrală din sudul Chinei, departe de Beijing, apreciind că ar fi un “server clandestin”. De asemenea, site-ul remarcă că staţia NSA din Hawaii, unde a lucrat Edward Snowden, nu apare pe hartă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul Edward Snowden: Guvernul SUA a declasificat documente secrete, dar se confruntă cu noi dezvăluiri

     Făcând publice câteva documente cu puţin înaintea unei audieri a unor reprezentanţi din domeniile Justiţiei şi Informaţiilor în Comisia Judiciară a Senatului, directorul său (DNI), James Clapper, afirmă că acţionează în “interesul unei transparenţe sporite”, justifică ODNI într-un comunicat, care a intrat astfel în jocul transparenţei după două luni de la furtuna provocată de fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden.

    Unul dintre documente este autorizaţia Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine (FISC), emisă pe 25 aprilie 2013, care obligă operatorul telefonic Verizon să livreze NSA zilnic, timp de trei luni, toate metadatele (numărul apelat, durata apelurilor). Edward Snowden a devenit cunoscut dezvăluind existenţa acestui document, pe 5 iunie, în ziarul britanic The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi dezvăluiri despre NSA: Primul jurnalist care l-a intervievat pe Edward Snowden va publica o carte

     Această carte, scrisă de jurnalistul de investigaţie din cadrul cotidianului britanic, va fi publicată în martie, a anunţat Metropolitan Books.

    Cartea, al cărei titlu nu este cunoscut încă, va conţine “noi dezvăluiri care demonstrează cooperarea extraordinară în sectorul privat şi consecinţele tentaculare ale programului guvernamental (de supraveghere), atât în Statele Unite, cât şi în străinătate”, a anunţat editorul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocat: Edward Snowden ar putea cere cetăţenie rusă

     “El nu a exclus posibilitatea de a solicita cetăţenia rusă”, a declarat Kucerena în faţa presei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro