“Rusia trebuie să fie un partener constructiv în Siria, altfel va fi trasă la răspundere”, a declarat John Sullivan, potrivit agenţiei Reuters, după reuniunea miniştrilor de Externe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) desfăşurată în oraşul canadian Toronto.
Grupul G7 a denunţat “comportamentul negativ” al Rusiei, dar a exprimat disponibilitatea pentru dialog cu Administraţia Vladimir Putin.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În luna ianuarie 2018 s-a înregistrat naşterea a 17.128 copii, cu 2.001 mai mulţi copii decât în decembrie 2017. Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna ianuarie 2018 a fost 23.623, cu 477 mai multe decât în decembrie.
Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an înregistrate în luna ianuarie a fost de 110, în creştere cu 5 faţă de luna decembrie 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În şedinţa secţiei pentru procurori din 27 februarie 2018, Secţia pentru procurori a decis respingerea solicitării ministrului Justiţiei cu privire la posibilitate revocării doamnei procuror şef. Prin urmare, avizul este unul negativ. În perioada următoare decizia va fi motivată, motivarea va fi una amplă, asumată”, a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru.
La şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM de marţi, ministrul Justiţiei a prezentat motivele care stau la baza cererii de revocare, iar procurorul şef al DNA şi-a expus punctul de vedere referitor la fiecare critică adusă de Tudorel Toader.
De asemenea, au avut loc mai multe replici acide între ministrul Justiţiei şi procurorulul şef al DNA, dar şi între Tudorel Toader şi Augustin Lazăr, procurorul general al României.
Excluzând impactul consolidării AVTOVAZ, cifra de afaceri a Grupului progresează cu 9,4 %, la 56 043 milioane de euro (+10,1 % excluzând variaţia cursului de schimb).
Marja operaţională a Grupului se ridică la 3 854 milioane de euro şi reprezintă 6,6% din cifra de afaceri.
Marja operaţională aferentă activităţii Auto, excluzând AVTOVAZ, s-a mărit cu 363 milioane de euro (+15,2 %) la 2 749 milioane de euro şi reprezintă 5,1 % din cifra de afaceri faţă de 4,9 % în 2016. Performanţa se datorează, în principal, dezvoltării puternice a activităţii (impact pozitiv de 493 milioane de euro) şi efectului pozitiv al Monozukuri (663 milioane de euro). Raportul mix/preţ/nivel de echipare mai ridicat nu mai beneficiază, precum în 2016, de creşterea preţurilor în ţările emergente pentru a compensa deprecierea unor monede şi devine negativ, de -230 milioane de euro. Preţul materiilor prime a avut un impact negativ, de -394 milioane de euro, reflectând, în mare, creşterea preţului oţelului. Rata cursurilor de schimb a avut un impact negativ, de -300 milioane de euro, în special din cauza deprecierii peso-ului argentinian, a lirei sterline şi a dolarului american.
Marja operaţională a AVTOVAZ (neconsolidată în 2016) este de 55 milioane de euro, adică 2,0% din cifra de afaceri AVTOVAZ.
Contribuţia aferentă activităţii Finanţarea vânzărilor la marja operaţională a Grupului a atins 1 050 milioane de euro, faţă de 896 milioane de euro în 2016. Această creştere se explică prin progresul activului productiv mediu (+18,9%), care la rândul său, demonstrează o puternică dinamică comercială a RCI Banque.
Alte produse şi cheltuieli de exploatare ajung la -48 milioane de euro (faţă de +1 milion de euro în 2016).
Rezultatul de exploatare al Grupului este de 3 806 milioane de euro, faţă de 3 283 milioane de euro în 2016 (+15,9%).
Rezultatul financiar este de -504 milioane de euro, faţă de – 323 milioane de euro în 2016. Degradarea a fost cauzată, în principal, de consolidarea rezultatului financiar al AVTOVAZ, de -112 milioane de euro, precum şi de evoluţia negativă a valorii acţiunii (-120 milioane de euro, faţă de -3 milioane în 2016).
Rezultatul net este de 5 210 milioane de euro (+47,1%), iar rezultatul net, partea Grupului, de
5 114 milioane de euro (18,87 euro per acţiune, faţă de 12,57 euro per acţiune în 2016). Excluzând elementele non recurente menţionate pentru Nissan, rezultatul net, partea Grupului, este de 4 093 milioane de euro (15,10 euro per acţiune).
În 2018, se estimează că piaţa mondială va creşte cu 2,5% faţă de 2017. Perspectivele de evoluţie ale pieţei europene pentru această perioadă sunt de 1%. Se apreciază că şi piaţa franceză va progresa cu 1%.
În afara Europei, piaţa rusă ar putea cunoaşte o creştere de aproape 10%. Perspectivele pentru Brazilia şi China sunt de +5%, iar pentru India de +6%.
„Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii”, se arată în comunicatul extins al băncii centrale, emis după şedinţa Consiliului de Administraţie. În cadrul şedinţei, CA al BNR a adoptat un nou Raport asupra inflaţiei şi a majorat dobânda-cheie, dobânda aferentă facilităţii de depozit şi dobânda aferentă facilităţii de creditare.
Potrivit BNR, o contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale). Dar aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ faţă de propunerile lui Cătălin Rădulescu şi semnate de mai mulţi deputaţi de modificare a legilor justiţiei, potrivit unor surse din cadrul instituţiei.
„Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi de Senatul României, având în vedere că acesta din urmă exercită un mandat de reprezentativitate dat de popor ca deţinător al suveranităţii naţionale. Propunerea ar trebui să aparţină ministrului Justiţiei, ca reprezentant al ministerului care veghează la respectarea puterii judecătoreşti, ca una dintre cele trei puteri statale fundamentale. De asemenea, este necesar avizul CSM, ca reprezentant al magistraţilor”, se arată în expunerea de motive a propunerii lui Cătălin Rădulescu, de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Robert Gore nu încerca să creeze un nou material pentru îmbrăcăminte când a creat Gore-Tex. El lucra la fabrica de teflon a tatălui său pe la sfârţitul anilor 60 şi încerca să utilizeze mai eficient plasticul prin întinderea acestuia. El a descoperit în mode accidental că teflonul pe care-l întindea se umplea cu buzunare de aer. Microporii care au apărut în politetrafluoretilenă expandată (ePTFE) erau de 700 de ori mai mari decât o moleculă de vapori de apă, dar de 20.000 ori mai mică decât o picătură de apă.
Gore s-a gândit că dacă ai putea realiza o tesătură din ePTFE atunci ai putea fi protejat de ploaie, ninsoare, în timp ce corpul poate să respire şi utilizatorul mai este şi protejat de vânt.
Prima geacă Gore-Tex a fost produsă în 1977 de către o companie mică din Seattle numită Early Winters. De atunci, ePTFE este folosit şi în alte lucruri precum costume spaţiale sau chiar în operaţii pe inimă.
Bob Gore este acum preşedintele W.L Gore & Associates, firma producătoare a Gore-Tex. El a fost CEO din 1976 până în 2000. Averea estimată a acestuia este de 830 de milioane de dolari.
”Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative”, se menţionează în avizul Guvernului.
Pe 29 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose a declarat că a discutat la RAAPPS să se facă o ofertă de chirie pentru Palatul Elisabeta Casei Regale, afirmând că urmaşii Regelui Mihai ar avea resurse pentru plata acesteia, în condiţiile în care ”li s-au retrocedat o mulţime de lucruri”.
”De ce să rămână în posesia Casei Regale? Pot să îl închirieze dacă îşi doresc. Eu am vorbit la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, prin intermediul căruia statul deţine imobilul, să le facă o ofertă de chirie, dacă doresc. Că dacă tot le trebuie, eu înţeleg că au de unde să plătească, că li s-au retrocedat o mulţime de lucruri. De ce să nu dăm palatul Camerei de Comerţ şi Industrii sau la alţi copii ai unor foşti şefi de stat?”, a spus premierul Tudose la România TV.
După moartea Regelui Mihai, Familia Regala mai poate rămâne în Palatul Elisabeta cel mult 60 de zile, pentru că Palatul a fost oferit fostului suveran ca locuinţă de protocol pe durata vieţii, în baza legii pentru foştii şefi de stat.
Situaţia s-ar putea schimba doar dacă Parlamentul va adopta legea propusă de Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, care acorda un statut special Casei Regale. Premierul nu este, însă, de acord.
Dacă proiectul de lege ar trece de Parlament, atunci Palatul Elisabeta ar fi acordat cu titlu gratuit familiei regale timp de 49 de ani. Premierul este de părere ca acest palat să treacă în proprietatea statului, iar membrii familiei regale să se mute la Castelul de la Săvârşin sau în altă parte.
Proiectul prevede recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică. Iar poziţia de şef al Casei Regale ar urma să fie asimilată celei de fost şef de stat. Şi ar urma să beneficieze de indemnizaţie lunară, maşină şi pază SPP.
Palatul Elisabeta a fost construit în 1936 pentru Regina Elisabeta a Greciei, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României şi a reginei Maria. După bombardarea Palatului Regal, în 1944, Mihai I s-a mutat la Palatul Elisabeta. Este locul în care a fost forţat să semneze actul de abdicare, în 1947.