BusinessMagazin

Tag: muzee

  • Noaptea Muzeelor în toata ţara. Ce muzee participă

    Noaptea Muzeelor este un eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). Noaptea muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc anual evenimentul.

    Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internaţional.

    Noutatea pentru Noaptea Muzeelor 2013 constă în introducerea de circuite muzeale şi la Baia Mare şi Sibiu. Proiectul “Noaptea Muzeelor in 4 acte: Bucureşti, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Sibiu” este finanţat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Parteneri în proiect sunt Muzeul de Mineralogie din Baia-Mare, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu.

    Pentru prima oară la Noaptea Muzeelor, colecţii muzeale, colecţii private şi bisericeşti din zonele rurale ale Sibiului îşi aşteaptă vizitatorii în nocturnă, alături de muzee din Aiud, Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Caransebeş, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Goleşti, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Reşiţa, Sfântu-Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Muzeele sunt în majoritate deschise între orele 18,00 şi 2,00 sau 18,00 şi 1,00.

    Instrumente utile pentru vizitatorii bucureşteni sunt hărţile tipărite cu organizaţiile participante, disponibile la sediul muzeelor sau în format electronic (faţă şi verso), precum şi aplicaţia pentru smartphone concepută special pentru această noapte, care se poate descărca de pe AppStore şi Google Play.

    Aplicaţia Noaptea Muzeelor se poate descărca pe iPhone sau Android (necesită Android: 3.0 sau o versiune ulterioară):

    BUCUREŞTI
    Muzee:
    Muzeul Municipiului Bucureşti
    Muzeul “Theodor Aman” – cu evenimentul redeschiderii muzeului
    Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
    Palatul Voievodal Curtea Veche
    Muzeul de Artă “Vasile Grigore” – pictor şi colecţionar
    Muzeul de Artă Veche Apuseană “Dumitru Furnică Minovici””
    Muzeul Bellu
    Muzeul Căilor Ferate Române
    Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”
    Muzeul Naţional de Artă Contemporană
    Muzeul Naţional de Artă al României
    Muzeul Naţional al Aviaţiei Române
    Muzeul Naţional Cotroceni
    Muzeul Naţional de Geologie
    Muzeul Naţional “George Enescu” (Bucureşti, Sinaia, Tescani)
    Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
    Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”
    Muzeul Naţional de Istorie a României
    Muzeul Naţional al Literaturii Române
    Muzeul Naţional al Pompierilor – Foişorul de Foc
    Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
    Muzeul Naţional Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida”
    Muzeul Naţional al Ţăranului Român

    Organizaţii culturale:
    Arhivele Naţionale ale României
    Biblioteca Centrală Universitară “CAROL I”
    Centrul Cultural ArtSociety
    Ferma Animalelor
    Fundaţia Löwendal
    Galeria Galateca
    Romanian Design Week Preview – Palatul Ştirbei
    Universitatea “Spiru Haret”
    World Press Photo România – Piaţa Universităţii

    SIBIU
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
    Muzeul Naţional Brukenthal – Palatul Brukenthal
    Muzeul Naţional Brukenthal – Muzeul de Istorie “Casa Altemberger”
    Muzeul Naţional Brukenthal – Muzeul de Istorie Naturală
    Comunitatea Evreilor din Sibiu – Sinagoga
    Centrul de Cultură şi Dialog “Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice C.A. din România
    Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului (Alţâna)
    Muzeul de Istorie Valea Hârtibaciului Agnita
    Muzeul Cetate (Axente Sever)
    Colecţia Muzeală a Armenilor din Transilvania (Dumbrăveni)
    Casa Memorială “Hermann Oberth” Mediaş (Secţie a Muzeului Naţional al Aviaţiei Române)
    Colecţia Muzeală Casa Gazelor Naturale Mediaş (Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. Mediaş)
    Muzeul Energetic Sadu I (Sucursala Hidrocentrale Sibiu)
    Colecţia de Obiecte Bisericeşti de pe lângă Biserica Sf. Nicolae (sat Movile, comuna Iacobeni)
    Colecţia Muzeală Etnografică “Anuţa şi Aurel Achim” (Ocna Sibiului)
    Muzeul Culturii Săliştene (Sălişte)
    Muzeul Parohial Sălişte
    Colecţia Particulară “Profesor Lucia Irimie” (Sălişte)
    Muzeul de Icoane pe Sticlă “Preot Zosim Oancea” (Sibiel)
    Colecţia Particulară “Ana Ogrean” (Veştem)
    Muzeul Silviculturii – Ocolul Silvic Valea Cibinului Sălişte

    CLUJ
    Muzeul de Artă Cluj-Napoca
    Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca)
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – sediul central (Cluj-Napoca)
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Colecţia de Istorie a Farmaciei
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul de Mineralogie (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul Zoologic şi Vivariul (Cluj-Napoca)
    Centrul Cultural Petre Ţuţea (Cluj-Napoca)
    Muzeul Apei (Şoseaua Cluj- Floreşti, Uzina de Apă)
    Muzeul de Istorie Turda
    Muzeul “Octavian Goga” Ciucea
    Muzeul Municipal Dej
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Muzeul de Etno-Arhelogie “Petre Poruţiu” Iclod

    MARAMUREŞ
    Muzeul de Mineralogie Baia Mare-Maramureş
    Planetariul – Muzeul de Mineralogie Baia Mare – Maramureş
    Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş
    Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – Bastionul Măcelarilor
    Muzeul Judeţean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară la Muzeul Petrova – Casa Mihalcea
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară la Coltău

    TIMIŞ
    Muzeul de Artă Timişoara
    Muzeul Banatului Timişoara
    Muzeul Catedralei Mitropolitane Timişoara
    Memorialul Revoluţiei Timişoara
    Galeria Calina Timişoara
    Galeria Calpe
    Jecza Gallery
    Galeria Helios
    Facultatea de Arte şi Design (expoziţie permanentă şi Galeria Mansarda)
    Galeria Triade Timişoara

  • Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

    Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

    Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

    Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

    MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

    Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

    Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.

  • Cum va arăta viitorul centru de expoziţii al British Museum (VIDEO)

    Centrul, mare cât 14 bazine olimpice, va cuprinde spaţii de expoziţie, cercetare şi conservare şi va permite instituţiei să expună obiecte mult mai mari, la a căror prezentare trebuia în trecut să renunţe.

    Vezi aici derularea lucrărilor de construcţie (2010-2012)

    După inaugurarea noului centru, de pildă, vizitatorii vor avea acces la o nouă expoziţie importantă, unde vor putea admira cea mare corabie vikingă descoperită vreodată. Circa 80% din finanţarea lucrărilor la World Conservation and Exhibitions Center este deja asigurată, cu sprijinul guvernului.

  • Comorile ascunse ale muzeelor: exponate cu praf de Lună

    Printre obiectele de preţ ţinute departe de ochii lumii, aşa cum se arată în cartea “The Secret Museum” citată de publicaţia The Telegraph, se numără costumul purtat de către un membru al misiunii selenare Apollo 17, Harrison Schmitt. Particularitatea costumului său, păstrat cu grijă într-o încăpere specială de la Smithsonian National Air and Space Museum, este că e plin de praf de pe Lună, adunat de la căzăturile purtătorului său sau din momentele când acesta s-a târât pe sol ca să adune mostre de roci, astfel încât costumul nu poate fi expus fără a se pierde din praful de pe el.

    British Library din Londra se laudă cu o tipăritură foarte veche, un exemplar din “Sutra de diamant” cu învăţături budiste, pe care se află o imagine a lui Buddha într-o grădină dăruindu-i această sutră discipolului său Subhuti. Tipăritura realizată în China datează din anul 868 d.Hr. şi, deoarece hârtia este foarte delicată, publicul o poate vedea foarte rar.

    Royal Society deţine bucăţi din lemnul copacului din care a căzut celebrul măr al lui Newton, iar un muzeu al Universităţii Harvard are 430 de piese de sticlă realizate de către artiştii sticlari Leopold şi Rudolf Blaschka. Piesele reprezintă creaturi marine, printre care şi meduze, au fost confecţionate între anii 1886-1936 şi nu pot fi expuse deoarece s-ar putea sparge în cazul unui aflux prea mare de vizitatori.

    Nu în ultimul rând, la National Maritime Museum din Greenwich se păstrează un drapel cu stema Castiliei şi Leonului capturat de forţele britanice conduse de amiralul Nelson în Bătalia de la Trafalgar, fiind cel mai mare drapel din colecţia muzeului, însă şi foarte fragil şi, ca atare, ascuns de ochii vizitatorilor.

  • TOPUL celor mai vizitate muzee din România

    Castelul Bran a avut, anul trecut, aproximativ 546.000 de vizitatori plătitori de bilete, numărul acestora fiind similar cu cel din 2011.

    “Numărul vizitatorilor s-a menţinut aproape constant. În 2012, am avut cu 0,31% mai puţini vizitatori faţă de 2011”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Prişcu, directorul Castelului Bran.

    Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor români la Bran continuă să fie însă mai mare – circa 61% – decât cel al vizitatorilor străini – 39%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De văzut neapărat dacă aveţi drum prin America (GALERIE FOTO)

    Un spectaculos muzeu construit de la zero într-un orăşel din Arkansas, Bentonville, urmează a se deschide la jumătatea lunii noiembrie, scrie The New York Times. Muzeul, un complex de clădiri cu aspect retrofuturist ridicate într-o zonă de pădure şi grădini care leagă între ele o serie de iazuri, are o suprafaţă de aproape 20.000 de metri pătraţi. Complexul Crystal Bridges a apărut ca urmare a unei sponsorizări în valoare de 800 de milioane de dolari oferite de către fundaţia familiei miliardarilor Walton, întemeietoarea lanţului de magazine Wal-Mart.

    Noile muzee ale Americii (GALERIE FOTO)

    Sub conducerea lui Alice Walton, fiica lui Sam Walton, fondatorul Wal-Mart, Crystal Bridges îşi propune să devină un important centru dedicat artei americane, de la cea din perioada colonială la cea contemporană, având angajaţi experţi care să se ocupe de achiziţii în domeniu.

    Şi la Denver urmează să se deschidă un muzeu interesant, de această dată dedicat unui singur artist, Clyfford Still, care a făcut parte din grupul de artişti newyorkezi cunoscuţi drept expresionişti abstracţi. Instituţia va găzdui lucrările lui Still, pe care puţină lume a avut ocazia să le vadă, dat fiind că artistul a refuzat să mai apară în galerii începând din anii ’50.

    El a lăsat însă un testament în care cerea ca operele sale, 2.400 la număr, să fie donate unui oraş american ce se oferea să le găzduiască permanent. Publicul va putea admira 110 lucrări la expoziţia inaugurală a muzeului.

    La rândul său, Cranbrook Art Museum din Bloomfield Hills, Michigan, proiectat de celebrii arhitecţi Eliel şi Eero Saarinen în anii patruzeci, se redeschide după doi ani de renovări, în urma cărora a fost construită şi o aripă nouă pentru colecţia permanentă a instituţiei. Publicul va avea ocazia să admire exponate din secolele XX-XXI care până acum fuseseră inaccesibile.

  • Marketing cu stafii pentru casele memoriale ale scriitorilor

    Au aparut oferte inspirate de popularitatea de care se bucura
    emisiunile de tip reality show cu fantome, adresate vizitatorilor
    unor case memoriale ca aceea a scriitoarei Edith Wharton sau a lui
    Mark Twain si care pana acum par sa fi fost o idee buna.

    La Mount, fosta resedinta a lui Edith Wharton, o casa inconjurata
    de padure si gradini atent intretinute situata in Lenox,
    Massachusetts, vizitatorii sunt delectati cu povesti despre stafii
    care bantuie si tipa in timpul noptii, iar in program e prevazuta
    si o oprire nocturna la cimitirul de animale unde sunt ingropati
    cainii scriitoarei.

    La randul sau, muzeul din Hartford, Connecticut, amenajat in casa
    unde Mark Twain a scris “Tom Sawyer” si “Huckleberry Finn” si aflat
    in pragul inchiderii cu trei ani in urma din cauza datoriilor, le
    ofera acum vizitatorilor un tur al proprietatii in care li se
    prezinta povesti cu fantome, pe langa informatiile istorice si
    literare de rigoare.

  • Cele mai mari jafuri de obiecte de arta din istorie (GALERIE FOTO)

    Jafurile de obiecte de arta sunt destul de rare, mai ales
    raportat la numarul potentialelor obiecte care pot fi furate.
    Potrivit CNBC.com, Furtul de astfel de lucruri tine insa mai
    mult de obsesie decat de castigul in bani al hotului pentru ca,
    fiind vorba de obiecte unicat sau raritati, jafurile nu pot fi
    monetizate. Iar obiectele raman in colectia personala a
    hotilor.

    Pagubele cauzate de furtul obiectelor de arta se ridica anual la
    peste sase miliarde de dolari, potrivit estimarilor FBI.

  • Ce-si face omul de afaceri cu mana lui: un muzeu

    Copil sarac, Prasart Vongsakul, acum in varsta de 67 de ani, a
    ajuns un prosper om de afaceri in domeniul imobiliar, ceea ce i-a
    permis sa-si implineasca visul de a crea complexul care-i poarta
    numele, Muzeul Prasart, ridicat pe terenul cumparat de el.

    Situat in Bangkok, muzeul este ferit de aglomeratia de turisti de
    la celelalte obiective din oras si poate fi vizitat doar cu
    programare. Pe parcursul a doua decenii de la infiintare, Prasart
    Vongsakul si echipa lui au reusit sa adune diverse exponate
    valoroase, cum ar fi un templu khmer recuperat din jungla
    cambodgiana, diverse statui ale lui Buddha ori un pavilion
    sukhothai din lemn de tek cocotat pe piloni in mijlocul unui iaz cu
    nuferi, pentru a fi ferit de incendii si daunatori. Printre comori
    se numara si diverse portelanuri thailandeze sau chinezesti
    rare.

    Muzeul este organizat ca o gradina, la intretinerea careia lucreaza
    o echipa de treizeci de persoane, in frunte cu investitorul, iar
    vizitatorii se pot plimba pe multele sale alei fara teama ca vor fi
    deranjati de insecte suparatoare, dat fiind ca aleile sunt
    strajuite de vase mari cu apa populate cu pesti asezati acolo anume
    ca sa se ocupe cu exterminarea insectelor.

    In colectia muzeului se numara si exponate occidentale, cum ar fi
    farfurii, vaze si bibelouri de portelan franceze si germane, precum
    si opere de arta europeana, care toate au facut parte din
    patrimoniul familiei regale. Toate sunt adapostite intr-o cladire
    construita in stilul neocolonial popular in Thailanda secolului al
    nouasprezecelea.

  • Ce-a cautat regele Spaniei la New York

    Evenimentul nu a fost pus insa la cale de casa regala spaniola,
    ci de Improv Everywhere, o organizatie americana specializata in
    farse nevinovate in locuri publice, ce a gasit un tanar care sa
    semene perfect cu regele din tabloul realizat cu mai bine de patru
    sute de ani in urma de Velazquez.

    Imbracat in haine similare cu cele din pictura, “regele” s-a
    asezat langa aceasta, discutand cu vizitatorii si dandu-le
    autografe pana cand paznicii muzeului, dandu-si seama de
    neobisnuitul situatiei, au inceput sa puna intrebari.