BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Pentru a atenua lipsa forţei de muncă, salariile ar trebui să crească într-un ritm adecvat

    „În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru consolidarea convergenţei (n.red. – României la zona euro), pentru asigurarea unei creşteri durabile şi creşterea flexibilităţii economiei pentru a beneficia de intrarea în zona euro, deoarece avantajele adoptării euro nu sunt necondiţionate. (…) Un domeniu care ar putea beneficia, în mod sigur, de implementarea unor astfel de reforme este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care România se confruntă cu provocări care nu sunt cu siguranţă noi sau neobişnuite”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „Convergenţa spre extinderea euro”.

    În acest context, Guvernatorul BNR a reamintit că există opinii diferite în economia din România cu privire la nivelul unde ar trebui să fie salariile.

    „Pe de o parte, ele ar trebui să fie guvernate de dinamica productivităţii, astfel încât să nu conducă la o erodare a poziţiei competitive. Pe de altă parte, şi aici sunt şi oameni care privesc situaţia la nivel regional, nu doar politicieni, salariile nu pot fi semnificativ mai mici decât cele disponibile în alte economii, deoarece ar duce pur şi simplu la o pierdere dramatică de forţă de muncă, cu consecinţe dramatice, care includ o creştere importantă a salariilor de către piaţă, nu de către politicieni. Această problemă trebuie să fie abordată cât mai repede”, a susţinut Isărescu.
    De asemenea, acesta a reamintit că, drept urmare a aderării la Uniunea Europeană (UE), România se confruntă cu o problemă de emigrare, deoarece mai mult de trei milioane de români au părăsit ţara pentru a lucra în alte state membre ale UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • Cum să obţineţi o dobândă dublă la economii faţă de ce vă oferă băncile: Ministerul Finanţelor atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat

    Ministerul Finanţelor (MFP) concurează cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei  odată cu lansarea în această lună a titlurilor de stat pentru populaţie cu valoarea de 1 leu şi dobânda de 5% pe an, dobânda fiind mai mult decât dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei.

    Dobânzile bonificate de bănci la depozite rămân sub dobânzile la credite, oscilând preponderent în jurul nivelurilor de 1%-2%, în timp ce inflaţia a sărit spre 5%, iar dobânda-cheie a urcat până la 2,5%. Unele bănci mari au plătit până acum clienţilor la depozitele în lei constituite pe un an dobânzi chiar mai mici de 1%. Bonificaţii mai bune se observă la băncile cu capital grecesc sau la bănci de talie mică şi mai recent intrate în piaţă cum ar fi TBI Bank, Idea Bank sau Patria Bank.

    Decizie cu impact major. Lupta pentru economiile populaţiei: Finanţele atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat. Dobânda la Finanţe este dublă faţă de cea oferită de bănci

  • Mugur Isărascu crede că România nu are ce căuta în Zona Euro: Şmecheriile Guvernului sunt periculoase

    Prezent joi la Constanţa, la ”Black Sea and Balkans Security Forum” 2018, unul dintre cele mai mari evenimente din România pe tema securităţii Mării Negre şi a Balcanilor, guvernatorul BNR a vorbit despre condiţiile pe care România, şi nu numai, ar trebui să le îndeplinească pentru a fi aptă de a adera la zona euro. Una dintre condiţiile esenţiale este ”sustenabilitatea în echilibre”.

    ”Şmecheriile de tipul îndeplineşti un criteriu de deficit un an sau doi şi crezi că ai rezolvat problema. Nu, E PERICULOS pentru tine. Sustenabilitatea este cuvânt păsăresc, introdus în limba română după ‘90, dar a început să însemne ceva. Înseamnă să nu faci lucrurile de mântuială, să le faci durabil, sănătos cu o gândire în perspectivă”, a explicat Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Câţi bani a făcut Isărescu din business-ul său cu vin.

    Anul trecut, familia guvernatorului BNR a făcut un profit net de 52.000 de euro din cultivarea strugurilor şi producţia de vin, rezultate obţinute cu ajutorul a 21 de salariaţi, potrivit sursei citate.

    Isărescu este prezent cu vinurile sale în Selgros, Mega Image, dar şi în HoReCa. Cea mai ieftină sticlă de vin produsă de compania Măr costă 24 de lei, în timp ce vinurile vechi, din colecţia Vintage, ajung la 99 lei sticla, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei.
     

  • ROBOR, salt pe toate scadenţele, la o zi după ce Isărescu a anunţat majorarea dobânzii cheie. Indicele la 3 luni atinge un nou MAXIM: 2,68%

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut la 2,68%, de la 2,54% în ziua anterioară. Nivelul de 2,68% nu a mai fost consemnat din 27 octombrie 2014.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,80%, de la 2,63%.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,83% de la 2,68%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,86%, de la 2,73%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro