BusinessMagazin

Tag: Moscova

  • La o lună de la izbucnirea războiului, Moscova încă plăteşte Kievul pentru transportarea gazelor naturale către Europa. Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu 50% faţă de minimele lunii ianuarie

    Cel mai important război european din ultimii 77 de ani a izbucnit în urmă cu aproximativ o lună, pe 24 februarie, însă Rusia transportă, de fapt, mai multe gaze naturale prin Ucraina, iar Moscova încă plăteşte integral Kievul pentru transportarea gazelor spre Europa, relatează Bloomberg.

    Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu peste 50% faţă de minimele lunii ianuarie, exporturile care trec prin conductele ucrainene dublându-se pe măsură ce companiile energetice s-au grăbit să efectueze achiziţii, o consecinţă directă a invaziei ruseşti.

    Exporturile celui mai mare furnizor european au devenit mai ieftine prin comparaţie cu achiziţionarea gazului de pe piaţa spot, iar Rusia încă plăteşte transporturile în valută forte, spune Iuri Vitrenko, CEO al NJSC Naftogaz, cea mai mare companie de petrol şi gaze deţinută de statul ucrainean.

    Este o situaţie ciudată pentru factorii de decizie politică din Europa, care au impus mai multe serii de sancţiuni asupra Moscovei, într-un efort de reducere a resurselor necesare continuării conflictului armat. Ştirea a apărut, de asemenea, într-un moment în care guvernele europene promit să renunţe treptat la gazul rusesc, plănuind să menţină deschise centralele nucleare şi fabricile de cărbune pentru o perioadă mai lungă de timp şi să importe mai multe gaze naturale lichefiate din ţări precum Statele Unite şi Qatar.

    Randamentele obligaţiunilor ruseşti încep să crească în urma reluării tranzacţionării după o pauză de aproape o lună

    Fluxurile de gaze ruseşti către Europe au ajuns la cel mai ridicat nivel din luna decembrie în primele 48 de ore de la declanşarea războiului. Exportatorul controlat de stat Gazprom PJSC a spus că proviziile au crescut datorită unui număr mai mare de comenzi din partea consumatorilor europeni. Transporturile prin alte conducte majore ruseşti – prin Belarus şi Polonia, cu destinaţia Germania – au fost reluate, după o pauză de două luni.

    Creşterea subliniază, de altfel, lipsa de opţiuni a consumatorilor europeni pe termen scurt, spun analiştii gigantului bancar american JPMorgan Chase.

    Naftogaz le-a cerut Europei şi aliaţilor săi să pună plăţile pentru fluxurile de energie ale Moscovei într-un cont de garanţie până în momentul în care preşedintele Vladimir Putin va decide să îşi retragă trupele din Ucraina.

    Anterior, Ucraina a declarat că Gazprom plăteşte anual circa două miliarde de dolari pentru serviciile asociate transportului de gaze.

     

  • Rusia a plătit o parte din datoria publică şi a evitat intrarea în incapacitate de plată

    Rusia a onorat plata pentru datoria sa publică cu două zile întârziere faţă de termenul limită. Vineri, creditorii au primit banii în conturile lor.

    Epopeea rambursării spune multe despre consecinţele sancţiunilor pentru Rusia. Miercuri, 16 martie, guvernul rus ar fi trebuit să plătească dobânzi de 117 milioane de dolari la obligaţiunile de stat (aproximativ 105,7 milioane de euro). Dar, de la anunţul privind îngheţarea rezervelor băncii sale centrale, Moscova a menţinut neclaritatea asupra voinţei sale de rambursare, relatează Le Monde.

    La 5 februarie, Kremlinul a emis un decret prin care anunţa că creditorii din „ţările ostile” îşi vor primi banii în ruble, în timp ce împrumutul era în dolari. Apoi, când a sosit ziua rambursării, guvernul rus a încercat o altă manevră: să facă plata în dolari, dar din banii blocaţi de sancţiuni.

    Sancţiunile guvernului american par să permită acest lucru, oferind o scutire până la 25 mai pentru tranzacţiile de rambursare a datoriilor. Guvernul rus a dorit să testeze această regulă, anunţând public că plata a fost efectuată din conturi blocate. A fost nevoie de două zile pentru ca acest lucru să se producă, timp în care băncile americane care au efectuat tranzacţia s-au asigurat că plata nu a încălcat sancţiunile.

    Rusia a intrat de două ori în incapacitate de plată în 1918 şi 1998. Pe moment o nouă astfel de situaţie a fost evitată, dar ar putea fi doar o amânare a tragediei economice. În primul rând, scutirea de care a profictat Moscova durează doar până la 25 mai. Pe de altă parte apare întrebarea: Are rost să continue rambursarea?

  • Cum arată viaţa în Moscova după sancţiunile Occidentului: rubla s-a prăbuşit, preţurile pentru produse şi servicii cresc accelerat, magazinele pun limite pe cantităţile cumpărate de populaţie, în timp ce mii de oameni tineri educaţi au fugit deja din ţară

    Viaţa în Moscova începe să fie din ce în ce mai apăsătoare pentru ruşi, după ce invazia condusă de Vladimir Putin în Ucraina a atras sancţiuni economice apăsătoare din partea Occidentului, iar acestea încep să fie resimţite de oamenii de rând, potrivit BBC.

    Rubla rusească s-a prăbuşit, în timp ce preţurile pentru produse şi servicii cresc în mod accelerat.

    Călătoriile în afara ţării sunt din ce în ce mai scumpe şi mai dificile, în contextul în care Uniunea Europeană, SUA şi alte state şi-au închis spaţiul aerian pentru aeronavele ruseşti. Mii de oameni tineri şi educaţi au părăsit deja ţara.

    Mai multe lanţuri de supermarketuri din Rusia au început deja să limiteze cantităţile de produse pe care le pot cumpăra oamenii. Spre exemplu,un astfel de magazin îi anunţă pe toţi clienţii că fiecare persoană poate cumpăra cel mult 5 kilograme de zahăr. Guvernul susţine că o astfel de mutare este menită să descurajeze piaţa neagră şi inflaţia.

    Lista companiilor care se retrag din Rusia creşte pe zi ce trece. În centrele comerciale din zonele centrale ale Moscovei majoritatea magazinelor firmelor din Vest sunt închise, în timp ce altele nu acceptă plata cu cardul.

    Înainte de invazie, Moscova era unul dintre cele mai avansate oraşe din lume din punct de vedere tehnologic. Utilizarea cashului era un fenomen în scădere, în special în zonele centrale ale oraşului, în contextul ecosistemul de servicii de streaming, plăţi online, tehnologie şi servicii digitale era într-un moment bun. Totuşi, accesul ruşilor la aceste servicii este tot mai limitat pe măsură ce companii precum Apple, Visa sau Netflix reduc sau opresc complet accesul pentru Rusia.

    Marţi seara, lanţul de restaurante McDonald`s a anunţat că a închis temporar toate cele 850 de restaurante din Rusia, unde gigantul are 62.000 de angajaţi. În aceeaşi seară, gigantul anglo-olandez Unilever a anunţat că opreşte investiţiile şi blochează relaţiile de import-export cu Rusia. 

    Anunţul vine după ce operatorul restaurantelor KFC şi Pizza Hut au anunţat că opresc investiţiile în ţară. Trebuie menţionat că operatorul nu a explicat dacă închide restaurantele din ţară. 

    Tot marţi, gigantul petrolier Shell a anunţat că va închide benzinăriile din Rusia. 

    Printre brandurile de fashion care au anunţat recent că îşi suspendă activitatea în Rusia se numără Adidas, Calvin Klein şi Tommy Hilfiger. 

  • Acţiunile ruseşti listate pe bursa din Londra se prăbuşesc cu 98% în ultimele două săptămâni. Bursa din Moscova ia cea mai mare pauză din 1998 încoace

    Valoarea certificatelor de depozit ale companiilor ruseşti listate în Regatul Unit continuă să se evapore, pe măsură ce sancţiunile statelor vestice produc o serie masivă de efecte resimţite la nivel global, notează Bloomberg.

    Indicele Dow Jones Russia GDR, care monitorizează companiile ruseşti tranzacţionate în Londra, s-a prăbuşit cu 98% în ultimele două săptămâni. Scăderea a şters 572 de miliarde de dolari din capitalizarea cumulată a 23 de acţiuni, inclusiv Gazprom PSJC, Sberbank PJSC şi Rosneft PJSC.

    Selloff-ul de miercuri a declanşat un val de întreruperi. În prima oră a sesiunii de astăzi de la bursa londoneză LSE, tranzacţionarea acţiunilor Gazprom, Sberbank şi Magnit s-a oprit timp de 15 minute. Tranzacţiile cu acţiunilor băncii VTB PJSC au fost suspendate săptămână trecută ca urmare a sancţiunilor statelor occidentale.

    Ne-a trecut glonţul pe la ureche. Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a vrut să cumpere Volksbank România acum 9 ani

    Astăzi, 2 martie, indicele Dow Jones Russia GDR, din care fac parte cele mai mari 11 companii ruseşti listate pe LSE, a scăzut cu până la 81%, fiind pe minus cu 98% din data de 16 februarie încoace.

    Certificatele de depozit pentru Sberbank s-au prăbuşit săptămâna aceasta cu 99%, în timp ce Gazprom a scăzut cu 98%, iar producătorul de oţel Severstal PJSC a pierdut aproape 100%. Rosneft Oil. Co afişează un minus de 79%, iar Lukoil PJSC suferă un declin de 99%.

    La Moscova, bursa de valori a luat cea mai lungă pauză din ultimii 24 de ani.

    Exodul acţiunilor ruseşti listate în afara ţării ar putea continua, având în vedere că furnizorul de indici Stoxx plănuieşte să renunţe la 61 de companii ruseşti începând cu 18 martie. MSCI ia în calcul un plan similar.

     

  • Giganţii americani Apple, Boeing şi Ford au rupt şi ei legăturile cu Moscova

    După sancţiunile americane şi occidentale impuse Rusiei, numărul companiilor care îşi închid operaţiunile în Rusia continuă să crească. Mai mulţi giganţi ai economiei americane, de la ExxonMobil la Apple, Boeing şi Ford au anunţat marţi că se distanţează de Rusia după invazia Ucrainei, după cum scrie cotidianul francez Le Figaro. 
     
    ExxonMobil se va retrage de la gestionarea unor instalaţii de producţie de petrol şi gaze de pe insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Compania americană gestionează acest proiect din 1995, în numele unui consorţiu care cuprinde filiale ale companiei ruse Rosneft, o companie indiană şi o companie japoneză, unde deţine o participaţie de 30%.
     
    ExxonMobil urmează, astfel, exemplul unor concurenţi internaţionali precum grupurile britanice Shell şi BP, italianii de la Eni sau norvegienii de la Equinor, care şi-au propus să se renunţe la acţiunile lor în mai multe proiecte comune cu companii ruseşti. Francezii TotalEnergies aleg să nu părăsească Rusia, dar nu vor mai investi bani acolo, scrie Le Figaro. 
     
    Un alt simbol al economiei americane, Apple, a anunţat marţi că a suspendat vânzarea tuturor produselor sale în Rusia, după ce a oprit exporturile în ţară săptămâna trecută.
     
    Producătorul de telefoane iPhone, computere Mac şi tablete iPad a limitat şi anumite servicii în Rusia, cum ar fi soluţia de plată Apple Pay şi a eliminat aplicaţiile media de stat ruseşti RT şi Sputnik din AppStore. 
     
    De asemenea, Boeing a anunţat că îşi va suspenda serviciile operaţionale către companiile aeriene ruse, respectiv furnizarea de piese de schimb, întreţinere şi asistenţă tehnică, precum şi „operaţiunile majore” la Moscova. De asemenea, compania şi-a închis temporar biroul din Kiev. „Pe măsură ce conflictul continuă, echipele noastre sunt concentrate pe siguranţa coechipierilor noştri din regiune”, a spus Boeing într-un mesaj transmis AFP.
     
    În plus, General Motors şi-a încetat exporturile de maşini către Rusia pe o perioadă nedeterminată, în timp ce Ford a decis să-şi suspende participarea la o societate mixtă care produce autoutilitarele Transit în Rusia.
     
    Emitenţii americani de carduri Visa, Mastercard şi American Express au indicat şi ei că au luat măsuri pentru implementarea sancţiunilor impuse Rusiei, în special împiedicând băncile ruseşti să le folosească reţeaua.
     
     
     

  • Acum se vede cât de solide sunt legăturile Moscovei cu aliaţii din Europa de Est şi Balcani. Dar şi cât de înverşunate sunt duşmăniile

    Toate ţările est-europene membre ale UE s-au mobilizat pentru a ajuta necondiţionat refugiaţii ucraineni care fug din calea războiului. Şi toate, în afară de Ungaria, ajută la efortul de război al Ucrainei. Polonia, ţara care a tras cel mai puternic de Ucraina spre Vest, se remarcă în mod special inclusiv prin sprijinul financiar dat băncii centrale ucrainene.

    În Balcani, Serbia, unde preşedintele Vucic se laudă cu prietenia lui Putin, dar şi cu cele ale altor dictatori, este sub presiunea Uniunii Europene să se alăture sanc­ţiunilor occidentale contra Rusiei. În Bosnia şi Herţegovina, unul din liderii locali, sârbul  Milorad Dodik, un politician pro-rus despre care se spune că instigă la un nou război interetnic, a declarat că este gata să împiedice ca Bosnia să participe la planul UE de a-l opri pe Putin cu sancţiuni economice şi financiare.

    Polonia a devenit centru logistic european pentru ajutarea Ucrainei

    Polonia este solidară cu Ucraina şi cetăţenii ucraineni aflaţi în faţa atacurilor Rusiei. Aceasta a anunţat că va transfera echipamente militare în Ucraina şi că magazinele de la gra­niţă vor funcţiona inclusiv duminica. Această din urmă măsură înseamnă că ma­gazinele din regiune sunt excep­tate de la interdicţia generală de a face comerţ duminica. Iar mass-media po­lo­neză a făcut apel la marile com­panii de tehnologie şi informaţie să blo­cheze conturile şi paginile online care fac propagandă pentru guvernul rus.

    Mai multe ţări europene, inclusiv Germania, s-au angajat să trimită arme în Ucraina astfel încât Kievul să se apere împotriva invaziei Rusiei. Ca răspuns, ministerul de externe al Rusiei a declarat luni că cei care furnizează arme letale Ucrainei îşi vor asuma responsabilitatea folosirii lor în timpul campaniei militare a Rusiei. Mai mult, ministerul a adău­gat că măsurile Uniunii Europene privind ajutorul militar nu vor rămâne fără un răspuns dur. Acest lucru înseamnă ris­curi asumate de est-europenii care-i ajută pe ucraineni în efortul de război.

    În Polonia, pentru transportul refugiaţilor, compania feroviară de stat PKP a lansat conexiuni supli­mentare şi a anunţat că cetăţenii ucraineni pot călători gratuit în următoarea lună. Măsuri de acelaşi fel au luat mai multe state europene.

    Compania de cosmetice Inglot a oferit locuri de muncă şi cazare refugiaţilor ucraineni, iar serviciul de car sharing Panek a oferit 1.000 din cele 2.500 de autovehicule deţinute voluntarilor pentru transportarea celor de la graniţa polono-ucraineană.

    Furnizorul privat de servicii medicale Lux Med a oferit servicii gratuite ucrainenilor, iar hotelurile şi hostelurile de la graniţă au oferit cazare gratuită. Polonia găzduia apro­ximativ 1,5 milioane de ucrai­neni înainte ca invazia rusească să înceapă, iar mulţi dintre cei care intră în ţară se vor alătura membrilor de familie care deja locuiesc acolo.

    Apelul făcut de mass-media poloneză cu privire la propaganda gu­vernului rus se referă la relatările presei controlate de acesta, destinate teles­pectatorilor internaţionali, precum agenţia de ştiri Sputnik sau postul RT TV, cunoscut anterior sub nu­mele de Russia Today. „De ani de zile, Kremlinul a desfăşurat activităţi de dezinformare. Ne pare rău să spu­nem că giganţii tehnologici au de­venit un aliat neintenţionat al Rusiei în acest război, oferind maşinii de pro­pagandă ruse o platformă pentru acti­v­itatea lor de socializare“, se arată în apel.

    Pe măsură ce Polonia devine un centru logistic pentru aprovizionarea cu arme în Ucraina, Ungaria a spus că nu va permite tranzitarea de arme letale pe teritoriul său. „Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei şi că nu vom fi atraşi în acest război“, a declarat Peter Szijjarto, Ministrul Afacerilor Externe din Ungaria. Însă, o altă ţară care vine în sprijinul Ucrainei este Cehia. Guvernul de la Praga a aprobat trimiterea de arme şi muniţie în valoare de 8,57 milioane de dolari, pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva atacului Rusiei.

     

    Aliaţii Kremlinului au intrat în acţiune

    Bosnia şi Herţegovina nu se va alătura sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, a declarat Milorad Dodik, membru sârb al preşedinţiei tripartite a ţării. Aceasta este o decizie care necesită sprijinul tuturor celor trei membri ai preşedinţiei, însă äefik Dûaferovic şi éeljko Komöic susţin sancţiunile. „Susţin integritatea teritorială a Serbiei, susţin integritatea teritorială a BiH şi, desigur, nevrând să o schimb, susţin şi integritatea teritorială a membrilor ONU, cum ar fi Ucraina“, a spus Dodik, care este în concordanţă cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a făcut acelaşi anunţ. Uniunea Europeană a solicitat Serbiei să se alăture UE pentru a impune sancţiuni împotriva Rusiei. Însă, Serbia este singura ţară din Europa care refuză impunerea de sancţiuni Rusiei, cu excepţia Belarusului, care este direct implicată în agresiunea Rusiei. Pe teritoriul ucrainean au intrat trupe militare din Bielorusia, anunţă canalul oficial al Parlamentului Ucrainei, citat de publicaţia Kiev Independent. Acestea se află în regiunea Chernihiv din nordul Ucrainei, potrivit anunţului oficial. Alexander Lukaşenko, preşedintele Bielorusia, susţine însă că forţele sale nu se vor alătura forţelor ruse în războiul contra Ucrainei.

     

  • Care sunt şansele ca Putin chiar să declanşeze un război nuclear

    Vladimir Putin s-a dovedit a fi unul dintre cele mai imprevizibile personaje politice ale istoriei recente. Odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, fapt care a înăsprit poziţia NATO faţă de Kremlin, întreaga lume a fost pusă sub semnul fricii şi al incertitudinii.

    Acţiunile lui Putin par a fi greu de anticipat. Pus la zid de Occident, nu este de mirare că ameninţările Moscovei continuă să crească, situaţie care poate conduce spre cel mai negru deznodământ. Pe cale logică de consecinţă, ne putem întreba: Ar fi Vladimir Putin în stare să declanşeze un război nuclear?

    Întrebarea nu este nicidecum teoretică sau nesăbuită. Liderul Rusiei tocmai a pus forţele nucleare ale ţării sale în alertă „specială”, plângându-se de „declaraţiile agresive” ale liderilor NATO.

    Trebuie ascultat cu atenţie ceea ce Putin a spus în urmă cu aproape o săptămână. Joia trecută, când a anunţat la televizor „operaţiunea militară specială” (în realitate, o invazie pe scară largă a Ucrainei), Putin a dat un avertisment înfiorător:

    „Oricine încearcă să intervină şi, cu atât mai mult, să creeze ameninţări la adresa ţării noastre, la adresa poporului nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi vă va aduce consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră.”

    „Cuvintele lui Putin întruchipează o ameninţare directă a războiului nuclear”, crede laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov, redactor-şef al ziarului Novaya Gazeta, potrivit BBC News.

    „Prin declaraţiile sale, Putin nu se comporta ca stăpânul Kremlinului, ci ca stăpânul întregii planete; în acelaşi mod în care proprietarul unei maşini luxoase învârte cheile automobilului pe deget, Putin învârte soarte planetei prin ameninţările pe care le face. A spus-o de multe ori: dacă nu există Rusia, de ce avem nevoie de planetă? Nimeni nu a acordat nicio atenţie. Dar aceasta este o ameninţare că, dacă Rusia nu este tratată aşa cum vrea el, atunci totul va fi distrus.”

    Putin, fotografiat urmărind lansarea unei rachete în 2005, ar putea recurge la măsuri mai disperate dacă războiul său din Ucraina va eşua. Într-un documentar din 2018, preşedintele rus a declarat că „dacă cineva decide să anihileze Rusia, avem dreptul legal de a răspunde. Da, va fi o catastrofă pentru umanitate şi pentru lume. Dar eu nu sunt doar şeful statului, sunt şi cetăţean al Rusiei. De ce am avea nevoie de o lume fără Rusia?”

    Între timp, firul istoriei a ajuns în 2022. Putin a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei, dar forţele armatei ucrainene opun o rezistenţă fermă; Naţiunile occidentale s-au unit – spre surprinderea Kremlinului – pentru a impune sancţiuni economice şi financiare potenţial paralizante împotriva Moscovei. Însăşi existenţa regimului lui Putin poate fi pusă la îndoială.

    „Putin este într-o situaţie dificilă”, crede analistul Pavel Felgenhauer. „Nu mai are multe opţiuni, odată ce Occidentul va îngheţa activele Băncii Centrale Ruse şi sistemul financiar al Rusiei va suferi o implozie”.

    „O opţiune pentru el este să taie aprovizionarea cu gaz către Europa, în speranţa că asta îi va face pe europeni să cedeze. O altă opţiune este să lanseze o rachetă nucleară undeva deasupra Mării Nordului, între Marea Britanie şi Danemarca, urmărind, mai apoi, reacţiile rezultate”.

    O altă întrebare ar fi: Dacă Vladimir Putin ia în considerare folosirea armelor nucleare, ar încerca cineva din cercul său apropiat să-l descurajeze? Sau să-l oprească?

    „Elitele politice ale Rusiei nu sunt niciodată alături de oameni”, spune laureatul Nobel Dmitri Muratov. „Ei iau întotdeauna partea conducătorului. Iar în Rusia lui Putin, conducătorul este atotputernic”.

    „Nimeni nu este pregătit pentru o confruntare cu Putin”, spune Pavel Felgenhauer. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de periculoasă”.

    Războiul din Ucraina este războiul lui Vladimir Putin. Dacă liderul de la Kremlin îşi atinge obiectivele militare, viitorul Ucrainei ca naţiune suverană va fi pus la îndoială. Pe de altă parte, dacă războiul eşuează şi pierderile vor fi masive, eşecul ar putea determina Kremlinul să adopte măsuri mai disperate.

     

  • Panica se instalează la Moscova. Ruşii caută disperaţi să cumpere dolari, după ce rubla se devalorizează cu fiecare minut

    Populaţia din Rusia începe să simtă din ce în ce mai mult efectele sancţiunilor impuse în urma invaziei pe care o conduce Putin în Ucraina, în contextul în care se formează cozi de zeci de persoane care încearcă să obţină dolari, pe fondul devalorizării masive a rublei ruseşti, potrivit WSJ.

    Un astfel de caz a fost relatat pentru presa internaţională de Alexander Sokolov, 33 ani, care lucrează ca paznic pentru un magazin de parfumuri şi cosmetice dintr-o clădire comercială de pe buleveardul Tsvetnoy. El a văzut toată ziua de luni mulţimi de oameni care se înghesuie să retragă dolari de la bancomat.

    WSJ a discutat cu una dintre persoanele care aşteptau într-o astfel de coadă de 100 de persoane, în faţa unui ATM al Tinkoff Bank. Albert Ovchinnikov, 25 de ani, lucrează în grafică şi design, iar luni el aştepta deja de o oră la bancomat sperând că poate retrage dolari americani.

    „Văd panică acum. Chiar dacă oamenii stau liniştiţi la coadă lor le este frică pentru banii lor. De aceea toată lumea rtrage bani. (…) Practic, toată lumea îşi scoate banii, pentru a fi pregătiţi de orice”.

    El a spus că vrea să retragă 70% din întreaga sumă în dolari pe care o are în cont.

    Luni dimineaţă, rubla se prăbuşea deja cu 30% faţă de ziua de vineri în urma sancţiunilor impuse de Europa şi SUA. 

     

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie. 

  • Bursa din Moscova rămâne închisă luni. La Londra, companiile ruseşti sunt măcelărite

    Bursa de Valori de la Moscova nu se va deschide luni, a anunţat Banca Centrală a Rusiei, după ce moneda ţării s-a prăbuşit în urma sancţiunilor occidentale, potrivit CNN.

    “Din cauza situaţiei actuale, Banca Rusiei a decis să nu deschidă astăzi o secţiune a pieţei bursiere, o secţiune a pieţei derivatelor şi o secţiune a pieţei derivatelor la Bursa din Moscova”, se arată în comunicatul băncii.

    Banca centrală rusă a mai spus că va anunţa orele de deschidere pentru marţi în cursul zilei.

    Suspendarea tranzacţiilor vine după ce rubla s-a prăbuşit luni cu aproape 30%, în condiţiile în care pieţele au început să evalueze impactul sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii din NATO Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina.

    Pe bursa de la Londra companiile ruseşti sunt în picaj: Sbersbank minus 70%, Lukoil minus 47%, Rosneft minus 42%.