BusinessMagazin

Tag: mita

  • Fostul director adjunct al APIA, condamnat definitiv la şapte ani şi şase luni de închisoare

    Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul formulat de Aurel Pană împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, din 30 decembrie 2014.

    Decizia dată, luni, de instanţă este definitivă.

    Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Aurel Pană a fost condamnat, pe 30 decembrie 2014, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

    Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

    În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

    Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

    În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

     

  • Şeful CJ Arad, prins în flagrant când a luat mită, dus la DNA Timişoara pentru audieri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu (PNL), a fost ridicat, vineri, de la locuinţa sa din comuna Vladimirescu şi dus la sediul DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, unde va fi audiat pentru luare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Nicolae Ioţcu a ajuns la DNA Timişoara în jurul orei 17.30, iar la intrarea la audieri a refuzat să facă declaraţii. Ioţcu a fost însoţit de mai mulţi avocaţi, între care şi Gheorghiţă Mateuţ.

    Surse judiciare declarau, anterior, că Nicolae Ioţcu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit 10.000 de euro mită de la un om de afaceri. Flagrantul a fost organizat în faţa locuinţei lui Ioţcu din localitatea Vladimirescu.

    Potrivit surselor citate, banii i-ar fi fost daţi şefului CJ pentru un contract de lucrări la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.

    Procurorii DNA Timişoara au făcut percheziţii, vineri, la biroul lui Ioţcu de la CJ Arad şi la locuinţa acestuia. Procurorii au beneficiat în acest caz de sprijinul SRI Arad.

    In foto: Nicolae Iotcu. Ciprian Hord / Mediafax Foto

    De asemenea, potrivit unor surse judiciare, Nicolae Ioţcu este acuzat de trafic de influenţă, întrucât şi-ar fi exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la Consiliul Judeţean (CJ) Arad pentru atribuirea unui contract privind dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă unei asocieri de două firme.

    “Şi-a exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul Consiliului Judeţean Arad pentru atribuirea, în anul 2014, a contractului de achiziţie publică privind «Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad», pentru ca acest contract să fie câştigat de asocierea în participaţiune a două firme, ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece caietul de sarcini a fost întocmit în favoarea acestora”, susţineau sursele citate.

    Valoarea contractului a fost estimată la peste 1.600.000 de euro.

    Sursele citate arătau că, în 22 iulie, Ioţcu a primit, printr-un intermediar, suma de 35.000 de lei, iar vineri a primit încă 10.000 de euro de la reprezentantul uneia dintre firmele care au câştigat procedura privind contractul de achiziţie de la SJU Arad.


    Foto: Liviu Adascalitei / Arhiva Mediafax Foto

    Conform surselor citate, şeful CJ Arad ar fi urmat să mai primească, în august, 20.000 de euro de la reprezentantul celeilalte firme.

    Tot vineri, senatorul PNL Cristian Bodea a declarat că preşedintele CJ Arad Nicolae Ioţcu va fi suspendat automat din PNL, potrivit statutului partidului.

    Nicolae Ioţcu este preşedinte al Consiliului Judeţean Arad din anul 2008. Anterior, în perioada 2004-2008, el a fost senator din partea PDL.

    Nicolae Ioţcu are, potrivit ultimei declaraţii de avere din luna aprilie, un teren agricol de 0,45 hectare, în comuna Săvârşin, dobândit în anul 1991, în baza Legii 18. De asemenea, el precizează că, împreună cu soţia sa, Rodica Floarea Ioţcu, are un teren intravilan de o mie de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, achiziţionat în 2007.

    În declaraţia de avere, Ioţcu menţionează şi un teren intravilan în municipiul Arad, aferent unui apartament, care i-a fost donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu.

    Ioţcu mai are o casă de peste 366 de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, construită în 2010, şi menţionează şi un apartament de 217 metri pătraţi donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu, în 2011.

    El nu are bunuri declarate, însă la categoria conturi şi depozite bancare, precizează un depozit de 66.160 dolari din anul 2010, la Piraeus Bank, încă unul de peste 51.000 de euro din acelaşi an, precum şi altul cu peste 12.000 euro, unde sunt trecuţi anii 2013 şi 2014.

    Ioţcu are şi trei fonduri de investiţii – unul de peste 55.000 de euro la SAI Erste Asset Management, din 2014, altul deschis de 135.126 lei la Raiffeisen Bank şi încă unul 65.677 euro, ambele din 2009.

    El mai arată că are nouă conturi curente, cea mai mare sumă depusă fiind 4.470 lei la Banca Transilvania, din 2012.

    De asemenea, şeful CJ Arad menţionează şi o asigurare de viaţă şi pensie privată la ING Asigurări de viaţă, din 2013, unde este precizat că prima lunară de asigurare este de 886 lei.

    Ioţcu a acordat un împrumut SC Transylvania Hotels, unde la părţi sociale este trecută ca titular Rodica Ioţcu, constând în număr de titluri – 22, valoarea fiind de 220 lei. Totodată, el a acordat împrumuturi în nume personal de 15.000 euro şi 14.335 euro.

    La debite şi ipoteci, şeful CJ Arad precizează un împrumut de 89.000 de euro, contractat în 2011 şi scadent în 2018, precum şi un împrumut de circa 45.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2016.

    În anul fiscal precedent, Ioţcu a obţinut un venit de 55.404 lei de la Consiliul Judeţean Arad, iar din dobânzi bancare a avut 751 de dolari şi 6.893 lei. În aceeaşi perioadă, soţia lui Ioţcu a avut un venit din salariu de peste 17.000 lei de la Transilvania Hotels, la care se adaugă aproape 4.800 euro şi 611 lei din dobânzi bancare.

    În declaraţia de interese din 10 martie, Ioţcu menţionează că este membru al AJVPS Arad, al Asociaţiei de Vânătoare Lazăr Hunting şi al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Canalul Morilor.

    Totodată, el menţionează calitatea de membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare “Vasile Goldiş” din Arad.

  • Ofiţer al Poliţiei de Frontieră, desemnat poliţistul anului după ce a refuzat 80.000 de euro mită

    Cei doi poliţişti de frontieră au fost premiaţi de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, în cadrul ceremoniei organizate vineri, cu ocazia Zilei Poliţiei de Frontieră, instituţie care a împlinit 151 de ani de la înfiinţare.

    La categoria ofiţeri, premiul a fost acordat comisarului-şef Gheorghe Daniel Nistor, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei.

    Anul trecut, la începutul lunii decembrie, acesta a fost sunat de către un barbat care i-a cerut să-l ajute să aducă în România ţigări din Ucraina şi să îi spună când şi prin ce zonă ar putea să introducă ţigările în ţară.

    Marfa urma să fie transportată de un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi ucraineană, care urma să-i ofere poliţistului câte 5.000 de euro la fiecare transport. Ţigările urmau să fie aduse în România aproape zilnic, timp de o lună, ofiţerul urmând să încaseze aproximativ 80.000 euro.

    Acesta şi-a informat superiorii, iar contrabandiştii au fost prinşi în flagrant în urma unei acţiuni în timpul căteia s-au tras inclusiv mai multe focuri de armă.

    Foto: Adriana Neagoe / Publimedia

    La categoria agenţi, poliţistul anului a fost ales Neculai Paţa, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

    Acesta a fost premiat după ce, în noiembrie 2014, a fost contactat de doi cetăţeni basarabeni, care i-au propus să-i ajute să introducă în România, peste râul Prut, mai multe transporturi de ţigări.

    Agentul a formulat un denunţ, iar pentru destructurarea grupării a fost organizată o acţiune comună de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi Centrul Naţional Anticorupţie din cadrul Procuraturii din Republica Moldova.

    La începutul lunii mai, agentul a participat la acţiunea de prindere în flagrant a contrabandiştilor şi s-a întâlnit cu unul dintre aceştia. Pentru prinderea suspectului, au fost trase zece focuri de armă, în timp ce pe teritoriul Republicii Moldova au fost organizate percheziţii domiciliare în urma cărora au mai fost reţinute cinci persoane, printre care şi doi poliţişti de frontieră moldoveni.

  • Un poliţist judiciarist prins când lua mită a sărit în mare dintr-o barcă, pentru a scăpa de procurorii DNA

    Laurenţiu Marin Dobre, subcomisar de poliţie la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa – Serviciul de Investigaţii Criminale, i-ar fi pretins, în 29 iunie, unui bărbat 3.000 de euro pentru ca, în exercitarea atribuţiilor de cercetare penală, să nu dispună începerea urmăririi penale împotriva acestuia în dosarul în care este cercetat chiar de poliţist, arată procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa.

    În plus, Dobre i-ar fi promis denunţătorului că în schimbul banilor va dispune restituirea bunurilor care au fost ridicate în urma percheziţiei făcute în luna aprilie la locuinţa acestuia din urmă.

    Ulterior, în 16 iulie, bărbatul a fost abordat din nou de ofiţerul de poliţie judiciară, care i-ar fi cerut, încă o dată, cei 3.000 de euro, în acelaşi scop.

    Pentru primirea banilor, Dobre a stabilit ca termen limită data de 20 iulie şi ulterior 23 iulie.

    Astfel, joi, în jurul orei 17.00, subcomisarul de poliţie Laurenţiu Marin Dobre s-a întâlnit cu denunţătorul în Portul Tomis din Constanţa, pentru a primi de la acesta cei 3.000 de euro, procurorii organizând un flagrant.

    În momentul în care procurorii anticorupţie au intervenit, Dobre se afla într-o barcă şi a încercat să scape sărind în mare. El a fost, însă, prins, iar procurorii au dispus reţinerea acestuia, pentru luare de mită.

    Ofiţerul de poliţie judiciară va fi prezentat, vineri, Tribunalului Constanţa, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Răsturnare de situaţie în cel mai mare scandal din România. Informaţia care ar putea să o scape pe Elena Udrea de cea mai gravă acuzaţie: şpaga de 900.000 de euro

    Răsturnare de situaţie în dosarul în care Elena Udrea este acuzată că a primit mită o geantă cu 900.000 de euro, chiar în biroul de la ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. O informaţie de ultim moment ar putea să o scape pe fosta şefă de la PDL de acuzaţiile grave pentru care a stat în arest preventiv aproape trei luni de zile.

    Răsturnare de situaţie în cel mai mare scandal din România. Informaţia care ar putea să o scape pe Udrea de cea mai gravă acuzaţie: şpaga de 900.000 de euro?

     

  • Dezvăluiri din dosarul lui Dan Diaconescu. Codul secret pe care îl folosea pentru şantaj şi mită

    Curtea de Apel Bucureşti a dat motivarea deciziei de condamnare a lui Dan Diaconescu la cinci ani şi şase luni de închisoare. În aceasta este descris în detaliu mecanismul prin care era şantajat fostul primar al comunei arădene Zărand Ion Moţ şi i se cerea mită, fiind ameninţat că altfel vor fi difuzate pe postul de televiziune materiale compromiţătoare despre el.

    Dan Diaconescu avea un telefon special pentru discuţiile în care şantaja diverse persoane şi le cerea mită, folosind un limbaj codificat.

    CARE ESTE LIMBAJUL CODIFICAT PE CARE ÎL FOLOSEA DAN DIACONESCU PENTRU ŞANTAJ ŞI MITĂ

  • Decanul Facultăţii de Medicină de la UMF Iaşi, trimis în judecată pentru luare de mită

    În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Procurorii DNA Iaşi au dispus, joi, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a decanului şi prodecanului Facultăţii de Medicină din cadrul UMF Iaşi, Doina Azoicăi, şi Ionela Lăcrămioara Şerban, acestea fiind acuzate că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban vor fi judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    “La data de 18 noiembrie 2014, în calitate de decan, respectiv prodecan al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie «Gr. T. Popa» Iaşi şi membre ale Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, inculpatele Azoicăi Doina şi Şerban Ionela-Lăcrămioara, prin semnarea procesului-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, au atestat în fals că au verificat actele de studii (în original) prezentate de acesta respectiv: scrisoarea de acceptare la studii (deşi candidatul nu a obţinut un astfel de document pentru anul II de studiu, ci doar pentru anul I), situaţia şcolară (la dosar există o foaie matricolă pentru anul II de studii ce poartă ştampila unei universităţi din Belgia, ştampilată, dar nesemnată de către reprezentanţii instituţiei, precum şi o copie a foii matricole aferente anului I de studii de la aceeaşi universitate, ştampilată, dar nesemnată), planul de învăţământ, programa analitică (la dosar există doar fişe ale disciplinelor descărcate la data de 01.11.2014 de pe site-ul universităţii din Belgia), fără că aceste înscrisuri să constituie documente de lucru prevăzute în «Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă» adoptată în anul 2013 de Universitatea de Medicină şi Farmacie «Gr. T. Popa» Iaşi”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Iaşi.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I.

    Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar, tot în stare de libertate, pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi.

    Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România.

    Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Iaşi.

  • Un anchetator rus a fost reţinut în timp ce primea un milion de dolari mită

    “Suspectul a fost reţinut şi în curând va fi luată o decizie privind măsura restrictivă care va fi dispusă împotriva sa”, a declarat Ivanova, adăugând că departamentul din Moscova a fost implicat direct în depistarea infracţiunii.

    Potrivit unei surse citate de Tass, un oficial de la departamentul de anchetă din estul Moscovei a cerut mită de la reprezentantul unei bănci din oraş, pentru a-i garanta că nu vor fi efectuate percheziţii acolo şi nu vor fi aduşi suspecţi în faţa justiţiei.

    “Anchetatorul a încercat să ia mita prin intermediul unui avocat al conducerii băncii şi a fost prins în flagrant în biroul său”, a precizat sursa citată.

    Suspectul a decis să facă abuz de puterea sa, în timp ce investiga un caz penal în perioada 19 martie-25 mai, pentru a primi o sumă importantă de bani sub formă de mită în schimbul renunţării la procedurile legale, conform anchetatorilor.

  • Procurorul de la Parchetul Tribunalului Bucureşti prins în flagrant luând mită a fost reţinut

    Crişu urmează să fie prezentat la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Magistratul a fost audiat mai multe ore la DNA, după ce procurorii l-au prins în flagrant, într-o cafenea din Bucureşti, în timp ce primea 2.000 de euro de la un inculpat pentru a interveni în rezolvarea dosarului său, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Procurorul i-ar fi pretins 3.000 euro şi un telefon mobil inculpatului, care avea dosar la o altă unitate de parchet.

    El a putut fi reţinut de anchetatori fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind vorba de o infracţiune flagrantă.

  • Vicepreşedintele CJ Caraş-Severin reţinut după ce a fost prins în flagrant când lua mită, a fost arestat

    Tribunalul Timiş a decis, miercuri, arestarea preventivă pentru 29 de zile a vicepreşedintului Consiliului Judeţean Caraş-Severin Ionesie Ghiorghioni, pentru trafic de influenţă (două acte materiale), şi a dispus măsura controlului judiciar pentru nepotul acestuia, Adrian Cosmin Ghiorghioni, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Ionesie Ghiorghioni a fost reţinut, marţi seară, de procurorii DNA Timişoara.

    Surse judiciare declarau că Ionesie Ghiorghioni şi-a rezervat dreptul să nu facă declaraţii în faţa procurorilor, astfel că aceştia i-au prezentat acuzaţiile. Ulterior, procurorii au emis ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele vicepreşedintelui CJ Caraş-Severin şi pe cel al nepotului acestuia, Adrian Cosmin Ghiorghioni.

    Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Timişoara au făcut, marţi, şase percheziţii în municipiul Reşiţa şi în alte localităţi din judeţul Caraş-Severin, din care una la sediul unei instituţii publice, iar restul la locuinţele unor persoane, anunţa DNA. Cercetările au fost făcute într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în perioada ianuarie 2013 – martie 2015.

    Surse judiciare declarau că instituţia publică vizată de percheziţii este Consiliul Judeţean Caraş-Severin, vicepreşedintele Ionesie Ghiorghioni fiind prins în flagrant în timp ce lua mită 20.000 de lei chiar în biroul său. Banii erau puşi într-o revistă care i-a fost dată lui Ghiorghioni de către un om de afaceri. În schimbul banilor, vicepreşedintele CJ Caraş-Severin ar fi trebuit să îi înlesnească omului de afaceri atribuirea unui contract.

    De asemenea, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cei 20.000 de lei ar fi reprezentat o tranşă din suma totală cerută de Ghiorghioni de la omul de afaceri pentru încredinţarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, Ionesie Ghiorghioni a pretins 10% din valoarea unor contracte de întreţinere de drumuri de la CamandImpex Reşiţa, firma cu care CJ avea contracte din 2013, tranşele de bani fiind date nepotului lui Ghiorghioni de către reprezentanţii societăţii.

    Astfel, în baza unei înţelegeri iniţiate de Ionesie Ghiorghioni, în perioada în care a administrat SC CamandImpex SRL Reşiţa, Paul Valentin Armaşu a convenit să-i dea vicepreşedintelui liberal al CJ Caraş-Severin 10% din valoarea fără TVA a lucrărilor realizate şi încasate de societatea sa, în baza contractelor de lucrări încheiate cu Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat al judeţului, unitate din structura organizatorică a CJ.

    În schimbul acestui procent, Ghiorghioni urma să sprijine interesele societăţii administrate de Armaşu, prin determinarea subordonaţilor săi să primească şi să admită devizele de lucrări şi să facă plăţile cu prioritate în favoarea SC Camand Impex SRL Reşiţa.

    “SC Camand Impex SRL Reşiţa a încheiat în urma unei licitaţii publice organizate de Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat al judeţului Caraş-Severin un acord cadru de lucrări, prin care Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat Caraş-Severin, în calitate de promitent achizitor, se obliga să achiziţioneze de la SC Camand Impex SRL Reşiţa, în calitate de promitent executant, în baza unor contracte subsecvente, lucrări de «Întreţinere pe timp de vară a drumurilor judeţene din Caraş-Severin» pentru lot 3 zona Reşiţa, în valoare de 5,3 milioane lei, iar în baza contractelor subsecvente încheiate în baza acestui acord cadru, societatea sa a efectuat lucrări şi a încasat în parte contravaloarea acestora, context în care patronul firmei i-a remis lui Ghiorghioni suma de 200.000 de lei, în mai multe tranşe, ultima dintre acestea, în cuantum de 9.500 lei, fiind remisă lui Ghiorghioni, în biroul său, în perioada iulie – septembrie 2014”, arată sursa citată.

    Potrivit documentului citat, în 9 mai 2013, Direcţia pentru Administrarea Patrimoniului Public şi Privat Caraş-Severin a încheiat cu SC Camand Impex SRL Reşiţa acordul cadru de lucrări, având ca obiect achiziţionarea în baza unor contracte subsecvente a lucrărilor de întreţinere pe timp de vară a drumurilor judeţene din Caraş-Severin pentru lotul 3 zona Reşiţa, la preţul maxim de 4.264.381 lei, la care se adaugă 1.023.451 lei TVA.

    “Din situaţiile centralizate privind încasările făcute de SC Camand Impex SRL Reşiţa de la Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat Caraş-Severin, în perioada 24.01.2013 – 11.09.2014, reiese că suma totală încasată de societate în această perioadă este de 7.005.793,91 lei, dintr-un total de 39.0772,89 lei, în aceasta fiind cuprinse şi alte categorii de lucrări contractate de S.C. Camand Impex S.R.L. Reşiţa cu acelaşi beneficiar. Rezultă, deci, trafic de influenţă de către Ionesie Ghiorghioni, constând în primirea de bani de la Paul Valentin Armaşu pentru susţinerea intereselor S.C. Camand Impex S.R.L. Reşiţa în raporturile contractuale încheiate cu o unitate din structura organizatorică a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, respectiv Direcţia pentru Administrarea Patrimoniului Public şi Privat”, se mai arată în documentul citat.

    Conform documentelor, soţia lui Paul Valentin Armaşu, Adina Armaşu, i-a propus un mesaj codificat lui Ghiorghioni, astfel încât pentru fiecare 5.000 de euro pretinşi de vicepreşedintele CJ să se utilizeze cuvântul “pupici”. Acesta i-a transmis însă femeii că nu va discuta astfel de aspecte prin telefon şi că cel mai bine ar fi să îi trimită banii printr-un intermediar de încredere, care o va contacta pe Adina Armaşu ulterior, spunându-i că doreşte să închirieze un utilaj. Intermediarul urma să ridice o sumă neprecizată.

    “Potrivit procentului convenit, până în acel moment aveau la Ionesie Ghiorghioni o datorie de aproximativ 70.000 lei, reprezentând folosul infracţional în procent de 10%”, se mai arată în documentul citat.

    În 2 decembrie 2014, Ionesie Ghiorghioni l-a contactat pe nepotul său, Adrian Cosmin Ghiorghioni, pe care l-a trimis să ia banii de la Adina Armaşu, ca intermediar pentru unchiul său.

    Cei doi s-au întâlnit în parcarea unui magazin din Timişoara unde Adrian Cosmin Ghiorghioni a primit de la Adina Armaşu suma de 4.000 de euro pentru unchiul său.

    Ulterior, Adina Armaşu i-a transmis vicepreşedintelui CJ că i-a trimis prin intermediul nepotului suma totală de 8.500 de euro.

    “În 19 martie 2015, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a efectuat o plată către SC Camand Impex SRL în cuantum de 330.403,79 lei (cu tot cu TVA), reprezentând contravaloarea unor lucrări executate, procentul de 10% din valoarea fără TVA a decontării fiind calculată de către Armaşu Adina la suma de 26.000 lei. Ca urmare a încasării acestor sume, în data de 25 martie a.c. Armaşu Adina l-a invitat pe Ghiorghioni Ionesie să viziteze împreună locaţii în care firma efectua lucrări în acea perioadă, scopul real al deplasării inculpatului fiind însă acela de a i se remite de către femeie suma «cuvenită», pentru că în urma activităţii sale infracţionale au fost atribuite acele lucrări firmei martorilor”, se mai arată în documente.

    După ce a luat banii, Ghiorghioni i-a spus Adinei Armaşu că este disponibil în a încredinţa discerţionar lucrări de consolidare a unui pod către firma familiei Armaşu, precum şi disponibilitatea de a-i mai aloca fonduri pentru lucrări de întreţinere a drumurilor, pe viitor.

    “În continuare, martora Armaşu Adina i-a remis direct inculpatului Ghiorghioni Ionesie suma de 10.000 lei în interiorul autoturismului «Uitaţi aici o sută de milioane…aşa…şi mai…când mai scot mai…», însă inculpatul a dorit să afle cât a încasat firma pentru a calcula câţi bani i s-ar fi «cuvenit» din acea decontare, astfel că martora i-a explicat «acu’…la încasarea care am văzut-o eu trebuia să vă dau 260 (referindu-se la 260 milioane ROL, respectiv 26.000 lei – s.n.)…că or fost trei miliarde trei sute cu tot cu TVA şi am scăzut TVA-ul şi…dar mai trebuie să mai aduc eu» (referindu-se la diferenţa între cei 10.000 lei pe care tocmai i-a remis-o inculpatului şi totalul de 26.000 lei ce reprezenta 10% din valoarea totală a sumei încasate fără TVA”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

    La finalul întâlnirii dintre cei doi, Adina Armaşu l-a întrebat pe vicepreşedintele CJ Caraş-Severin când doreşte să se mai întâlnească pentru a-i mai da şi diferenţa de bani, propunând ca acest lucru să se întâmple tot în cadrul unei deplasări pe teren.

    DNA arăta, într-un comunicat transmis marţi seară, că Adrian Cosmin Ghiorghioni a primit de la Adina Armaşu o cameră foto cu diverse accesorii, în valoare de circa 1.900 de lei, pentru că a intermediat predarea banilor către Ionesie Ghiorghioni.

    Potrivit ultimei declaraţii de avere, din mai 2014, Ionesie Ghiorghioni are un teren forestier de 30 de hectare în comuna Băuţar, sat Bucova, cumpărat în anul 2003, şi altul de 180 de hectare în acelaşi sat, moştenit în anul 2008. De asemenea, el are un teren de 2,5 hectare tot în Bucova, obţinut prin donaţie în anul 1998, şi un teren de 8 hectare, în aceeaşi localitate, moştenit în 2014 împreună cu soţia Rozina Ghiorghioni.

    Totodată, Ionesie Ghiorghioni deţine o casă de 75 de metri pătraţi în satul Bucova, obţinută prin donaţie în anul 1998, un apartament de 82 metri pătraţi în Oţelu Roşu, cumpărat în 1998, precum şi o casă de 120 de metri pătraţi împreună cu Rozina Ghiorghioni, moştenită în 2014.

    De asemenea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin a cumpărat în anul 2000 un autoturism Mercedes. Acesta nu are bunuri mobile a căror valoare să depăşească 3.000 de euro, nici conturi şi depozite bancare, plasamente, împtrumuturi acordate

    Ionesie Ghiorghioni a câştigat de la Consiliul Judeţean suma anuală de 49.414 de lei, iar soţia lui, în calitate de director al Liceului Bănăţean Oţelu Roşu, a obţinut venituri în valoare de 39.395 lei.

    Veniturile vicepreşedintelui CJ din investiţii ajung la 100.000 de lei ca acţionar unic la SC Fag Montana SRL, 60.000 de lei ca acţionar la Composesoratul Bucova, iar ale soţiei sale la 20.000 în calitate de acţinar la acelaşi composesorat.

    Potrivit declaraţiei de interese, Ghiorghioni este preşedinte la Composesoratul Bucova, unde are 34 părţi sociale sau acţiuni, membru al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin, acţionar cu 50% la SC Piatra SRL şi acţionar unic cu 100 % la SC Fag Montana SRL Bucova.

    Ionesie Gheorghioni a fost deputat PDL de Caraş-Severin în perioada 2004-2008, iar de şase ani este vicepreşedinte al CJ Caraş-Severin, fiind unul din apropiaţii preşedintelui instituţiei, Sorin Frunzăverde.