BusinessMagazin

Tag: migrare

  • ANALIZĂ: Cum plănuieşte Comisia Europeană să distribuie cei 120.000 de solicitanţi de azil

    Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda nu sunt obligate din punct de vedere legal să ia parte la această distribuire, dar pot opta să facă acest lucru, iar Italia, Grecia şi Ungaria sunt excluse din motive lesne de înţeles.

    Comisia vrea un al doilea val de distribuire, controversat, în baza unui mecanism obligatoriu, şi nu în baza unor angajamente voluntare ale statelor membre UE.

    Abordarea voluntară a fost folosită pentru distribuirea a 40.000 de imigranţi, după ce guvernele statelor UE s-au opus unui program obligatoriu. Însă ele au eşuat chiar şi aşa, angajându-se să preia doar 32.256 de persoane din cele 40.000 propuse.

    Iată cum propune Comisia acum distribuirea celor 120.000 de solicitanţi de azil pe state:

    GERMANIA: 31.443 (potrivit angajamentului voluntar din iulie: 10.500).

    FRANŢA: 24.031 (anterior, 6.752)

    SPANIA: 14.931 (1.300)

    POLONIA: 9.287 (1.100)

    OLANDA: 9.287 (2.047)

    ROMANIA: 4.646 (1.705)

    BELGIA: 4.564 (1.364)

    SUEDIA: 4.469 (1.369)

    AUSTRIA: 3.640 (angajamentul anterior 0)

    PORTUGALIA: 3.074 (1.309)

    FINLANDA: 2.398 (792)

    CEHIA: 2.978 (1.100)

    BULGARIA: 1.600 (450)

    SLOVACIA: 1.502 (100)

    CROAŢIA: 1.064 (400)

    LITUANIA: 780 (255)

    SLOVENIA: 631 (230)

    LETONIA: 526 (200)

    LUXEMBURG: 440 (320)

    ESTONIA: 373 (130)

    CIPRU: 274 (173)

    MALTA: 133 (60)

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – DPA: Principalele măsuri din pachetul propus de CE pentru gestionarea crizei migranţilor din Europa

    Noul pachet include propuneri în vederea creării unui fond fiduciar, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa şi unei liste de ţări din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai căror cetăţeni nu pot cere azil în Uniunea Europeană (UE).

    Măsurile urmează să fie dezvăluite miercuri dimineaţa, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), de către preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker, în cadrul discursului despre “starea Uniunii”, pe care-l va susţine în Parlamentul European (PE). Unele dintre ele necesită aprobarea Legislativului şi statelor membre UE pentru a intra în vigoare.

    Cele 28 de state membre UE se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiaţi şi imigranţi de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar câteva dintre ele poatră mare parte a acestei poveri.

    Comisia a încercat să redistribuie persoanele care se califică pentru protecţie internaţională, astfel încât să fie preluate de către toate statele membre, în spiritul solidarităţii – care este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii.

    Însă o primă încercare de a redistribui 40.000 de solicitanţi de azil, care au ajuns deja în Italia şi Grecia, a eşuat, anterior, anul acesta, când guvernele statelor membre au respins un program obligatoriu de redistribuire. În schimb, ele s-au angajat să accepte – în mod voluntar – doar 32.256 de persoane.

    Comisia propune acum distribuirea de urgenţă în toate celelalte state membre a altor 120.000 de azilanţi, care au ajuns în Grecia, Ungaria şi Italia. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 şi, respectiv, 24.031, potrivit proiectului.

    Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are la bază criterii ca populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre.

    Însă dictarea de către Bruxelles a numărului de azilanţi pe care fiecare stat membru să-i primească s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele ţări afirmând că ei ştiu mai bine câtor refugiaţi le pot face statele lor.

    În pofida acestui lucru, Comisia urmează să propună miercuri introducerea unui mecanism permanent de distribuire, pe care-l poate activa în cazul unor situaţii viitoare de urgenţă.

    Statele membre care nu vor putea accepta solicitanţi de azil în baza acestui plan vor fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului.

    Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia urmează să se afle printre ţările care vor lupta împotriva planului. Ele au avertizat săptămâna trecută că un sistem “obligatoru şi permanent de cote ca măsuri de solidaitate ar fi inacceptabil”.

    Pe de altă parte, se aşteaptă ca alte elemente ale pachetului să întâmpine mai puţină rezistenţă.

    Ele includ o listă de “ţări de origine sigure” – pe care se află Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, care va permite ca cetăţenii acestor ţări să fie expuzaţi rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE.

    Mii de kosovari au încercat să intre în UE în acest fel în primele trei luni ale lui 2015, depăşindu-i ca număr pe sirieni şi pe afgani în clasamentul primelor trei ţări ai căror cetăţeni au cerut azil în Uniune.

    Însă UE a depus eforturi să se asigure că-i ţine la distanţă pe imigranţii “economici”, care nu se califică pentru a obţine protecţie internaţională, acordând prioritate persoanelor care fug din calea războiului din ţări ca Siria şi Afganistan.

    Obiectivul noului fond destinat Africii este să descurajeze “imigraţia ilegală”, prin stabilizarea şi îmbunătăţirea oportunităţilor socio-economice în regiuni ca Sahel, Cornul Africii şi Africa de Nord.

    Celelalte măsuri din pachetul Comisiei reglementează expulzarea imigranţilor şi susţinerea refugiaţilor. Între ele se află şi un angajament de a continua cooperarea cu ţări partenere din alte părţi ale lumii.

    “Actualul val de migrare nu este un incident punctual, ci începutul unui adevărat exod”, a avertizat preşedintele UE Donald Tusk într-un discurs pe care l-a susţinut luni seara. “Ne vom confrunta cu această problemă mulţi ani de-acum înainte”, sublinia el.

  • UNHCR: Circa 400.000 de refugiaţi sunt aşteptaţi să ajungă în Europa până la finalul anului 2015

    UNHCR a publicat, marţi, un nou raport prin care anunţă că numărul refugiaţilor care vor traversa Marea Mediterană şi vor ajunge în Europa va creşte până la finalul anului 2015 până la 400.000, în condiţiile în care 360.000 au realizat deja această călătorie.

    “Pentru 2015, UNHCR estimează că circa 400.000 de refugiaţi care vor solicita protecţie socială în Europa după ce vor traversa Mediterana. În 2016, numărul refugiaţilor ar putea ajunge la 450.000”, se precizează în raport.

    Un raport anterior al UNHCR publicat pe 28 august anunţa că peste 300.000 de refugiaţi au traversat Marea Mediterană în 2015 în încercarea de a ajunge în Europa, iar aproximativ 2.500 au murit sau au dispărut pe parcursul acestei călătorii.

    Potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) publicat pe 1 septembrie, aproximativ 350.000 de imigranţi au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015, iar cel puţin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa.

    Raportul OIM anunţă că, de la începutul lunii ianuarie, aproximativ 220.000 de imigranţi au sosit în Grecia şi alţi 115.000 în Italia. Spre deosebire de anul trecut (219.000), până în prezent, s-a înregistrat o creştere de 131.000 de imigranţi care au traversat Marea Mediterană.

  • Laurent Fabius: Primirea refugiaţilor în Europa, o victorie pentru organizaţia teroristă Stat Islamic

    Fabius a avertizat marţi că ar fi o greşeală din partea Europei să primească toţi refugiaţii din Siria şi Irak care sunt persecutaţi de militanţii SI, solicitând un plan de acţiune pentru a se asigura că diversitatea populaţiei Orientului Mijlociu va fi păstrată în ciuda crizei în creştere.

    “Este foarte dificil, dar dacă aceşti refugiaţi vin în Europa sau în altă parte, atunci Daesh vor câştiga jocul”, a declarat Laurent Fabius, citat de radio RTL, referindu-se la acronimul pentru gruparea teroristă Stat Islamic.

    “Obiectivul (acestei conferinţe) este ca Orientul Mijlociu să rămână Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă o regiune în care să existe o diversitate ce include minorităţi creştine şi Yazidi”, a adăugat acesta.

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul întâlnirii de marţi din Paris, la care au participat diplomaţi din 60 de ţări pentru a găsi soluţii privitoare la facilitarea procesului de întoarcere a refugiaţilor. Printre oficiali, s-au aflat şi miniştri din Iordania, Turcia şi Liban.

    Potrivit diplomaţilor francezi, în cadrul conferinţei, s-a discutat şi despre posibilele bugete care pot fi alocate pentru îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor din statele învecinate cu ţările aflate în conflict, privitoare la reconstruirea infrastructurii până la restaurarea serviciilor de bază şi antrenarea membrilor poliţiei locale.

    “Este o urgenţă umanitară”, a declarat Francois Hollande, preşedintele Franţei, la începutul conferinţei, referindu-se la oprirea influxului de imigranţi.

    “Dacă nu oferim mai mult ajutor ţărilor care găzduiesc refugiaţi, dacă nu oferim mai mult sprijin familiilor care trăiesc în aceste tabere de refugiaţi sau sunt relocaţi în ţările învecinate, nu numai că vor fi tragedii, ci acest exod”, a avertizat Hollande.

    Luni, preşedintele francez a anunţat că Franţa va primi 24.000 de refugiaţi sirieni în următorii doi ani.

    Milioane de refugiaţi, în principal sirieni, emigrează în ţările vecine, precum Liban, Turcia şi Iordania. Lipsa locurilor de muncă şi a serviciilor umanitare de asistenţă îi face pe mulţi dintre aceşti refugiaţi să plece aceste ţări, singura soluţie pentru cei care nu vor să se întoarcă în mijlocul bombardamentelor din Siria de unde au plecat reprezentând-o drumul spre Europa.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Autorităţile ungare anunţă că au înregistrat 169.337 de “imigranţi ilegali”

    Biroul pentru imigraţie lucrează “nonstop” în cele zece puncte din întreaga ţară, pentru a procesa cererile de azil, a declarat într-o conferinţă de presă Attila Kiss, adjunctul şefului Biroului.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a anunţat că migranţii care au evadat de la Roszke şi au pornit, pe jos, către Budapesta, luni, au fost convinşi să se urce într-un autobuz şi să revină la centrul de înregistrare de la Roszke, după ce poliţia a blocat circulaţia rutieră pe o secţiune a autostrăzii M5.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Lech Walesa pledează pentru ajutorarea refugiaţilor şi anunţă că ar primi câţiva în locuinţa sa

    “Trebuie să ne împărţim şi ultima felie de pâine cu cei aflaţi la nevoie. Suntem oameni. Ei se află într-o situaţie tragică”, a declarat Walesa, un laureat al Premiului Nobel pentru Pace pentru lupta pe care a dus-o împotriva comunismului în anii ’80.

    El a făcut aceste declaraţii pentru postul privat de televiziune TVN24.

    Întrebat de un jurnalist dacă ar fi dispus să primească refugiaţi în propria locuinţă, Walesa i-a răspuns că da, dar că mai întâi are nevoie de acordul soţiei sale.

    Premierul finlandez Juha Sipila a anunţat sâmbătă că este pregătit să găzduiască în locuinţa sa refugiaţi, care se pot muta pe 1 ianuarie 2016.

    De asemenea, Papa Francisc a îndemnat duminică toate parohiile şi comunităţile religioase din Europa să primească câte o familie de refugiaţi, într-un gest de solidaritate care va începe cu Vaticanul.

    Aceste îndemnuri au loc în contextul în care UE este împărţită între a accepta sau nu o propunere franco-germană cu privire la introducerea unor cote obligatorii şi permanente de repartizare a refugiaţilor, într-un efort de ajutorare a celor mai afectate state de criza fără precedent a imigranţilor.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Netanyahu afirmă că Israelul este prea vulnerabil să primească refugiaţi

    Benjamin Netanyahu a deplâns duminică “tragedia umană” a victimelor războiului civil din Siria şi a spus că Israelul i-a ajutat în diverse feluri.

    Însă, a adăugat el, Israelul este o ţară prea mică, atât geografic, cât şi demografic, pentru a oferi refugiu unui aflux atât de mare de imigranţi.

    Israelul a instalat un spital de campanie la frontiera cu Siria, în care a oferit îngrijiri unor sirieni răniţi, dar nu a mers până acolo încât să-şi deschidă frontierele acestui inamic mai vechi.

    Liderul opoziţiei israeliene Isaac Herzog, însă, este de părere că ţara sa ar trebui să accepte un număr limitat de azilanţi sirieni, în contextul eforturilor europenilor de a face faţă crizei imigranţilor.

  • Mogherini îndeamnă statele membre UE la unitate în faţa crizei imigranţilor

    Europa începe în sfârşit să vadă amploarea problemei, care nu afectează doar anumite state, ca Grecia şi Italia, ci întreaga Europă, a declarat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, citată de CNN, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.

    “De asemenea, este necesar să începem să folosim cuvintele potrivite. Este parţial un aflux de imigranţi, dar este în principal un aflux de refugiaţi, care ne pune într-o situaţie diferită în ceea ce priveşte obligaţiile legale şi morale pe care le avem”, a subliniat ea, avertizând că această situaţie nu va dispărea curând.

    “A venit vremea ca aruncatul vinei să înceteze”, a subliniat Mogherini, iar statele UE este necesar să găsească modalităţi comune pentru a-şi împărţi responsabilităţile în gestionarea afluxului de refugiaţi şi imigranţi, în loc să lase doar câteva state să ducă această povară, a îndemnat ea.

    Cotele obligatorii au fost respinse de unele state UE, însă un sistem voluntar face luarea deciziilor şi mai dificilă, a subiniat şefa diplomaţiei europene, astfel încât sunt necesare sisteme comune pentru accelerarea procesului.

    În cadrul reuniunii informale, Austria a îndemnat UE să “deschidă ochii” la criza imigranţilor, subliniind asupra unor evenimente recente pe care le-a catalogat drept “ruşinoase”, relatează Euronews.

    Mogherini a anunţat un acord cu privire la planurile de distrugere a ambarcaţiunilor traficanţilor de imigranţi la Mediterana.

    Însă, în faţa lipsei de unitate în criza imigranţilor, ea a făcut un apel.

    “Este necesar să ne consolidăm cooperarea şi că lucrăm împreună, fără să dăm vina unii pe alţii, noi între noi, europenii – state membre, ţări candidate, instituţii”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

    Cu toate acestea, acuzaţiile reciproce între europeni se intensifică.

    Ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó a denunţat ceea ce el a catalogat drept “politica eşuată a migrării” a Uniunii şi “declaraţii iresponsabile” ale unor politicieni, referindu-se la decizia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cererile de azil ale tuturor refugiaţilor sirieni.

    Alte ţări europene contestă, de asemenea, propunerea Comisiei Europene (CE) de a redistribuire a refugiaţilor între statele Uniunii.

    Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a declarat că aceasta va fi interpretată de către refugiaţi ca o “invitaţie” de a veni în Europa.

    Pe un ton diferit, Asutria a anunţat că-i va primi pe cei care ajung la frontierele sale, subliniind că sunt liberi să ceară azil acolo sau să-şi continue drumul către Germania.

    “Noaptea trecută (de vineri spre sâmbătă) a fost o revelaţie, expunând o situaţie ruşinoasă în Europa, acum. Eu sper ca acest lucru să(-i facă pe unii să) deschidă ochii asupra faptului că situaţia nu poate continua aşa”, a declrat ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

    Franţa şi Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent şi obligatoriu în întreaga Uniune.

    Însă premierii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei s-au întâlnit şi au emis o declaraţie comună în care afirmă că intenţionează să îmbunătăţească procedurile cu privire la tranzit şi azil referitoare la imigranţi. Ei au anunţat, de asemenea, că vor ajuta ţările din Balcani să-şi consolideze frontierele.

    Miniştrii de Externe ai UE urmează să participe la o nouă reuniune de urgenţă, la Bruxelles, pe 14 septembrie.

  • CRONOLOGIE: Principalele momente ale crizei refugiaţilor şi imigranţilor din Europa – FOTO, VIDEO

    – 23 aprilie: Liderii UE triplează bugetul Uniunii alocat operaţiunilor de salvare pe mare şi plănuiesc o acţiune militară împotriva traficanţilor de imigranţi în Libia, după ce 1.200 de imigranţi se îneacă, într-o singură săptămână, în largul Libiei. Dar fără mandat ONU pentru a interveni împotriva traficanţilor, o nouă forţă navală este limitată la operaţiuni de supraveghere.

    – 3 iunie: Numărul imigranţilor care încearcă să ajungă în Europa prin Grecia este cu 500% mai mare ca în 2014, anunţă Agenţia europeană pentru frontiere externe Frontex, în principal din cauza unui aflux de sirieni care traversează prin Turcia.

    – 17 iunie: Ungaria îşi închide frontiera cu Serbia, care nu este stat membru UE, iar în iulie începe să construiască o barieră de-a lungul graniţei. Un gard de sârmă ghimpată este ridicat până pe 29 august.

    – 20 iulie: Liderii UE convin să accepte în regim voluntar 32.256 de imigranţi din Italia şi Grecia, mai puţin decât cei 40.000 propuşi.

    – 30 iulie: Un imigrant de la Calais, în Franţa, devine a zecea persoană, în doar două luni, care moare încercând să treacă ilegal, prin tunelul de sub Canalul Mânecii, în Anglia. Timp de câteva nopţi, consecutiv, sute de imigranţi încearcă, fără succes, să pătrundă cu forţa în terminalul Eurotunnel.

    – 10 august: Comisia Europeană (CE) aprobă ajutoare pentru ţările cele mai afectate de criza imigranţilor, în valoare de 2,4 miliarde de euro.

    – 18 august: Frontex anunţă că numărul imigranţilor ajunşi în Italia din ianuarie şi până în iulie este de 107.000, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul imigranţilor care sosesc via Grecia este de aproape două ori mai mare.

    – 19 august: Germania, princiala destinaţie a solicitanţilor de azil în UE, anunţă că se aşteaptă să primească 800.000 de cereri până la sfârşitul lui 2015, de patru ori mai multe decât în 2014.

    – 20 august: Macedonia declară o situaţie de urgenţă temporară în zonă, de două zile, şi îşi închide frontiera cu Grecia, după ce primeşte un val de imigranţi.

    – 23-24 august: Izbucnesc confruntări violente între poliţie şi militanţi de extremă dreapta în Saxonia, în estul Germaniei.

    – 27 august: Corpurile în descompunere a 71 de imigranţi sunt găsite într-un camion abandonat în Austria. Cu o zi mai înainte, 52 de cadavre au fost găsite în cala unei ambarcaţiuni, în largul coastelor Libiei.

    – 2 septembrie: Fotografii cu corpul neînsufleţit al unui băiat sirian în vârstă de trei ani, adus de valuri pe o plajă turcească după ce barca cu imigranţi în care se afla s-a scufundat, şochează lumea şi multiplică îndemnurile de acceptare a refugiaţilor.

    – 3 septembrie: Gara internaţională din Budapesta este redeschisă după două zile de proteste. Sute de oameni urcă într-un tren către frontiera austriacă, dar poliţia opreşte trenul în afara Budapestei şi încearcă să-i ducă pe pasageri într-o tabără de înregistrare pentru refugiaţi. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande convin asupra unui sistem de cote obligatoriu în vederea repartizării imigranţilor între statele membre UE.

    – 5 septembrie: Un prim grup de 400 din cei cei aproximativ 1.200 de imigranţi blocaţi în gara din Budapesta – aduşi de primul autobuz din Ungaria – traversează pe jos frontiera în Austria, după ce au plecat, cu o zi înainte, pe jos, către Germania, via Austria. 

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Câteva sute de imigranţi pleacă pe jos de la Budapesta către Austria şi Germania – VIDEO

    Imigranţii înaintau de-a lungul bulevardului Rakoczi, pe trotuar şi pe marginea carosabilului, către Piaţa Blaha Lujza.

    Mai mulţi copii, ţinuţi de umeri de către taţii lor, ţineau în mâini portrete cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

    Potrivit The Guardian, iniţiativa a aparţinut câtorva imigranţi, care au cerut reprezentanţilor presei să-i însoţească.  Imigranţii şi-au propus să meargă pe jos până la Viena (Austria), de unde vor putea lua trenul către Germania.