BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Aplicaţia autohtonă care îţi permite să „mergi” la medic pe smartphone

    După numai un an de la lansare, platforma online de abonamente medicale şi de fitness SanoPass a primit un avânt neanticipat: pandemia. Ce obiective se află acum pe lista scurtă a fondatorilor?

    Pentru noi, pandemia a creat oportunitatea de a dezvolta arii ale businessului într-un termen mult mai rapid faţă de cel propus iniţial. La începutul pandemiei, platforma era dedicată emiterii de abonamente către segmentul de clienţi B2B, iar împreună cu echipa am reuşit să lansăm aplicaţia şi pentru segmentul B2C”, a povestit Daniel Amăriuţei, COO, SanoPass. Aplicaţia are în portofoliu peste 1.000 de clinici private şi 150 de săli de fitness, iar impactul avut de pandemie asupra acesteia a fost unul pozitiv. 

    În cadrul proiectului Digital Transformers, realizat de Business Magazin în parteneriat cu Doc Process, Daniel Amăriuţei a explicat că, tot pe fondul pandemiei, start-up-ul a îmbunătăţit şi experienţa cu utilizatorii, prin schimbarea interfeţei grafice a aplicaţiei şi adăugarea unor noi servicii (posibilitatea de a plăti serviciile medicale direct la clinică cu cardul înrolat în aplicaţie, reducând, astfel, contactul direct între pacienţi şi personalul medical, se numără printre acestea).

    Amăriuţei consideră că, mai ales în această perioadă de tranziţie şi schimbare a paradigmei în câmpul muncii şi în cotidian, un business trebuie să se concentreze pe digitalizare pentru a oferi o experienţă plăcută, rapidă şi sigură clienţilor. În opinia lui, în domeniul medical digitalizarea aduce cu sine multă transparenţă şi uşurinţă în utilizare faţă de soluţiile clasice. „Un exemplu bun ar fi cel de programare la un serviciu medical, caz în care pacientul trebuie să caute diverse clinici pentru a verifica unde poate efectua serviciul respectiv, iar apoi să sune şi să aştepte pentru a i se efectua programarea la telefon. În schimb, atunci când accesezi aplicaţia SanoPass, pur şi simplu filtrezi după serviciul medical de care ai nevoie, selectezi clinica la care doreşti să mergi (iar aici poţi alege clinica preferată sau în funcţie de proximitate) şi te programezi în mod automat.” Astfel, transformarea digitală a start-up-ului este definită în primul rând prin facilitarea accesului la servicii, datorită efectuării programărilor în mod automat direct din aplicaţie, eliminând, astfel, timpul de aşteptare la recepţia furnizorului de servicii şi implementarea unor soluţii ce vin în ajutorul clienţilor.

    Recunoaşte însă că şi această transformare digitală are provocările ei. „Cea mai mare provocare pe care o întâmpinăm este complexitatea tehnică pentru integrarea noilor funcţionalităţi şi API-urile furnizorilor terţi într-o singură platformă, ce are scopul de a deservi nevoile clienţilor, din ce în ce mai diverse, la rândul lor.”

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

    Din rândul obiectivelor setate prin intermediul digitalizării, Daniel Amăriuţei menţionează integrarea cu sistemele IT de gestiune ale tuturor furnizorilor de servicii medicale şi de fitness, creşterea şi promovarea sistemului de inteligenţă medicală artificială medicU, precum şi lansarea unei reţele de clinici şi cabinete specializate în domeniul nutriţiei; care să includă evoluţia implementării planului personalizat de nutriţie. În 2021, start-up-ul a emis peste 50.000 de abonamente, atingând în prezent un număr de 30.000 de utilizatori în platformă şi încasări de peste 100.000 de euro pe lună, cu o creştere lunară de circa 10-15%. În continuare, obiectivele reprezentanţilor businessului sunt atingerea unei cifre de afaceri de peste 1,5 milioane de euro pe an, după cum a menţionat Andrei Vasile, cofondator şi CEO al companiei, în cadrul unei emisiuni ZF. Totodată, start-up-ul vizează şi ridicarea unei runde de finanţare de circa 3 milioane de euro de la o serie de fonduri de finanţare de peste graniţe, bani cu care ar urma să îşi consolideze poziţia pe plan local.

    SanoPass are câte un birou deschis şi în Republica Modova şi, mai nou, în Bulgaria, iar reprezentanţii companiei se uită acum pentru o eventuală extindere în Spania şi Portugalia, pe fondul asemănărilor cu România, un motiv fiind şi numărul mare de români din Spania – „aproape 2 milioane”, care le-ar putea deveni clienţi.

    În ceea ce îl priveşte, fiind „pasionat şi entuziasmat, totodată, de tehnologie”, după cum spune chiar el, Daniel Amăriuţei se concentrează acum pe crearea şi gestionarea testării specificaţiilor tehnice necesare dezvoltării platformei SanoPass, compusă din aplicaţiile mobile disponibile Android & iOS, site-ul companiei, precum şi sistemul intern de gestionare a acesteia.

    El şi-a început cariera în domeniul bancar la Unicredit Consumer Financing, ocupând poziţiile de consilier credite şi ofiţer bancar în departamentul Bancassurance. Începând cu anul 2019, s-a alăturat fondatorilor SanoPass cu scopul de a digitaliza sectorul privat de sănătate şi de a oferi oamenilor o alternativă la sistemul clasic de abonamente medicale. Cele mai importante proiecte digitale în care a fost implicat până acum sunt: deschiderea aplicaţiei SanoPass către segmentul B2C, prin parteneriatul cu Mastercard, lansarea medicU, primul sistem de inteligenţă medicală artificială din România, şi un proiectul dezvoltat împreună cu Clinicile Dentare Dr. Leahu, prin intermediul căreia s-a lansat primul abonament stomatologic exclusiv digital din România.

  • Omicron: deşi majoritatea pacienţilor nu mai necesită intubare la ATI, noua tulpină „îmbolnăveşte oamenii într-un mod diferit”

    Tulpina Omicron „îmbolnăveşte oamenii într-un mod diferit” în comparaţie cu valurile anterioare de coronavirus, a declarat marţi Dr. Craig Spencer, profesor asociat în medicină de urgenţă la Centrul Medical Irving al Universităţii Columbia, scrie Business Insider.

    Dr. Craig a scris marţi pe Twitter că mai puţin pacienţi infectaţi cu Omicron au nevoie de oxigen, spre deosebire de primul val din martie 2020.

    Potrivit lui Spencer, COVID-19 agravează condiţiile medicale preexistente. De exemplu, ar putea declanşa o afecţiune care pune viaţa în pericol, numită cetoacidoză diabetică, la persoanele cu diabet.

    Persoanele în vârstă cu COVID-19 pot deveni prea slabe pentru a se ridica din pat, nu pot merge şi nu pot părăsi spitalul.

    „Răspândirea rapidă a noii variante afectează pacienţii în moduri atât de diferite”, a declarat Spencer, referindu-se şa experienţa sa în timpul unei ture la Urgenţele din New York.

    „Ceea ce este, de asemenea, diferit acum este că, din cauza suprapopulării spitalelor, cazurile de COVID ajung adesea lângă pacienţii pentru care o infecţie ar putea avea efecte dramatice. Spre exemplu, pacienţii cu cancer, la chimioterapie”.

    Luni au fost 5.495 de persoane spitalizate cu COVID-19 în New York City, arată statisticile oficiale – de patru ori numărul de acum două săptămâni şi mai mare decât orice punct din mai 2020.

    „Coşmarul s-a terminat. Touşi, şi această formă este înspăimântătoare”, a declarat Spencer, conform sursei citate.

    Încă nu este clar dacă Omicron în sine provoacă simptome diferite faţă de alte variante sau dacă imunitatea de la infecţii sau vaccinări anterioare împiedică tulpina să devină mai severă.

    Potrivit lui Spencer, cei mai bolnavi pacienţi cu COVID-19 au fost cei nevaccinaţi: „Dacă nu aţi fost încă vaccinat, acum este cu adevărat momentul”.

    Mucio Kit Delgado, profesor asistent în medicină de urgenţă la departamentul de urgenţă al Penn Presbyterian Medical Center, a declarat luni pe Twitter că a observat un „model surprinzător de consistent” în simptome bazat pe lipsa vaccinului.

    Delgado a declarat că, din experienţa sa, persoanele nevaccinate sunt „oameni care dezvoltă forme grave şi necesită internarea în spital pentru oxigen”. Dintre aceştia, se numără foarte multe persoane tinere.

     

  • În timp ce mulţi medici tineri pleacă peste hotare, o constănţeancă vrea să se întoarcă pentru a profesa acasă. Ce a determinat-o să ia decizia de a renunţa în viitor la Statele Unite pentru România?

    Sevda Memet, medic de profesie, vrea să rupă un şir lung al tinerilor care, odată plecaţi la studii în străinătate, rămân în ţările care le-au devenit casă. Tânăra doctoriţă din Constanţa a făcut parte dintr-o „ligă” de 51 de studenţi din toată lumea care au urmat un program de MBA la Universitatea Stanford din Statele Unite. Ea continuă să adune cunoştinţe pentru a aplica în viitor în România ce se întâmplă bine peste hotare. Ce o motivează să se întoarcă la un moment dat în România?

    „Poate eu nu voi fi aici când tu te vei întoarce, dacă te vei întoarce, dar eu cred că vei face o schimbare pentru copiii mei şi asta îmi da speranţă”. Cu această frază pe care i-a spus-o un pacient din Spitalul Judeţean Constanţa a plecat în 2018, la mii de kilometri distanţă, medicul Sevda Memet, o tânără de 30 de ani în prezent.

    Acceptată în clasa inaugurală a unui nou program de MBA al Universităţii Stanford, una dintre cele mai prestigioase unităţi de învăţământ din lume, Sevda Memet şi-a dezvoltat abilităţile de leadership şi a învăţat să preţuiască munca de echipă, o atitudine devenită aproape o „religie” pentru spiritul american.

    „Am aplicat la programul de MBA în Statele Unite pentru a putea să vin cu o soluţie, fie din spaţiul privat sau un parteneriat public-privat în viitor, care să adreseze problemele din sistemul de sănătate din România. Am ajuns în Statele Unite, primind bursă la Stanford. Este un program dedicat dezvoltării calităţilor de lider şi a pregăti lideri pentru a ataca domenii şi probleme complexe ale societăţii. Am avut şansa să mai adaug un masterat, şi l-am ales pe cel de politici publice, unde m-am specializat pe domeniul de sănătate”, povesteşte Sevda Memet.

    Înainte de a pleca în 2018 în America, tânăra a lucrat timp de doi ani ca medic rezident într-o specialitate cu multă încărcătură emoţională – hematologie, oncologie şi boli rare. Lucrând cu pacienţi cu cancer, cu leucemie, aflându-le poveştile, şi-a propus să facă o schimbare în sistemul public de sănătate.

    Ce trebuie schimbat în România? Accesul la terapii mai avansate, testări genetice care să poată fi făcute în ţară, fără să le mai „exportăm” în Vest, unde există aparatură. Ce trebuie păstrat? Capitalul uman, şcoală românească de sănătate fiind una apreciată.

    „Eu mi-am dorit să fac medicină şi să tratez oamenii de acasă. În familie am avut exemplul surorii mele care a plecat de la 19 ani în SUA, pentru a studia, acum trăieşte şi munceşte la New York în domeniul finanţelor. Cred că dacă nu aş fi fost în spital şi să mă confrunt eu cu anumite probleme şi situaţii pe care mi-aş fi dorit să le rezolv într-un mod  mult mai inovativ, nu ştiu dacă aş fi plecat. Motivaţia mea a fost de a veni cu o soluţie la managementul pacientului oncologic”, mai spune Sevda Memet.

     

    Sute de milioane de dolari în joc pentru start-up-uri

    În cadrul programului de MBA de la Stanford, Sevda Memet a coordonat şi echipe de tineri cu idei de afaceri, care îşi prezentau companiile investitorilor pentru a primi finanţare.

    „La acceleratorul de start-up-uri al universităţii avem acum în jur de 30 de companii pe care le susţinem. În total, prin intermediul acestui accelerator, peste 115 companii au fost susţinute şi împreună au adunat capital de peste 367 de milioane de dolari”, a mai spus medicul.

    Ce este important în Silicon Valley şi ar trebui implementat şi în România este investiţia în cercetare, în centre academice, care să dea tonul în dezvoltare. Iar pentru această zonă de cercetare trebuie investiţii şi finanţare, dincolo de voinţă.

    „Dacă ne gândim la revitalizarea sistemului public trebuie să se aloce anumite fonduri şi spre proiecte de tehnologii”.

    Sevda Memet, medic, absolventă a programului MBA Knight-Hennessy Scholar, Universitatea Stanford: „Dacă ne gândim la revitalizarea sistemului public, trebuie să se aloce anumite fonduri şi spre proiecte de tehnologii”.

     

    Modele din afară

    Un exemplu despre cum se face îngrijire din Japonia a rămas în mintea Sevdei Memet ca idee de implementat şi în România. Practic, japonezii se folosesc de tehnologie pentru a monitoriza pacientul în propria sa casă, iar tratamentul este individualizat în funcţie de nevoia persoanei bolnave.

    „Am văzut ce face Japonia în sistemul de sănătate, o medicină integrată, dar bazată pe oferirea de foarte multe servicii şi la locuinţa pacientului. Prin folosirea acestor tehnologii care monitorează starea pacientului de acasă, datele sunt transmise către o unitate medicală care se află în apropiere, în comunitate. În momentul în care lucrurile se agravează, această unitate se deplasează într-un timp minim şi oferă asistenţă”, povesteşte medicul.

     

    Ce urmează?

    Următorul pas pentru Sevda Memet este o carieră în cadrul unei bănci de investiţii în Statele Unite care se ocupă de biofarma, biotehnologie cu achiziţii şi fuziuni de companii. Ea vede o oportunitate de a învăţa despre acest sector şi de a lucra direct cu giganţii internaţionali care dezvoltă terapii noi, mai ales în domeniul oncologic.

    Pe termen „foarte lung” însă, Sevda Memet vrea să revină în ţară, să contribuie prin cunoştinţele sale la sistemul de sănătate local, aşa cum a gândit încă din urmă cu trei ani, la momentul plecării.

    „Sunt foarte mulţi români excepţionali. Cred că dacă am reuşit cu toţii să aducem din lucrurile pe care le -am învăţat acolo şi să le implementăm în ţară ar fi extraordinar. Cred că sistemul de sănătate este într-un moment în care ar trebui să profite de oportunităţile care există, sistemul se poate îmbunătăţi prin investiţii în infrastructură”, concluzionează Sevda Memet.

    Deşi nu există date concrete din partea autorităţilor româneşi privind numărul de medici care lucrează în străinătate, specialiştii indică circa 40.000 de medici care au ales în total să profeseze medicina în afară ţării din 2007 până acum.

    Destinaţiile preferate de medicii români sunt Franţa şi Germania, peste 8.700 de specialişti români fiind înregistraţi în cele două ţări, arată datele OECD, aferente anului 2018. Din România merg medici pentru a-şi termina studiile şi în ţări precum Belgia, Ungaria sau Marea Britanie, acestea fiind printre cele mai frecvente ţinte pentru specialiştii români.

  • Antreprenorul care a reuşit în România ceea ce autorităţile nu au putut: lansează un întreg oraş medical, construit în doar doi ani. Unde se află acesta?

    Medicul antreprenor Wargha Enayati, cunoscut pentru deschiderea primei clinici private din România, dar şi pentru introducerea abonamentelor medicale pe piaţa locală, a lansat proiectul despre care spune că reprezintă încoronarea experienţei sale profesionale: primul oraş medical din România. Proiectul gigant se întinde pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, este rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro şi reprezintă dovada că o infrastructură spitalicească de asemenea anvergură se poate face de la zero, repede şi în condiţiile în care să respecte atât siguranţa pacienţilor, cât şi pe a medicilor.

    „Acest proiect reprezintă încoronarea experienţei mele profesionale, dar şi cea mai mare provocare legată de construcţia unei unităţi spitaliceşti cu atâtea funcţiuni de la zero. Este ceea ce numesc «next level» profesional şi, fără falsă modestie, setez un nou reper în sistemul medical românesc, un nou vârf medical”, descrie medicul Wargha Enayati cea mai recentă reuşită de pe lista succeselor sale din sistemul medical privat din România.

    De-a lungul a peste 25 de ani de antreprenoriat în medicină, numele lui a devenit sinonim cu primele abonamente medicale de pe piaţa locală, cu prima reţea de sănătate privată, cu prima clinică dedicată exclusiv femeilor, cât şi cu primele policlinici sociale. Acum, şi-a adăugat pe cartea de vizită lansarea celui mai mare ecosistem medical din România, primul oraş medical şi cea mai mare investiţie medicală privată din ultimii 30 de ani – Enayati Medical City.

    „Primul oraş medical din România a demonstrat că se poate face de la zero, repede şi corect infrastructură spitalicească performantă care să servească în primul rând interesului public, în condiţii de maximă siguranţă, atât medicală, cât şi umană. Investiţia s-a ridicat la 60 de milioane de euro şi a durat de la faza de autorizaţie de construcţie până la deschiderea propriu-zisă doi ani”, descrie Enayati această reuşită.

    Enayati Medical City – abreviat EMC – a fost ridicat în zona de nord a Bucureştiului şi este format dintr-un ansamblu de spitale cu o capacitate totală de 300 de paturi, imagistică, săli de chirurgie, 18 paturi ATI, radioterapie, PET CT, medicină nucleară, centru de recuperare şi fizioterapie şi 60 de cabinete medicale care acoperă toate specialităţile, de la medicină de familie până la medicină integrativă, cu toată infrastructura necesară gândită, proiectată şi executată conform cerinţelor legale şi medicale ale anului 2021. Conceptul de ecosistem se referă însă şi la faptul că proiectul aduce în acelaşi loc şi ajută să lucreze împreună mai multe instituţii medicale private cu obiectivul de a ridica la un nou nivel experienţa pacientului.

    Ideea deschiderii unui astfel de centru a pornit, spunea medicul într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN, de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor – în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, potrivit unui raport al Eurostat) – şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    Soluţii noi pentru probleme vechi. Ce înseamnă conCierge-ul în domeniul medical?

    Enayati Medical City este aşezat pe trei piloni de integrare: integrare oncologică (diagnostic, tratament, chirurgie şi recuperare), integrarea problematicii vârstnicului (de la vârstnic independent, până la îngrijiri paliative; seniorul poate fi trecut şi asistat prin toate stadiile de dependenţă şi nevoi) şi integrarea medicală a pacientului, care poate beneficia în cea mai mare policlinică privată din România de servicii de concierge medical pentru toate specialităţile şi nevoile de diagnostic, tratament şi recuperare.  

    „Am creat acest proiect, vreau să subliniez asta, şi pentru a completa lipsuri existente pe piaţa din România: integrarea în oncologie şi problematica îngrijirii vârstnicului.”

    Unitatea spitalicească cu 300 de paturi a fost realizată în doi ani şi include toate circuitele şi nevoile pe care au considerat reprezentanţii acesteia că le-ar putea avea o asemenea structură: de la circuitul de gaze medicale, la 7 circuite diferite de ventilaţie realizate peste normele în vigoare (post-operator şi ATI, operator, transplant medular, radioterapie, cabinete medicale şi saloane), la rezervă de apă de peste 100 de metri cubi, distanţare conformă cu normativele în vigoare inclusiv epidemiologice, reţeaua electrică realizată în parametri de consum reali, toate au fost gândite şi executate de la început. „Acesta este  marele atu al spitalului construit de la zero; de aceea consider o urgenţă maximă în România investiţiile în spitale noi”, spune Wargha Enayati, care precizează şi că infrastructura spitalicească a fost realizată în parteneriat cu Monza. Investiţia în proiect, în valoare totală de 60 de milioane de euro, a fost investiţia personală a antreprenorului în proporţie de 60%. A fost completată de un credit la Banca Transilvania, dar şi de partenerii care operează anumite segmente din spital – parteneri cărora le-a încredinţat operarea spitalului de oncologie, radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară, precum şi cei care sunt în ambulatoriu – furnizorii de servicii medicale au contribuit la dotarea spaţiilor medicale. Aceştia sunt Monza, Neolife, Concierge Medical Intermedicas, Dr. Leventer Clinics, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Secom, Senior City (care operează centrul rezidenţial, spitalul de geriatrie, centrul de wellness şi recuperare şi ambulatoriul de geriatrie), Clarfon. În ceea ce îi priveşte pe furnizorii de servicii nonmedicale, aceştia sunt Sensiblu, Synevo, Green Food, Ted’s Coffee Co.  „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că necesarul de timp pentru a recupera banii investiţi este mare.”

    RĂZVAN BRASLA, WARGHA ENAYATI, DAN DOROFTEI, ANA MARIA MARIA

    Cu voinţă, încredere, implicare şi inovaţie, toate se pot rezolva”

    În realizarea propriu-zisă a construcţiei au existat câteva borne importante – găsirea terenului, realizarea studiului de fezabilitate, „bineînţeles, care nu a durat zeci de ani”, punctează antreprenorul, PUZ şi autorizaţia de construcţie, încheierea parteneriatului cu Monza, alegerea echipei de proiect, asigurarea finanţării, selectarea antreprenorului general (printr-o licitaţie cu caiet de sarcini de sute de pagini şi 7 ofertanţi), prima săpătură. Apoi, adaugă Enayati, după ce au început ridicarea construcţiei, totul a mers strună, nu au mai fost decât câteva alte „mici” hopuri – pademia şi starea de urgenţă (erau zile în care primeau zeci de scrisori prin care furnizorii invocau forţa majoră), dotarea şi mobilarea celor 35.000 de metri pătraţi, acordurile cu multiplii furnizori de servicii medicale din cadrul centrului şi, nu în ultimul rând, obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, la concurenţă cu avizarea centrelor de vaccinare. „Este o imagine destul de densă pentru cei doi ani de construcţie, dar care mi-a dovedit că dacă ai voinţă, încredere, implicare şi inovaţie în găsirea de soluţii, toate se pot rezolva.” Chiar şi în condiţii de pandemie, pe şantierul spitalului au avut peste 400 de muncitori zilnic, iar până la urmă toţi furnizorii şi-au onorat angajamentele contractuale, inclusiv furnizorii de echipamente medicale şi mobilier.

    În prezent funcţionează policlinica şi spitalul de geriatrie, centrul rezidenţial va avea primii seniori în câteva zile, iar spitalul de oncologie, inclusiv radioterapia şi medicina nucleară, va începe imediat ce obţin toate avizele.

    „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea, o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că aşteptarea de a recupera banii investiţi este mare.”

    Cum au reuşit să ridice un proiect de asemenea anvergură în domeniul medical în doar doi ani? „Cred că dincolo de orice resurse financiare alocate, cea mai importantă este investiţia în oamenii care au ridicat proiectul”, răspunde medicul Wargha Enayati. „Am fost şi suntem cu toţii o echipă. Echipa mea, o mână de oameni care au ridicat ceea ce astăzi e deschis deja, funcţional. Dan Doroftei – directorul de dezvoltare şi acum directorul executiv al Enayati Medical City, de care sunt mândru că e parte din acest proiect, s-a întors din SUA parcă special ca să vină alături de mine şi să-şi aducă contribuţia şi expertiza.  Răzvan Brasla este project managerul, cel care a fost lângă mine de la idee şi a menţinut relaţia cu autorităţile statului, poate cea mai complicată provocare în tot acest proiect, căruia vreau să îi mulţumesc. Aurel Ocheana – omul meu de bază care ştie să coordoneze operaţional şi administrativ zecile de furnizori de echipamente, mobilier şamd şi cu care am ridicat şi deschis aproape toate clinicile şi policlinicile din Regina Maria. Echipa de project management de la CBRE fără de care miile de linii bugetare şi plasarea fiecărui şurub din clădire nu s-ar fi putut ţine sub control atât de uşor şi nu s-ar fi îndeplinit la timp.” Ideea designului proiectului a pornit de la un concept al unui birou de arhitectură din Austria – Josef Weichenberger Architects – şi a fost continuat de Square Bau în calitate de proiectant general. Punerea în execuţie a fost sarcina Synergy Construct, antreprenorul general care a ţinut şi pe timp de criză sanitară lucrările în termen astfel încât deschiderea să fie în orizontul de timp planificat.

     

    Proiectul la care personalul medical îşi doreşte să lucreze

    Enayati Medical City va avea aproximativ 600 de angajaţi, majoritatea medici, asistente şi infirmiere, iar acest proces de recrutare este început şi avansat. Contrar aşteptărilor, Enayati spune că nu a fost deloc greu să găsească oameni buni, foarte bine pregătiţi, empatici, care să se plieze pe obiectivele lor de bază, respectiv îmbunătăţirea experienţei pacientului, transformarea într-o alternativă la spitalele din străinătate şi completarea lipsurilor din sistemul medical din România.

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    O parte din cei cu care lucrează acum au venit alături de el şi din reţeaua Regina Maria, ştiind că vor fi parte a unui proiect care va schimba harta serviciilor medicale din România, printre ei aflându-se Coca Bălan – directorul operaţional al Senior City. „Cred că personalul medical din România îşi doreşte să lucreze într-un mediu în care să se poată valorifica profesional, să îşi pună amprenta, să aibă impact social şi să schimbe mentalităţi. Inovaţia şi integrarea sunt cheile cu care am deschis acest proiect.”  

    L-am întrebat pe Wargha Enayati şi care sunt calităţile pe care le apreciază cel mai mult la un angajat sau colaborator: „Toţi cei care mă cunosc ştiu că apreciez la oameni cel mai mult caracterul şi dedicarea către a servi semenii. Pe lângă acestea, întrucât experienţa pe care o oferim  vrem să fie unică, am pus accent pe empatie şi profesionalism”.  

    În tot acest oraş medical, Wargha Enayati şi-a asumat în totalitate operarea părţii de rezidenţial şi spital de geriatrie şi recuperare (Senior City), care la momentul de faţă sunt operaţionale şi unde au tot personalul medical, cât şi cel de suport, deja pe baricade. „De la medici angajaţi şi colaboratori, până la infirmiere şi mentenanţă, echipa este completă şi aşteptăm cu drag ca primii seniori să ne treacă pragul în câteva zile. Partea de policlinică vine în completare şi va fi coordonată de Ana Maria Marian, care va oferi servicii de concierge medical şi abonamente în parteneriat cu elita furnizorilor de servicii medicale şi va acoperi astfel toate specialităţile medicale oferind o experienţă integrată şi completă pacientului.”  

     

    Locul unde vârstnicii vor fi trataţi „ca afară”

    „Am construit un oraş dedicat seniorilor aşa cum nu s-a mai văzut în România, o dezvoltare care va schimba harta serviciilor şi a îngrijirii persoanelor vârstnice”, descrie el segmentul dedicat vârstnicilor. În afară de facilităţile legate de confort, calitatea produselor şi serviciilor oferite, cuvântul cheie este integrarea şi în această parte a proiectului EMC. „Oferim servicii de-a lungul întregului spectru de nevoi de îngrijire şi medicale. Îngrijirea este segmentată pe etaje în cadrul a două clădiri, una rezidenţială şi una de spital de geriatrie.”

    Seniorii au la dispoziţie un wellness center (centru cu piscină, fizio-kineto şi alte terapii de recuperare), un centru de zi în care se vor desfăşura activităţi de recreere specifice vârstei şi capacităţilor, restaurant, cafenea, terase şi spaţii verzi generoase. Dotările de ultimă generaţie, amenajările de lux, siguranţa medicală, accentuarea zonei de socializare şi îngrijirea cu personal calificat şi dedicat rezidenţilor şi pacienţilor din Senior City vin să completeze un tablou aparent desprins din altă ţară. O inovaţie este conceptul de respite, prin care pun la dispoziţia vârstnicilor şi aparţinătorilor lor un pachet de îngrijire şi recuperare pe termen scurt, de două-trei săptămâni.  

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt diferenţiate în funcţie de nevoi: rezidenţial sau spital de geriatrie şi recuperare. Dacă un senior are nevoie doar de îngrijire, de un loc în care să se simtă bine, confortabil, monitorizat, dar independent, să se bucure de activităţi şi socializare, atunci tariful este altul faţă de cel perceput unui senior cu Alzheimer sau cu boli cronice care necesită îngrijire medicală dedicată, investigaţii, monitorizare medicală şi sesiuni de recuperare. Componentele fixe ale costului sunt chiria (care variază între 1.000 şi 1.500 euro), alimentaţia (aproximativ 500 euro, în funcţie de recomandările nutriţionistului), dar componentele ce ţin de îngrijire, recuperare sau asistenţă medicală pot varia în funcţie de starea şi necesităţile seniorilor. „Noi nu avem un medic geriatru 8 ore pe zi în centru, avem echipe medicale la dispoziţie în centru, pe lângă faptul că, în caz de necesitate, avem chiar şi paturi ATI şi serviciu de gardă la dispoziţie.”  

    Când vine vorba despre pacienţi, per ansamblu, antreprenorul spune că Enayati Medical City se adresează publicului larg, cu o amplă paletă de nevoi medicale, dat fiind varietatea şi experienţa furnizorilor prezenţi acolo, dar concentrarea va fi pe pacientul oncologic şi pe problemele vârstnicilor, cât şi pe recuperare. „De exemplu, suntem singurul spital privat cu departament de evaluare şi recuperare post-COVID, oferind într-un pachet cu spitalizare de trei zile toată seria de investigaţii şi terapii necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate pacienţilor care au trecut prin forme medii şi severe de boală.” Consideră însă că marele lor diferenţiator este „conceptul de integrare”: „Pacienţii au un medic integrator care le urmăreşte evoluţia, le ghidează investigaţiile şi stabileşte cel mai bun tratament”.

    Oraşul lui Enayati, un model de reformare a sistemului medical românesc?

    Dincolo de facilităţile şi serviciile oferite în cadrul complexului medical, proiectul Enayati Medical City reprezintă şi o modalitate de inovare a sistemului de abonamente medicale. „Practic încerc să reformez sistemul de abonamente medicale prin întoarcerea la rădăcina conceptului, aşa cum l-am gândit în urmă cu 25 de ani. Abonamentul medical este personalizat pe nevoia beneficiarului, acesta este tratat cu prioritate şi include toate serviciile de care ar putea avea nevoie fără să fie ţinut în interiorul unui sistem închis de reţea”, explică Wargha Enayati.

    Abonamentele din cadrul EMC oferite prin Concierge Medical sunt abonamente deschise, altfel spus, beneficiarul ajunge la cel mai bun medic sau face cea mai performantă investigaţie exact acolo unde trebuie şi când trebuie. Medicul integrator dedicat îi oferă ghidajul şi abordarea holistică a problemei medicale, îi recomandă cel mai bun furnizor de servicii care poate să fie în EMC, dar care poate să fie şi în altă parte, îi acoperă 99% din nevoile ce pot fi satisfăcute în cadrul unei policlinici, îi dă acces la profesori şi visiting professors nerestricţionat de parteneriate academice de faţadă, într-un timp scurt, fără timpi de aşteptare. „Reforma abonamentelor înseamnă că pacientul are şansa de a pleca cu diagnostic şi tratament, lămurit şi clarificat de medicul care îl ghidează.”

    Dincolo de abonamente, speranţele lui Wargha Enayati sunt ca în viitor proiectele de tipul EMC să nu reprezinte o raritate în România. „Peste ani îmi doresc ca acest proiect să fie replicat, să fie îmbunătăţit, să fi deschis o piaţă a îngrijirii vârstnicilor în România aşa cum e ea în orice stat dezvoltat. Mahatma Gandhi spunea că «măreţia unei naţii se poate măsura după modul în care are grijă de membrii săi cei mai vulnerabili», în cazul nostru seniorii. Vreau să redăm demnitatea vârstnicului în România. Susţin şi încurajez orice proiect, de stat sau privat, care să aducă normalitate în îngrijirea acestei categorii vulnerabile.” Enayati crede că sistemul medical românesc va fi forţat să se reformeze, să creeze alternative pentru vârstnici, iar el adaugă că una dintre variante ar putea fi transformarea spitalelor ineficiente în centre de geriatrie şi recuperare în centre pentru îngrijiri paliative. „Gândiţi-vă, de exemplu, că la nivel naţional doar 11% din nevoia de paliaţie poate fi acoperită azi.”  

    „Acolo (în sistemul public – n.red.) nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public  şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.”

    Wargha Enayati aminteşte şi că în ultimii 30 de ani în Bucureşti au fost construite doar patru spitale greenfield: spitalul Euroclinic construit în 2005 şi cumpărat în 2010 de Reţeaua Regina Maria (cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi), spitalul Monza Centru Cardiovascular (cu o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi), spitalul de copii Victor Gomoiu (cu o suprafaţă de 19.300 de metri pătraţi, singura investiţie a statului) şi Enayati Medical City (cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi) şi multiple funcţiuni spitaliceşti. La nivel naţional, mai sunt alte trei noi unităţi spitaliceşti construite greenfield: Institutul Oncologic Iaşi, Spitalul Mioveni şi Spitalul Regina Maria Cluj.  De asemenea, observă el, mediul privat a mers pe dezvoltare prin achiziţii de clinici sau spitale deja existente şi mai puţin organic, ca să îşi limiteze riscurile şi să fructifice investiţia rapid. „Când un proiect ca Enayati Medical City poate să îşi amortizeze investiţia în 10-15 ani, antreprenorii din sistemul medical ştiu asta şi preferă să meargă pe soluţii care să aducă cash repede. De aceea şi abonamentele au devenit un commodity, pentru că ele urmăresc volume şi nu satisfacerea nevoii medicale ale pacientului.”

    Când vine vorba de stat, lucrurile sunt diferite. „În sistemul public, e altă poveste. Acolo nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.” El consideră că astfel de proiecte înseamnă chiar mai mult decât un pas spre normalitate în România. „În contextul pandemic actual, toată lumea a înţeles că au devenit o necesitate. O obligaţie morală a oricărui factor decident de a-şi asuma construcţia de unităţi spitaliceşti noi, indiferent de cine este sau nu la guvernare. România are nevoie de spitale noi, este un proiect de ţară care ar trebui să primeze în interesele oricui.”

     

     

    Ce cuprinde Enayati Medical City:

    — un spital de oncologie şi recuperare cu 6 săli de operaţie şi 100 de paturi, din care 18 ATI şi chimiorerapie, operat de Monza, buncăre pentru radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară operate de Neolife;

    — un spital de recuperare şi geriatrie cu secţii de recuperare de scurtă durată, recuperare de lungă durată, boli neurodegenerative şi paliaţie cu 150 de paturi;

    — un centru rezidenţial pentru vârstnici cu apartamente şi camere destinate asigurării unui trai demn seniorilor, cu 50 de locuri şi centru de zi pentru seniori cu activităţi recreative;  

    — cea mai mare policlinică, formată din 60 de cabinete în care vor funcţiona furnizori diferiţi de servicii medicale (Concierge Medical by Intermedicas, Dr.  Leventer Center, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Integrative Medicine-Secom, Clinica Clarfon, ambulatoriu geriatrie şi recuperare Senior City, Laboratoarele Synevo) şi va acoperi toată aria de specialităţi medicale, de la recoltare, la recuperare cardio şi neuro;

    — un centru de wellness cu fizio-kinetoterapie, dotat cu o piscină, sală de fitness şi toate funcţiunile de ultimă generaţie;

    — în completarea funcţiunilor medicale, Enayati Medical City include şi un restauranat, o cafenea, farmacii, birouri, o sală de conferinţă de 200 de locuri, un spaţiu de expoziţie şi de leisure, parcare supra şi subterană cu peste 170 de locuri, grădini suspendate, curţi de lumină şi decoraţiuni de lux.

     

     

    Drumul spre oraşul medical

    30 noiembrie 1995 

    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.

    1996 

    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de 1,5 milioane de euro).

    1999 

    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004 

    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007

    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008

    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj-Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.

    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.

    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.

    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010

    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.

    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka, o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011

    Deschide primul spital privat la Braşov.

    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012

    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro.

    2015

    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrală şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM. Potrivit surselor din piaţă, reţeaua era evaluată la acel moment la 150 de milioane de euro şi avea 2.000 de angajaţi.

    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de 1 milion de euro.

    2017

    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.

    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la
    100.000 de euro.

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.

    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.

    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.

    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.

    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis.

    2019

    Lansează conceptul de concierge medical, o premieră în România.

    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage – cu o investiţie de 500.000 euro.

    2021

    Se deschide Enayati Medical City: deschiderea policlinicii a avut loc vineri, 29 ianuarie 2021, urmând ca până la finalul lunii martie  să fie deschise toate facilităţile:  centrul rezidenţial, centrul de wellness, spitalul de recuperare, spitalul de oncologie.

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • Povestea antreprenoarei care a creat împreună cu soţul său un adevărat imperiu în România. De ce a ales să deschidă o afacere în domeniul medical

    În urmă cu şase ani, Cristina Timiş, care a pus alături de soţul său bazele unui adevărat imperiu în industria alimentară – Grupul Cris-Tim, deschidea o clinică în inima Capitalei şi miza pe un concept nou în sănătate – medicina integrativă. De ce a ales antreprenoarea dezvoltarea unui business pe această nişă? şi cum a evoluat aceasta până acum?  

    Cristina Timiş a deschis în urmă cu şase ani Clinica Eliade în Bucureşti axându-se pe medicina integrativă şi pe conexiunile dintre simptome, afecţiuni, starea emoţională şi energetică a pacientului.

    Investiţia în clinică a fost de circa 1,2 milioane de euro, iar banii au fost folosiţi în cabinetele medicale, aparatură, design şi decor al spaţiului din Bucureşti unde se află Clinica Eliade.

    „Clinica Eliade a fost fondată în 2014 şi reprezintă o manifestare a dorinţei mele de a aduce în atenţia publicului medicina integrativă şi cei peste 18 ani de căutari legate de sensul vieţii, dezvoltare personală, comunicare, relaţii, stil de viaţă, dar în mod special, legate de sănătate şi vindecare”, a povestit Cristina Timiş.

    Antreprenoarea a precizat că în urma experienţei sale, a ajuns la concluzia că exista necesitatea unui spaţiu în care pacientul să fie tratat, ţinând cont de unicitatea sa, de particularităţile sale care au legătură atât cu partea fizică, cât şi cu cea emoţională, mentală, energetică.

    „Rezultatele obţinute cu medicina holistică m-au determinat să-mi doresc să fac cunoscută lumii întregi o altă perspectivă a abordării sănătăţii, cât şi a întregului stil de viaţă. În altă ordine de idei, consider că educaţia în general şi în mod particular educaţia în sănătate, ca şi educaţia privind întregul stil de viaţă sunt un pilon esenţial pe care se realizează o construcţie personală solidă”, a mai explicat Cristina Timiş.

    Ea a fondat în 1992 grupul Cris-Tim, alături de Radu Timiş, dezvoltând o afacere de familie. Astăzi, grupul Cris-Tim cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii. În plus, familia Timiş a intrat şi în domeniul ospitalităţii, deţinând Casa Timiş, un proiect de restauraţie şi turism vini-viticol.

     

    Cititi aici materialul integral

  • Povestea antreprenoarei care a creat împreună cu soţul său un adevărat imperiu în România. De ce a ales să deschidă o afacere în domeniul medical

    În urmă cu şase ani, Cristina Timiş, care a pus alături de soţul său bazele unui adevărat imperiu în industria alimentară – Grupul Cris-Tim, deschidea o clinică în inima Capitalei şi miza pe un concept nou în sănătate – medicina integrativă. De ce a ales antreprenoarea dezvoltarea unui business pe această nişă? şi cum a evoluat aceasta până acum?  

    Cristina Timiş a deschis în urmă cu şase ani Clinica Eliade în Bucureşti axându-se pe medicina integrativă şi pe conexiunile dintre simptome, afecţiuni, starea emoţională şi energetică a pacientului.

    Investiţia în clinică a fost de circa 1,2 milioane de euro, iar banii au fost folosiţi în cabinetele medicale, aparatură, design şi decor al spaţiului din Bucureşti unde se află Clinica Eliade.

    „Clinica Eliade a fost fondată în 2014 şi reprezintă o manifestare a dorinţei mele de a aduce în atenţia publicului medicina integrativă şi cei peste 18 ani de căutari legate de sensul vieţii, dezvoltare personală, comunicare, relaţii, stil de viaţă, dar în mod special, legate de sănătate şi vindecare”, a povestit Cristina Timiş.

    Antreprenoarea a precizat că în urma experienţei sale, a ajuns la concluzia că exista necesitatea unui spaţiu în care pacientul să fie tratat, ţinând cont de unicitatea sa, de particularităţile sale care au legătură atât cu partea fizică, cât şi cu cea emoţională, mentală, energetică.

    „Rezultatele obţinute cu medicina holistică m-au determinat să-mi doresc să fac cunoscută lumii întregi o altă perspectivă a abordării sănătăţii, cât şi a întregului stil de viaţă. În altă ordine de idei, consider că educaţia în general şi în mod particular educaţia în sănătate, ca şi educaţia privind întregul stil de viaţă sunt un pilon esenţial pe care se realizează o construcţie personală solidă”, a mai explicat Cristina Timiş.

    Ea a fondat în 1992 grupul Cris-Tim, alături de Radu Timiş, dezvoltând o afacere de familie. Astăzi, grupul Cris-Tim cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii. În plus, familia Timiş a intrat şi în domeniul ospitalităţii, deţinând Casa Timiş, un proiect de restauraţie şi turism vini-viticol.

     

    Cititi aici materialul integral

  • Afacere nouă pentru atreprenoarea care a construit alături de soţul ei una dintre cele mai mari companii româneşti

    În urmă cu şase ani, Cristina Timiş, care a pus alături de soţul său bazele unui adevărat imperiu în industria alimentară – Grupul Cris-Tim, deschidea o clinică în inima Capitalei şi miza pe un concept nou în sănătate – medicina integrativă. De ce a ales antreprenoarea dezvoltarea unui business pe această nişă? şi cum a evoluat aceasta până acum?  

    Cristina Timiş a deschis în urmă cu şase ani Clinica Eliade în Bucureşti axându-se pe medicina integrativă şi pe conexiunile dintre simptome, afecţiuni, starea emoţională şi energetică a pacientului.

    Investiţia în clinică a fost de circa 1,2 milioane de euro, iar banii au fost folosiţi în cabinetele medicale, aparatură, design şi decor al spaţiului din Bucureşti unde se află Clinica Eliade.

    „Clinica Eliade a fost fondată în 2014 şi reprezintă o manifestare a dorinţei mele de a aduce în atenţia publicului medicina integrativă şi cei peste 18 ani de căutari legate de sensul vieţii, dezvoltare personală, comunicare, relaţii, stil de viaţă, dar în mod special, legate de sănătate şi vindecare”, a povestit Cristina Timiş.

    Antreprenoarea a precizat că în urma experienţei sale, a ajuns la concluzia că exista necesitatea unui spaţiu în care pacientul să fie tratat, ţinând cont de unicitatea sa, de particularităţile sale care au legătură atât cu partea fizică, cât şi cu cea emoţională, mentală, energetică.

    „Rezultatele obţinute cu medicina holistică m-au determinat să-mi doresc să fac cunoscută lumii întregi o altă perspectivă a abordării sănătăţii, cât şi a întregului stil de viaţă. În altă ordine de idei, consider că educaţia în general şi în mod particular educaţia în sănătate, ca şi educaţia privind întregul stil de viaţă sunt un pilon esenţial pe care se realizează o construcţie personală solidă”, a mai explicat Cristina Timiş.

    Ea a fondat în 1992 grupul Cris-Tim, alături de Radu Timiş, dezvoltând o afacere de familie. Astăzi, grupul Cris-Tim cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii. În plus, familia Timiş a intrat şi în domeniul ospitalităţii, deţinând Casa Timiş, un proiect de restauraţie şi turism vini-viticol.

    „Medicina integrativă, aşa cum îi spune şi numele, integrează, alătură, împrieteneşte medicina convenţională cu medicina alternativă, cu scopul de a oferi pacientului multiple variante, spre binele lui cel mai înalt. Acest tip de medicină ia în considerare întregul stil de viaţă, relaţii sociale, relaţiile cu ceilalţi şi cu noi înşine, profil emoţional, tipare de gândire, de nutriţie, de mişcare, de somn, mediu de lucru şi de viaţă, deschiderea spirituală”, a precizat Cristina Timiş.

    Printre terapiile oferite în cadrul clinicii se numără ozonoterapia, utilizată inclusiv în tratarea şi prevenţia COVID-19, recuperarea medicală, osteopatia, terapia craniosacrală, masaje terapeutice, care sunt de altfel şi cele mai căutate servicii. În clinică există şi o secţie de dermato-estetică şi dermato-cosmetică, unde sunt tratate problemele pielii.

    „De asemenea, pentru realizarea atât a unei evaluări, cât şi a unui tratament integralist, am deschis în această vară şi o secţie de recuperare medicală unde pacienţii pot beneficia de kinetoterapie, fizioterapie, kinesiologie, cât si posturologie, care realizează evaluarea posturii”, a mai spus antreprenoarea.

    1,2 mil. euro, valoarea investiţiilor de până acum de până acum în Clinica Eliade

    În plus, şi sănătatea mintală şi emoţională a pacienţilor ocupă o parte importantă în rândul serviciilor oferite în Clinica Eliade, existând terapii de evaluare şi echilibrare energetică, consiliere psihologică.

    „Un an atipic”

    Pandemia de COVID-19 a dat peste cap planurile tuturor antreprenorilor, iar domeniul medical nu a fost ocolit de impactul crizei sanitare. Timp de aproximativ două luni, începând din aprilie, consultaţiile sau serviciile medicale care nu au reprezentat urgenţe au fost suspendate, ceea ce a influenţat fluxul pacienţilor în clinici şi spitale.

    Până în luna septembrie, în condiţiile în care timp de trei luni activitatea a fost întreruptă, în Clinica Eliade au ajuns peste 2.500 de pacienţi, dintre care majoritatea au apelat la servicii de medicină integrativă. Bonul mediu pentru serviciile oferite în 2020 în cadrul clinicii este de circa 380 de lei.

    În cadrul clinicii lucrează 14 angajaţi şi 10 colaboratori.

    Cifra de afaceri a companiei în 2019 a fost de 2,6 milioane de lei, iar în primele nouă luni din 2020 clinica a ajuns la 881.000 lei, în contextul în care timp de trei luni, în perioada martie-iunie, a fost închisă.

    Planuri de extindere?

    Cristina Timiş nu are în plan o extindere a clinicii, cea mai mare provocare fiind lipsa personalului specializat.

    „Nu intenţionez niciun plan de extindere în Bucureşti, cum nu am agreat nici ideea de franciză, deşi am avut cereri, deoarece în domeniul medical şi în mod particular în abordarea medicală alternativă, ca în orice alt domeniu, resursa umană de calitate este aproape inexistentă”, a explicat antreprenoarea.

    În perioada pandemiei, o parte dintre serviciile clinicii au fost oferite şi online, de la prezentări, la cursuri sau consultaţii gratuite. Totuşi, fondatoarea clinicii spune că vede o oportunitate chiar şi în timpul crizei sanitare provocată de pandemia de COVID-19.

    „Piaţa medicală privată de dimensiune medie şi de nişă, cum e şi Clinica Eliade, tocmai datorită dinamismului antreprenorial pe care îl abordez, s-a adaptat în timp real, la fluctuaţiile rapide ale situaţiei medicale naţionale. Sunt timpuri fără precedent în istoria omenirii, în care educarea şi autoeducarea contează mai mult ca oricând în tot ce e legat de fortificarea şi păstrarea imunităţii, de sănătatea holistică a fiinţei”, a mai spus Cristina Timiş.