BusinessMagazin

Tag: MCV

  • Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

    Sondajul privind Mecanismul de Cooperare pentru România şi Bulgaria a fost publicat marţi, cu o zi înainte de publicarea raportului MCV.

    În cazul României, nouă din 10 repodenţi au identificat deficienţele din sistemul judiciar şi corupţia drept probleme foarte importante.

    Conform studiului, 34% dintre români consideră că situaţia din sistemul judiciar s-a îmbunătăţit faţă de 2012, când doar 20% credeau acest lucru, iar 22% apreciază că există îmbunătăţiri în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, cu 13% mai mult faţă de precedentul Eurobarometru.

    De asemenea, 56% dintre cei chestionaţi au precizat că sunt conştienţi de faptul că Uniunea Europeană, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, în timp ce 44% dintre bulgari conştientizează rolul raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare asupra progreselor din Bulgaria.

    Totodată, 43% sunt de părere că situaţia din sistemul judiciar se va îmbunătăţi în următorii cinci ani, în timp ce 16% cred că se va înrăutăţi.

    În România, 73% dintre repondenţi consideră că UE a avut un impact pozitiv asupra remedierii deficienţelor din justiţie, iar 67% apreciază că a avut un impact pozitiv asupra corupţiei.

    73% dintre români şi 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când ţările lor ajung “la standarde comparabile cu cele ale altor state membre”.

    Eurobarometrul privind MCV a fost realizat în octombrie 2014 de către institutul TNS Political & Social pentru Comisia Europeană. Au fost chestionate telefonic 2.010 de persoane din Bulgaria şi România cu vârsta de peste 15 ani.

  • Cazanciuc: România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv

    “Evaluarea noastră în baza dialogului cu oficiali din cadrul Comisiei, cu oficiali din cadrul statelor membre arată că vom avea, pentru al doilea an consecutiv, un raport de ţară pozitiv. În fond, raportul de ţară nu face decât să reflecte starea de fapt existentă în România: un sistem judiciar independent, instituţii de aplicare a legii eficiente şi determinate să combată corupţia, un angajament ferm al Executivului de a susţine financiar sistemul de justiţie prin investiţii în instanţe şi parchete”, a declarat, vineri, la RRA, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

    Oficialul a precizat că România este “un exemplu de bune practici în domeniul justiţiei”, ca urmare a eficienţei combaterii corupţiei şi a implementării a trei noi coduri într-un singur an.

    Întrebat dacă una dintre criticile raportului se va referi la blocarea unor anchete penale din cauza neridicării imunităţii unor parlamentari, Robert Cazanciuc a precizat: “România este un exemplu pentru multe state europene în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi nu cred că se poate vorbi de o lipsă de voinţă în acest domeniu. Este regretabil că eforturile oamenilor care fac parte din sistemul judiciar, din instituţiile statului, ale fiecărui cetăţean din această ţară care plăteşte taxe şi impozite este pus într-o lumină nefavorabilă în anumite momente”.

    Întrebat dacă se poate obţine un acord politic pentru ca pe viitor anchetele să nu mai fie blocate, Cazanciuc a precizat că a susţinut anul trecut “ideea unui cod de conduită politică cu privire la justiţie”. “Din păcate, vrajba din societate de până anul trecut nu a făcut posibil un asemenea proiect. Am avut în aceste zile discuţii cu reprezentanţi ai comisiilor juridice din Camera Deputaţilor şi Senat şi cred că la începutul sesiunii parlamentare viitoare lucrurile se vor schimba fundamental”, a spus ministrul Justiţiei.

    Robert Cazanciuc a mai spus că se va întâlni săptămâna viitoare, luni şi marţi, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova, pe agenda discuţiilor figurând inclusiv raportul MCV.

    Raportul MCV pentru România şi Bulgaria va fi publicat în următoarele săptămâni, a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, precizând că, deocamdată nu a fost stabilită o dată exactă.

    Întrebat când va fi publicat raportul MCV pentru România şi Bulgaria, purtătorul de cuvânt al CE Christian Wigand a precizat că acesta va fi publicat “în următoarele săptămâni”.

    “La acest moment nu pot confirma o dată. Va fi la începutul acestui an, undeva în următoarele săptămâni”, a spus Wigand.

    Surse europene au precizat pentru MEDIAFAX că raportul pentru România va fi mai bun decât precedentul, cel din ianuarie 2014.

    “Oaia neagră” va fi, din nou, Parlamentul care va fi criticat mai ales pentru unele decizii de a refuza ridicarea imunităţii unor parlamentari cu probleme în justiţie.

    Aceleaşi surse au precizat că raportul pentru România va fi mai bun decât cel pentru Bulgaria.

     

     

     

     

  • Oficial CE: Raportul MCV pentru România şi Bulgaria va fi publicat în următoarele săptămâni

    Întrebat când va fi publicat raportul MCV pentru România şi Bulgaria, purtătorul de cuvânt al CE Christian Wigand a precizat că acesta va fi publicat “în următoarele săptămâni”.

    Oficialul european a mai spus că, momentan, nu există o dată exactă pentru publicarea acestui raport.

  • Băsescu: Sper să îndeplinim criteriile pentru justiţie după raportul MCV pentru a adera la Schengen

    “Suntem cu criteriile tehnice (îndeplinite – n.r.), sperăm că după acest raport MCV şi cu criteriile pentru justiţie şi criteriile politice îndeplinite pentru începerea accesului în Spaţiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu.

    Şeful statului a mai spus că accesul pe piaţa muncii, aderarea la Spaţiul Schengen şi la zona euro, care ar putea surveni mai devreme de 2019, “definesc până la urmă integrarea deplină în UE, iar România nu e departe de niciuna din ele”.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 4 decembrie, că România are “toate şansele” pentru un raport MCV bun în ianuarie 2015, după ce Parlamentul a avizat arestările şi începerile de urmăriri penale din ultima perioadă.

    “Aş aborda şi un element de satisfacţie, am mai făcut-o o dată, apreciind reacţia la solicitarea preşedintelui ales, modul cum Parlamentul a avizat şi arestările şi începerile de urmăriri penale din ultima perioadă, cu excepţia incidentului de ieri (3 decembrie – n.r.) cu domnul Teodorescu, incident care eu sper să fie rezolvat favorabil pentru că s-au creat premise ca raportul MCV din ianuarie să fie un raport bun”, a declarat Traian Băsescu.

    “Avem toate şansele să avem un raport MCV bun, eu ştiu foarte bine care sunt evalurările pe DNA, pe Înalta Curte, pe DIICOT, pe lupta anticorupţie, Parlamentul era problema. Au rezolvat-o în cea mai mare parte, dar ieri au trebuit să facă şi un pas înapoi, din păcate”, a spus şeful statului.

    Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România va fi publicat la începutul anului 2015, a anunţat, pe 24 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Mina Andreeva, precizând că raportul va fi lansat o dată pe an.

  • Cazanciuc: Problemele specifice sistemului judiciar din România sunt comune şi altor state din UE

    “Credem că România şi-a internalizat filosofia MCV. Sperăm ca raportul ce va fi dat publicităţii la începutul anului 2015 să evidenţieze progresele înregistrate de România şi continuarea trend-ului ascendent din justiţie. Din dialogul cu omologi din alte state membre UE am constatat că problemele specifice sistemului judiciar din România sunt comune şi altor state. Ne dorim ca experienţa acumulată în cadrul MCV să fie valorificată de noua Comisie Europeană în mecanismele orizontale iniţiate la nivelul Uniunii”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la întrevederea cu evaluatorii Comisiei Europene (CE), potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Ministerul Justiţiei.

    În cadrul întrevederii de luni au fost abordate aspecte referitoare la: implementarea noilor coduri şi demararea activităţii comisiei interministeriale de monitorizare a implementării noilor coduri; finalizarea etapei dezbaterii publice cu privire la proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi calendarul preconizat pentru aprobarea Strategiei şi planului de acţiuni; continuarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie; recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni; resursele alocate sistemului judiciar, inclusiv prognozele pentru anul 2015 în ce priveşte investiţiile în infrastructura fizică a instanţelor; gradul de încredere al cetăţeanului în actul de justiţie.

    Misiunea de evaluare a progreselor înregistrate de România în domeniile reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), continuă până miercuri. Aceasta este a treia misiune de evaluare derulată anul acesta de către CE în România, după cele din aprilie şi septembrie.

    Pe parcursul misiunii, echipa de evaluare va avea întrevederi şi cu reprezentanţi ai Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi cu Avocatul Poporului.

  • Cazanciuc: Decuplarea României de Bulgaria pe MCV este un scenariu care poate fi luat în calcul

    Robert Cazanciuc, care a participat, luni, la inaugurarea noului sediu al Judecătoriei Fălticeni, a fost întrebat dacă există posibilitatea decuplării României şi Bulgariei în ceea ce priveşte MCV, el explicând că este un scenariu care poate fi luat în calcul.

    El a arătat că ceea ce ştie sigur până acum este că ultimul raport MCV marchează o diferenţă de progres între România şi Bulgaria.

    “Acest lucru l-au recunoscut şi partenerii noştri bulgari”, a spus Cazanciuc, care a adăugat că ministrul Justiţiei bulgar a încurajat Guvernul să ia exemplul României de susţinere a instituţiilor din sistemul judiciar.

    “Este un scenariu care poate fi luat în calcul, un scenariu care ne poate ajuta atât pe noi, România, dar cât şi pe Bulgaria. O asemenea decizie ar putea să-i ambiţioneze pe colegii noştri bulgari, să încerce să recupereze din acest decalaj. Dacă decalajul rămâne constant, nu cred că avem noi vreo vină şi că mai sunt lucruri de făcut în altă parte. Atunci pot fi gândiţi, la nivelul Comisiei Europene, paşi pentru integrarea noastă în Schengen chiar la termene diferite”, a spus Cazanciuc.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat săptămâna trecută că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, relata site-ul Novinite.com.

    Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Ministrul nu a precizat când anume ar putea impune Comisia Europeană un tratament diferenţiat celor două ţări.

    La peste şapte ani de la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.

    În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.

  • Băsescu, despre MCV: Este o evoluţie progresivă a statului de drept. Marea problemă, în zona politică

    Potrivit lui Traian Băsescu, ”protejarea parlamentarilor şi a miniştrilor, prin votul Parlamentului, înseamnă în interpretarea oricărui stat democratic amestecul în treburile justiţiei”.

    ”Aici trebuie să progresăm”, a spus şeful statului, cerându-le ambasadorilor României să citească raportul MCV şi să transmită în capitalele lumii foarte clar că instituţiile sunt corect cotate de Uniunea Europeană, dar ”singura mare problemă o avem în zona politică, unde va trebui muncit mai mult cu conştiinţa parlamentarilor”.

    Preşedintele a subliniat că ”evitarea sau protejarea unor politicieni să ajungă în faţa procurorilor şi ulterior a judecătorilor este de neînţeles pentru oricare din statele membre UE sau NATO”.

     

  • Băsescu: Avem şanse la Schengen în octombrie, dacă raportul MCV din vară nu ne dă înapoi

     Traian Băsescu a afirmat că România se află, din nou, într-un moment de graţie în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, după ultimul Consiliu European a recomandat să se analizeze situaţia României şi Bulgariei.

    “Acest lucru se va întâmpla la JAI din octombrie, când avem şanse să se deschidă accesul pentru noi şi pentru Bulgaria, cu condiţia ca raportul verbal pe justiţie care se va face, deci nu va fi un raport scris, MCV din vară, care va fi un raport verbal de progres, să nu ne dea înapoi”, a declarat şeful statului la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că are “o reţinere” cu privire la faptul că Parlamentul “a colectat” deja 11 membri ai săi pentru care nu a aprobat ori arestarea ori investigarea ori pentru care nu s-au pus în aplicare hotărâri judecătoreşti definitive care îi arătau incompatibili, chestiune care s-a ridicat şi la Consiliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.

  • Campionatul codaşilor UE: România contra Bulgaria

    Autorii raportului remarcă accelerarea judecării cazurilor de mare corupţie şi armonizarea practicii judiciare prin noile Coduri, nu fără a adăuga însă că există obstacole în combaterea corupţiei la nivel înalt, manifestate inclusiv prin “declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate pentru acte de corupţie” şi prin aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi.

    Raportul menţionează încercarea de modificare a Codului penal în favoarea parlamentarilor şi a înalţilor demnitari, precum şi faptul că ANI s-a confruntat cu “atacuri care au părut să coincidă cu cazurile deschise împotriva unor înalţi reprezentanţi politici”. Iarăşi cum era de aşteptat, opoziţia a atribuit toate aspectele pozitive din raport guvernării PDL şi toate eşecurile – guvernării USL, în timp ce premierul Ponta şi ministrul justiţiei au apreciat că raportul este net pozitiv, ba chiar mai bun decât cel de anul trecut.

    Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, a declarat că monitorizarea României şi a Bulgariei prin MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) va continua atât timp cât va fi necesar până ce ambele ţări vor îndeplini angajamentele asumate cu ocazia aderării la UE. România şi Bulgaria sunt singurele ţări aflate încă sub incidenţa monitorizării speciale a Comisiei Europene în privinţa reformelor din justiţie şi a luptei anticorupţie, iar în cazul Bulgariei şi sub aspectul luptei contra crimei organizate.

    Faţă de Bulgaria, România stă din nou mult mai bine, având în vedere că raportul MCV privind ţara vecină critică dur Sofia pentru lipsa de progrese în combaterea corupţiei şi a crimei organizate, remarcând că sunt foarte puţine cazuri de soluţionare în justiţie a unor astfel de dosare şi că reforma codului penal din decembrie a fost făcută în grabă şi netransparent, spre a-i proteja pe politicieni de acuzaţii de corupţie. “De la raportul din iulie 2012, Bulgaria a făcut câţiva paşi înainte, însă progresul de ansamblu este încă insuficient şi rămâne fragil”, a spus Mark Gray.