BusinessMagazin

Tag: MasterCard

  • Cele mai inovatoare companii din România: MasterCard, plăţi cu cardul la livrare

    Elementul de noutate:

    Consumatorii care fac cumpărături online şi aleg să plătească la livrare vor putea efectua plata cu cardul. La finalizarea proiectului, toţi curierii de la Urgent Cargus vor fi echipaţi cu terminale de plată ultraportabile de tip Mobile POS.

    Efectele inovaţiei:

    Proiectul oferă o opţiune de plată alternativă flexibilă, iar consumatorii nu vor mai avea grija numerarului sau a drumurilor la bancomat. Plăţile vor fi rapide, sistemul permiţând atât plăţi Chip & Pin, cât şi contactless. Procedurile companiei de curierat vor deveni mai simple, datorită integrării cu sistemul de gestiune a coletelor. Se reduce cantitatea de numerar pe care angajaţii companiei de curierat o transportă.

    Ideea a fost de a pune la dispoziţia clienţilor companiei de curierat soluţii de plată simple, rapide şi sigure. La proiect au participat echipa biroului MasterCard din Bucureşti şi cea de la Urgent Cargus. 

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • MasterCard va începe procedurile de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    Persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată.

    MasterCard a fost prima companie de plăţi care a comunicat Ministerului Finanţelor Publice disponibilitatea pentru licenţierea Trezoreriei Statului ca acceptator, în condiţiile solicitate, licenţierea directa a Trezoreriei putând deveni, astfel, o premieră mondială, se arată într-un comunicat al operatorului de plăţi.

    “Proiectul actual, care permite licenţierea directă a Trezoreriei Statului şi ataşarea unei soluţii de plată la Spaţiul Virtual Privat este, de fapt, soluţia optimă pe care o căutam, atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Ea permite posesorilor de carduri MasterCard şi Maestro să-şi plătească nu unele taxe, ci toate taxele şi impozitele, de oriunde din ţară ar decurge acestea, într-un singur loc, printr-o singură soluţie de plată”, a declarat în comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România.

    Compania a anunţat că va depune imediat documentaţia necesară pentru licenţierea Trezoreriei şi va începe demersurile în cadrul organizaţiei pentru tratarea întregului proces cu prioritate.

    Procedurile de licenţiere şi implementare pot dura, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, între 6 şi 12 luni.

    MasterCard îşi propune ca termen de finalizare a procedurilor de licenţiere şi implementare a soluţiei de plată online luna martie a anului viitor, termen de plată pentru multe dintre obligaţiile fiscale ale contribuabililor.

    “Cu aceasta formulă, în care Trezoreria Statului este acceptator, iar contribuabilul poate vizualiza şi plăti tot ce datorează statului într-un singur loc, vom dispune de varianta cea mai simplă, mai sigură, mai confortabilă şi mai directă de a ne plăti taxele. Pentru stat, aceasta înseamnă o colectare mai rapidă şi mai eficientă, pentru contribuabil înseamnă economii de timp şi efort atât de mari, încât sunt greu de cuantificat”, a arătat Vladimirescu.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat la începutul lunii octombrie că, potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat la acel moment pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    În actul normativ se arată că Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii.

    Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plată numai în anumite condiţii, printre care se stabileşte limitarea comisionului perceput fiecărei tranzacţii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie şi instituţii publice.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, transmitea Ministerul Finanţelor.

    Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, sunt suportate din bugetul de stat, iar cele favorabile vor reprezenta venit la bugetul statului.

  • MasterCard a lansat un card care se autentifică cu amprenta posesorului. Cum funcţionează primul card de plăţi biometric contactless din lume – VIDEO

    Banca Sparebanken DIN din Norvegia a testat în ultimele luni cardul Zwipe MasterCard, în cadrul unui proiect pilot, relatează Forbes.

    Noul card înlocuieşte practic PIN-ul cu amprenta posesorului, utilizând un scanner inclus în card.

    MasterCard a prezentat, vineri, “primul card de plăţi biometric contactless din lume”, care include un senzor cititor de amprentă şi certifică că plata este făcută de posesorul acestuia.

    Funcţia contactless constă în faptul că acest card nu este prevăzut cu bandă magnetică ci funcţionează după sistemul cardurilor de călătorie, utilizate la metrou sau în autobuze, care pot fi reîncărcate şi care au inclus un cip care ţine evidenţa fondurilor disponibile.

    Noul card de plăţi intră în concurenţă cu portofelele digitale, precum Square şi Apple Pay.

    “Convingerea noastră este că trebuie să putem să ne identificăm fără să fie nevoie de parole sau numere PIN”, a declarat Ajay Bhalla, preşedinte pentru soluţii de securitate la MasterCard.

    Amprenta este stocată direct pe card, prin scanarea la configurarea acestuia, şi va fi utilizată apoi la autentificarea fiecărei tranzacţii, la un terminal de plăţi.

    “Răspunsul la proiectul pilot efectuat de Sparebanken DIN a fost foarte bun. Deţinătorilor le-a plăcut foarte mult cât de uşor poate fi folosit acest card. Reacţii foarte bune au avut şi retailerii participanţi la proiect”, a declarat fondatorul şi directorul general al Zwipe, Kim Humborstad.

    Anul viitor, Zwipe intenţionează să lanseze o nouă versiune a Zwipe MasterCard, care va avea acelaşi format cu actuala versiune dar care va fi compatibil cu toate terminalele de plăţi.

    O altă formă de plăţi prin care identitatea va fi confirmată prin amprentă va fi Apple Pay, care va fi lansat luni.

    Potrivit IBTimes UK, Humborstad, care a fondat Zwipe în 2009, nu consideră Apple Pay drept un concurent, ci un sistem complementar Zwipe MasterCard.

    Cardul Zwipe MasterCard va fi disponibil în Marea Britanie din 2015, dar nu se ştie când va fi lansat şi în Statele Unite.

  • De unde vine următorul miliard de utilizatori ai comerţului electronic?

    În prezent sunt 2.9 miliarde de utilizatori de Internet în întreaga lume. Deşi este un număr impresionant, companiile şi autorităţile au ocazia să se dezvolte în această direcţie, aducând în mediul online restul de 60% din populaţia globală. Reuşita în susţinerea acestor consumatori va depinde de cunoaşterea ţărilor aflate în topul creşterii digitale.

    Pentru a permite companiilor şi autorităţilor să înţeleagă dinamicul peisaj digital global, a dezvălui modele şi a oferi informaţii despre utilizatorii de Internet actuali şi viitori, MasterCard şi Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts au colaborat pentru crearea Digital Evolution Index. Potrivit clasamentului, Singapore, Suedia şi Hong Kong ocupă primele trei locuri pe lista celor mai pregătite ţări pentru a întâmpina următorul miliard de utilizatori de Internet, mulţumită economiilor digitale avansate, dar aflate încă în  creştere. Marea Britanie şi Elveţia completează lista primelor cinci, în timp ce Statele Unite ocupă cel de-al şaselea loc dintre cele 50 de ţări evaluate. China, Malaysia şi Thailanda au ocupat primele trei locuri în topul economiilor digitale care evoluează cel mai rapid, ca rezultat al creşterii accelerate a populaţiei utilizatoare de Internet şi smartphone-uri.

    “Modul în care oamenii folosesc mediul digital se schimbă repede, iar noi trebuie să ascultăm şi să observăm ca să înţelegem cu adevărat oportunităţile şi să le facem relevante pentru ei în locurile în care se află”, a declarat Ann Cairns, Preşedinte International Markets, MasterCard. “Este clar că inovaţia acţionează la viteze diferite în jurul lumii, dar oportunitatea din faţa noastră se referă la modalitatea în care gestionăm implicarea în lumile online şi offline şi consolidăm încrederea între utilizator, serviciu şi mecanismul de plată.”

    Studiul a identificat patru mecanisme declanşatoare interdependente – oferta, cererea, instituţiile şi inovaţia – care determină evoluţia digitală a fiecărei ţări şi pot servi ca puncte strategice de evaluare a dezvoltării viitoare.

    “Există puţine cunoştinţe despre trecutul şi prezentul digital al Vestului care să ne ofere informaţii despre prezentul şi viitorul digital al Restului”, a declarat cercetătorul principal Bhaskar Chakravorti, Partener Senior, Decan Afaceri Internaţionale şi Finanţe la Şcoala Fletcher. “Dezvoltarea şi direcţia ţărilor de-a lungul timpului rezultă din interacţiunea acestor elemente sistemice. În experienţa Vestului, cei patru factori declanşatori sunt mai strans conectaţi. În cazul pieţelor emergente – unde se află următorul miliard  de consumatori electronici – unii dintre aceşti factori se mişcă mai repede decât ceilalţi; traiectoria nu este liniară şi poţi sfârşi prin a avea surprize precum Alibaba în China, Flipkart în India sau M-Pesa în Kenya. Mai exact, înţelegerea instituţiilor şi a inovaţiilor din aceste părţi ale lumii este esenţială pentru a şti unde va fi următoarea etapă în evoluţia digitală a lumii.”

    În timp ce pieţele dezvoltate domină primele locuri, un peisaj diferit se evidenţiază atunci când evaluăm viteza cu care digitalul este adoptat. Studiul a analizat evoluţia fiecărei pieţe din 2008 până în 2013, pentru a înţelege punctele de referinţă ale ţării, a urmări progresul şi a identifica domeniile care necesită îmbunătăţire. Ţările au fost împărţite în patru zone de traiectorie:

    •           Break Out – Aceste ţări au în prezent un nivel scăzut al pregătirii, dar evoluează rapid. India, China, Brazilia, Vietnam şi insulele Filipineze sunt câteva exemple. Dacă rata de evoluţie se menţine, aceste ţări vor deveni economii digitale puternice, dar clasamentul arată că următoarea fază a creşterii poate fi mai greu de obţinut.

    •           Stall Out – Deşi în trecut au avut creşteri puternice, aceste ţări (cea mai mare parte a Europei de Vest şi de Nord, Australia şi Japonia) au atins etapa maturităţii. Inovaţia şi căutarea de pieţe dincolo de graniţele proprii vor fi critice pentru continuarea creşterii.

    •           Stand Out – Aceste ţări, precum Singapore, Hong Kong şi Statele Unite au continuat să menţină un nivel înalt al tranzacţiilor digitale, susţinute de infrastructura de ultimă oră şi consumatorii interni sofisticaţi. Pentru a rămâne pieţe Stand Out, trebuie să continue să accelereze inovaţiile.

    •           Watch Out – Aceste ţări se confruntă cu provocări, dar cu o populaţie de totală de 2.5 miliarde de oameni, ele reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii. Indonezia, Rusia, Nigeria, Egipt şi Kenya sunt astfel de exemple.

    Pentru mai multe detalii vă invităm să vizitaţi website-ul Digital Evolution Index şi Digital Planet Report, care subliniază factorii şi implicaţiile pe care le presupune fiecare zonă de traiectorie.

    Despre Digital Evolution Index

    Clasamentul Digital Evolution este rezultatul studiului realizat de cercetătorii de la Şcoala Fletcher, cu sprijinul MasterCard. Analizând baze de date din surse publice, precum Banca Mondială, şi surse private precum EMPEA (Emerging Markets Private Equity Association) şi Dow Jones VentureSource, echipa de cercetare a creat un cadru analitic pentru a recunoaşte modelele şi pentru a înţelege peisajul digital global, relevând tendinţele fiecărei ţări şi evaluându-i punctele forte şi slăbiciunile.

    Metodologia clasamentului Digital Evolution a presupus evaluarea abilităţii actuale a ţărilor de a răspunde cererii consumatorului şi ofertei companiilor, politicilor guvernamentale şi mediului propice inovaţiei – patru factori care determină pregătirea digitală, identificaţi în ipoteza studiului. În plus, studiul a evaluat traiectoria fiecărei ţări din punctul de vedere al celor patru declanşatori, din 2008 până în 2013. Clasamentul arată, apoi, o matrice cu patru cadrane pentru a vizualiza traiectoria unei anumite ţări.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, având operaţiuni în peste 210 de ţări şi teritorii.

    Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts (Şcoala Fletcher) – prima şcoală din Statele Unite destinată exclusiv absolvenţilor de afaceri internaţionale – a pregătit liderii lumii să facă faţă complexelor provocări globale, încă din 1933. Alumnii şcolii vin din zona de top management, incluzând conducerea executivă a unora dintre cele mai mari corporaţii globale; voci respectate din diferite trust-uri mediatice; conducători de organizaţii globale non-profit; lideri ai iniţiativelor internaţionale de menţinere a păcii şi securităţii.

     

  • MasterCard este obligată să elimine comisioanele interbancare la plata cu cardul în şase luni

    Printr-o decizie din decembrie 2007, Comisia Europeană a declarat contrare dreptului concurenţei comisioanele interbancare multilaterale (CIM-uri) aplicate în cadrul sistemului de plată cu carduri MasterCard.

    CIM-urile corespund unei părţi din preţul unei operaţiuni cu cardul de plată, reţinute de banca de emitere a cardului. Costul CIM-urilor este imputat comercianţilor în cadrul mai general al comisioanelor care le sunt facturate pentru utilizarea cardurilor de plată de către instituţia financiară care le administrează operaţiunile.

    Comisia a reţinut că CIM-urile au ca efect stabilirea unui nivel minim al comisioanelor facturate comercianţilor şi, pentru acest motiv, constituiau o restrângere a concurenţei prin preţuri.

    Prin aceste comisioane interbancare multilaterale (CIM), instituţia bancară care a emis cardul cu care se efectuează o plată reţine un procent din plata respectivă, costul CIM-urilor fiind suportat de către comercianţi.

    În 2012, MasterCard a contestat în instanţă decizia Comisiei Europene, însă Tribunalul UE a menţinut hotărârea instituţiei euroepene. Ulterior, MasterCard a depus recurs la Curtea de Justiţie, care, la rândul său, a menţinut sentinţa dată de instanţa anterioară.

    Curtea a arătat că Tribunalul a luat în considerare caracterul dual al sistemului, şi a analizat rolul CIM-urilor în echilibrarea segmentelor “emitere” şi “acceptare” ale sistemului MasterCard, admiţând existenţa unor interacţiuni între aceste două segmente.

    Curtea de Justiţie explică faptul că MasterCard nu a reuşit să dovedească existenţa unor avantaje semnificative care să decurgă din aplicarea comisioanelor interbancare. Totodată, instanţa a subliniat că sistemul de plăţi MasterCard nu este afectat de eliminarea comisioanelor.

    Curtea a arătat că Tribunalul a procedat în hotărârea sa la o examinare detaliată pentru a determina în special dacă CIM-urile limitează presiunea pe care comercianţii o pot exercita asupra băncilor de acceptare la negocierea comisioanelor facturate de acestea din urmă. Tribunalul a putut concluziona, aşadar, în mod întemeiat că CIM-urile au efecte de restrângere a concurenţei.

  • MasterCard permite posesorilor de carduri să le folosească oriunde, până în 2020 pentru plăţi mobile în Europa

    MasterCard a anunţat că va institui acceptarea plăţilor contactless ca standard până în 2020, pentru comerciaţii care acceptă cardurile MasterCard şi Maestro în Europa, oferind asigurări că, până în 2020, consumatorii vor putea plăti cu cardurile contactless şi dispozitivele NFC la orice terminal POS din Europa.

    “Europenii pot deja utiliza cardurile contactless sau face plăţi mobile prin conexiune NFC în 36 de ţări din Europa, iar entuziasmul lor pentru această metodă de plată este evident”, a declarat Javier Perez, preşedinte MasterCard Europe. “În următorii cinci ani, livrările de telefoane mobile NFC vor fi de patru ori mai mari, conform IHS Technology. MasterCard vrea să se asigure că plăţile mobile şi contactless sunt sigure şi simple oriunde în Europa, oferindu-ţi ocazia să plăteşi uşor, cum vrei, atunci când vrei.”

    MasterCard stabileşte termenele de conformare, oferind un avans de timp suficient pentru ca ciclul de viaţă obişnuit al unui terminal să fie asimilat:

    •           Terminalele POS existente pot fi înlocuite la sfârşitul ciclului de viaţă, însă nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

    •           Terminalele POS noi trebuie să adere la noul standard de implementare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ilustrând rapiditatea cu care această tehnologie este adoptată de consumatori, un studiu despre plăţile contactless realizat de PRIME Reseach, în perioada 1 noiembrie 2013 – 30 aprilie 2014, a confirmat că posesorii de carduri apreciază confortul oferit de plăţile contactless şi se aşteaptă ca toţi comercianţii să implementeze noua tehnologie.

    Conform studiului PRIME, ţările din Europa aflate pe primele locuri în funcţie de entuziasmul consumatorilor de a folosi plăţile contactless şi a le integra în rutina lor zilnică sunt Marea Britanie, Polonia, Rusia, Italia, Ungaria şi Franţa. În Marea Britanie, consumatorii consideră că acceptarea plăţilor contactless şi viteza cu care comercianţii vor adopta această tehnologie va fi un factor diferenţiator.

    Chris Kangas, Director plăţi contactless MasterCard Europe, a concluzionat: “Numai în 2013, numărul tranzacţiilor contactless cu MasterCard şi Maestro din Europa s-a triplat, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de patru ori.”

    PRIME Research a realizat Raportul plăţilor contactless pe 56 de pieţe şi în 26 de limbi, în America de Nord şi de Sud, Europa, Africa, Asia şi Coasta Pacificului, concentrându-se, în principal, pe Europa. Obiectivul a fost să evalueze gradul de utilizare a produselor, disponibilitatea de a le adopta şi atitudinea consumatorilor faţă de opţiunile existente. Utilizând metode analitice proprietare PRIME şi tehnologii specifice social media, studiul a identificat 47.607 de postări relevante din social media, de la 1 noiembrie 2013 până pe 30 aprilie 2014, inclusiv, pe tema inovaţiilor în plata contactless, în contextul MasterCard şi al altor jucători din industrie.

    MasterCard (NYSE: MA) este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

  • MasterCard permite posesorilor de carduri să le folosească oriunde, până în 2020 pentru plăţi mobile în Europa

    MasterCard a anunţat că va institui acceptarea plăţilor contactless ca standard până în 2020, pentru comerciaţii care acceptă cardurile MasterCard şi Maestro în Europa, oferind asigurări că, până în 2020, consumatorii vor putea plăti cu cardurile contactless şi dispozitivele NFC la orice terminal POS din Europa.

    “Europenii pot deja utiliza cardurile contactless sau face plăţi mobile prin conexiune NFC în 36 de ţări din Europa, iar entuziasmul lor pentru această metodă de plată este evident”, a declarat Javier Perez, preşedinte MasterCard Europe. “În următorii cinci ani, livrările de telefoane mobile NFC vor fi de patru ori mai mari, conform IHS Technology. MasterCard vrea să se asigure că plăţile mobile şi contactless sunt sigure şi simple oriunde în Europa, oferindu-ţi ocazia să plăteşi uşor, cum vrei, atunci când vrei.”

    MasterCard stabileşte termenele de conformare, oferind un avans de timp suficient pentru ca ciclul de viaţă obişnuit al unui terminal să fie asimilat:

    •           Terminalele POS existente pot fi înlocuite la sfârşitul ciclului de viaţă, însă nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

    •           Terminalele POS noi trebuie să adere la noul standard de implementare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ilustrând rapiditatea cu care această tehnologie este adoptată de consumatori, un studiu despre plăţile contactless realizat de PRIME Reseach, în perioada 1 noiembrie 2013 – 30 aprilie 2014, a confirmat că posesorii de carduri apreciază confortul oferit de plăţile contactless şi se aşteaptă ca toţi comercianţii să implementeze noua tehnologie.

    Conform studiului PRIME, ţările din Europa aflate pe primele locuri în funcţie de entuziasmul consumatorilor de a folosi plăţile contactless şi a le integra în rutina lor zilnică sunt Marea Britanie, Polonia, Rusia, Italia, Ungaria şi Franţa. În Marea Britanie, consumatorii consideră că acceptarea plăţilor contactless şi viteza cu care comercianţii vor adopta această tehnologie va fi un factor diferenţiator.

    Chris Kangas, Director plăţi contactless MasterCard Europe, a concluzionat: “Numai în 2013, numărul tranzacţiilor contactless cu MasterCard şi Maestro din Europa s-a triplat, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de patru ori.”

    PRIME Research a realizat Raportul plăţilor contactless pe 56 de pieţe şi în 26 de limbi, în America de Nord şi de Sud, Europa, Africa, Asia şi Coasta Pacificului, concentrându-se, în principal, pe Europa. Obiectivul a fost să evalueze gradul de utilizare a produselor, disponibilitatea de a le adopta şi atitudinea consumatorilor faţă de opţiunile existente. Utilizând metode analitice proprietare PRIME şi tehnologii specifice social media, studiul a identificat 47.607 de postări relevante din social media, de la 1 noiembrie 2013 până pe 30 aprilie 2014, inclusiv, pe tema inovaţiilor în plata contactless, în contextul MasterCard şi al altor jucători din industrie.

    MasterCard (NYSE: MA) este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

  • Comision redus la transferul de bani prin serviciul MasterCard MoneySend

    “In 2012, anul lansării acestui serviciu, CEC Bank a fost prima bancă din Uniunea Europeană care a permis trimiterea de bani prin serviciul MoneySend prin reţeaua de echipamente ATM a băncii. Ne bucurăm că am fost promotorii unei premiere la nivel european”, declară Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    “La operaţiunea de transfer bani prin ATM pe teritoriul României din cardurile MasterCard CEC Bank către alte carduri MasterCard sau Maestro emise de instituţii financiare din România se percepe cel mai mic comision pentru clienţii CEC Bank. Astfel, comisionul pentru o plată prin virament în sistem interbancar  este în valoare de 4,5 lei pentru sume de până la 500 lei, prin serviciul Internet Banking – CEConline comisionul este în valoare de 3,15 lei (redus cu 30% faţă de unităţile băncii), în timp ce comisionul pentru transfer sume prin serviciul MasterCard MoneySend pentru sumele din intervalul 10-500 lei variază între 1,01 lei şi 1,5 lei”, explică Andrei Liviu Stamatian, prim-vicepreşedintele CEC Bank.

    Serviciul este disponibil in reteaua de peste 1.100 de bancomate a CEC Bank, atat pentru transferuri nationale cat si internationale. In acest moment, tarile catre care se pot trimite bani prin serviciul MoneySend sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Croatia, Cipru, Cehia, Georgia, Ungaria, Israel, Kosovo, Macedonia, Malta, Moldova, Muntenegru, Polonia, Federatia Rusa, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia si Ucraina.

    “Prin folosirea retelei de ATM-uri CEC Bank, transferurile se pot efectua la orice ora din zi si din noapte, direct de pe cardul MasterCard, fara ca utilizatorii sa fie nevoiti sa completeze formulare sau sa retraga numerar in prealabil. In plus, destinatarul  primeste banii direct pe cardul sau MasterCard sau Maestro, putand sa-i foloseasca imediat pentru plati, fara a mai fi nevoie sa faca eforturi suplimentare pentru a ridica banii”, declară Cosmin Vladimirescu, general manager Romania în cadrul MasterCard Europe.

    CEC Bank nu comisioneaza operatiunea de primire a banilor. Pentru tranzactiile transfrontaliere se mentin comisioanele actuale.

  • Companiile americane Visa şi MasterCard s-ar putea retrage din Rusia

     “Cerinţele actuale ale Rusiei merg mai departe decât suntem dispuşi să facem. Sper să ajungem la o concluzie diferită (de propunerea actuală – n.r.) decât să ne întâlnim la 1 iulie şi să spunem că nu suntem dispuşi să participăm”, a declarat directorul general al Visa, Charlie Scharf, la o conferinţă cu investitorii, la Boston, potrivit Bloomberg.

    Şeful Visa şi directorul general al MasterCard, Ajay Banga, au declarat că lucrează cu membri ai legislativului din Rusia pentru schimbarea legii, care a fost adoptată ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

    În joc se află venituri combinate de 638 de milioane de dolari ale celor doi operatori de plăţi prin card, precum şi poziţia pe o piaţă importană care face tranziţia de la plata în numerar la cea electronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei sferturi dintre români spun că banii nu sunt igienici, doar o treime se spală pe mâini

     În ceea ce priveşte plăţile alternative, 77% dintre respondenţi iau în considerare plata cu cardul, 56% ar folosi plata online, 27% preferă plata cu ajutorul mobilului, iar 18% ar utiliza cardul contactless ca metoda de plată, se arată într-un comunicat MasterCard.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 510 persoane, bărbaţi şi femei în proporţii egale, în perioada 31 martie – 7 aprilie, urmărind percepţiile lor cu privire la utilizarea numerarului şi potenţialele lor preocupări cu privire la igienă.

    Trei din zece români (29%) spun că nu ar vrea ca zeci de străini să folosească numerarul înainte de a ajunge la ei, însă doar 9% sunt revoltaţi de ideea de a nu se spăla pe mâini după ce pun mâna pe bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro