BusinessMagazin

Tag: mars

  • Bogdan Aurescu a expus la Tunis iniţiativa de creare a unei curţi internaţionale contra terorismului

    Ministrul Aurescu a participat, duminică, la Tunis, la marşul internaţional de solidaritate împotriva terorismului, organizat de Adunarea Reprezentanţilor Poporului (Parlamentul tunisian), ca urmare a atentatului de la Muzeul Bardo, din 18 martie.

    Potrivit unui comunicat de presă al MAE, prin prezenţa sa la această manifestare, şeful diplomaţiei române a transmis un mesaj ferm, în numele părţii române, de condamnare a actelor de terorism, precum şi de susţinere a autorităţilor de la Tunis în eforturile de combatere a acestora.

    “Tragicul atentat care a avut loc la Muzeul Bardo a adus în atenţie, o dată în plus, stringenta nevoie pentru o cât mai strânsă şi eficientă cooperare internaţională pentru combaterea oricărei forme de terorism. Am supus spre reflecţie, în acest sens, iniţiativa creării unui nou instrument juridic – o Curte Internaţională care să judece crima de terorism. Am convingerea că dreptul internaţional poate contribui eficient la eforturile de anihilare a acestui fenomen”, a declarat, cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu, conform sursei citate.

    Cu prilejul deplasării la Tunis, ministrul Bogdan Aurescu a avut convorbiri cu demnitari tunisieni privind stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale româno-tunisiene, se mai arată în comunicat.

    “Astfel, ministrul român de externe a avut o întrevedere cu omologul tunisian Taieb Baccouche, în cadrul careia a exprimat deplina solidaritate a poporului român cu cel tunisian în faţa fenomenului terorist şi a expus iniţiativa românească de creare a unei curţi internaţionale contra terorismului, idee primită cu interes de interlocutor”, menţionează MAE.

    Totodată, ministrul de Externe a discutat despre calendarul de contacte bilaterale, adresând invitaţia, acceptată de omolog, ca acesta să efectueze o vizită la Bucureşti în acest an.

    Cei doi oficiali au convenit că este necesară impulsionarea relaţiilor economice, inclusiv a schimburilor comerciale, care anul trecut au înregistrat o valoare de aproximativ 315 milioane euro, precum şi schimburile în domeniul educaţional. Totodată, ministrul român a exprimat deplina disponibilitate a României de a oferi sprijin Tunisiei în domeniul tranziţiei democratice.

    De asemenea, ministrul român de externe i-a întâlnit pe preşedintele Parlamentului tunisian şi pe preşedintele Tunisiei, Beji Caid Essebsi. “Ministrul român a exprimat deplina solidaritate a poporului român cu poporul tunisian în aceste momente. Preşedintele Tunisiei a mulţumit ministrului român pentru acest gest de solidaritate care contează foarte mult pentru relaţia bilaterală”, se mai arată în comunicatul MAE.

    La marşul condus de preşedintele tunisian Beji Caid Essebsi, au luat parte numeroase personalităţi politice din ţările Uniunii Europene şi din lumea arabă, membri ai guvernului, parlamentului şi conducerii partidelor politice tunisiene.

    MAE menţionează că, în marja participarii la eveniment, ministrul român a avut o discuţie cu ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Garcia Margallo, care a exprimat la rândul său susţinerea pentru proiectul curţii penale împotriva terorismului, cei doi miniştri convenind ca experţii jurişti să lucreze împreună la conceptul Curţii.

    Ministrul român de externe a efectuat deplasarea la Tunis împreună cu ministrul olandez de externe, care a făcut o scurtă vizită la Bucureşti la 28 martie.

     

  • Marş împotriva terorismului la Tunis, după atentatul de la muzeul Bardo. Participă mumeroşi oficiali europeni

    Potrivit postului de televiziune francez LCI, marşul va pleca în jurul orei locale 11.00 (13.00 ora României) din piaţa Bab Saadoun şi se va încheia în faţa muzeului. Această clădire, unde se află o impresionantă colecţie de mozaicuri, a fost ţinta unui atac soldat cu 22 de morţi – 21 de turişti şi un poliţist – la 18 martie.

    În jurul orei 12.00 (14.00 ora României), invitaţii de marcă îl vor însoţi pe preşedintele tunisian Beji Caid Essebsi pe o distanţă de câteva sute de metri de-a lungul muzeului, unde acesta va inaugura o stelă în memoria victimelor.

    Preşedintele Caid Essebsi le-a cerut miercuri compatrioţilor săi să participe în număr mare la marş pentru “a arăta forţa Tunisiei” şi pentru a “trimite un mesaj în străinătate că Tunisia luptă împotriva terorismului”. Tunisia, ţara care a marcat începutul Primăverii Arabe, şi-a încheiat perioada de tranziţie odată cu alegerile de la sfârşitul lui 2014, dar stabilitatea sa ar putea fi pusă în pericol de intensificarea ameninţării teroriste şi de dificultăţile economice şi sociale persistente, aflate la originea revoluţiei din 2011.

    Hollande va fi prezent la acest eveniment, în pofida faptului că în Franţa are loc al doilea tur al alegerilor locale. Preşedinţii polonez şi palestinian, Bronislaw Komorowski şi Mahmoud Abbas, vor participa, de asemenea, la acest marş, alături de premierii italian şi algerian, Matteo Renzi şi Abdelmalek Sellal, şi de miniştrii de Externe din Spania, Jose Manuel Garcia-Margallo, Olanda, Bert Koenders, sau România, Bogdan Aurescu.

    “De acum, toată lumea reacţionează după fiecare atentat terorist ca şi cum atentatul ar fi fost comis în propria ţară. Este un lucru nou şi este important”, a declarat preşedintele tunisian pentru cotidianul francez Ouest-France. Acest marş aminteşte de cel organizat în ianuarie de Hollande după atentatele de la Paris împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo şi a unui supermarket evreiesc.

    Partidul islamist Ennahda, a doua forţă politică din Tunisia şi membru al coaliţiei guvernamentale, le-a cerut susţinătorilor săi să participe la marş pentru a “demonstra unitatea tunisienilor în faţa acestui pericol şi hotărârea lor de a-şi apăra patria şi (…) de a-şi păstra libetatea”. Puternicul sindicat UGTT şi-a invitat, de asemenea, membrii să participe în număr mare la acest eveniment.

    Frontul popular, coaliţia de stânga şi principala formaţiune a opoziţiei, a anunţat că nu va lua parte la marş, acuzând “ipocrizia” unora dintre participanţi, într-o aluzie clară la Ennahda. Purtătorul de cuvânt al Frontului, Hamma Hammami, a declarat că nu vrea ca marşul să fie “un mijloc de a acoperi responsabilităţile (…) din jurul proliferării terorismului”. Numeroşi politicieni de stânga acuză partidul islamist că s-a arătat prea slab faţă de ascensiunea curentelor jihadiste în perioada în care s-a aflat la putere (sfârşitul lui 2011 – începutul lui 2014) şi că este responsabil, chiar complice, la asasinarea a doi membri ai Frontului Popular, Chokri Belaid şi Mohamed Brahmi, în 2013.

    Atentatul din 18 martie a fost revendicat de gruparea Stat Islamic (SI). Dar Ministerul tunisian de Interne a afirmat că asaltul a fost condus de unul dintre liderii Phalange Okba Ibn Nafaa, o grupare afiliată Al-Qaida alungată de armată de mai bine de doi din munţii de la graniţa cu Algeria.

    Pe de altă parte, muzeul Bardo se pregăteşte să îşi reia activitatea normală. Vineri, acesta şi-a deschis porţile pentru elevi şi delegaţii, iar luni se va deschide pentru publicul larg.

  • PROTESTE în Brazilia: Peste un milion de oameni au demonstrat împotriva preşedintei Dilma Rousseff – FOTO

    Rousseff, care se află la al doilea mandat, depune eforturi pentru redemararea unei economii letargice, relatează Euronews.

    “Se-nchid numeroase firme, inclusiv a mea, pentru că Guvernul comite un jaf la lumina zilei. Am doi copii şi vreau o lume mai bună pentru ei decât merg lucrurile în prezent”, a declarat o protestatară.

    “Acesta este un avertisment adresat Guvernului. Vrem schimbarea. Fie trec la schimbare, fie ne întoarcem pe străzi din nou”, a adăugat un protestatar.

    Este puţin probabil ca Rousseff să demisioneze, însă al cincilea an de stagnare economică şi amplul scandal de corupţie de la Petrobras, vizând câteva miliarde de euro, îi înfurie tot mai tare pe susţinătorii ei obişnuiţi.

    Guvernul a format un “Cabinet de criză” pentru a urmări toate demonstraţiile din principalele oraşe braziliene, transmite un corespondent al postului paneuropean. “De la scandalul Petrobras şi până la creşterea ratei inflaţiei, totul pare să conspire împotriva preşedintei”, apreciază această sursă.

    Potrivit BBC, partidele de opoziţie o acuză pe Rousseff că era la curent cu presupusele fapte de corupţie de la Petrobras, care au avut loc în timp ce aceasta conducea compania. Însă preşedinta a fost exonerată în urma unei anchete a Procuraturii Generale şi neagă orice implicare în scandal. de asemenea, cei mai mulţi politicieni acuzaţi că au luat mită provin din coaliţia aflată la guvernare. După proteste, Guvernul a promis măsuri de luptă împotriva corupţiei şi impunităţii.

  • Mitingul opoziţiei de la Moscova va fi înlocuit duminică de un marş funerar

    “În legătură cu uciderea (lui Nemţov), marşul din Mariino a fost anulat, un marş funerar va avea loc în centrul Moscovei la 1 martie … În regiuni, mitingurile şi marşurile primăverii vor fi organizate conform programului stabilit anterior”, a declarat Kasianov.

    “Cei care vor să aducă un omagiu memoriei lui Boris vor putea să facă acest lucru mâine pe podul (peste Zamoskvoreţkii)”, a declarat Kasianov.

    Marşul pentru comemorarea lui Nemţov a fost autorizat de primăria Moscovei, a scris pe Twitter opozantul Leonid Volkov, relatează Russia Today. El a declarat că marşul va pleca de la staţia de metrou Kitai-Gorod către podul Bolşoi Moskvoreţki, unde a fost asasinat politicianul.

    Potrivit Ministerului rus de Interne, Nemţov a fost ucis vineri, la ora 23.40 (22.40 ora României), în timp ce se plimba cu o femeie de origine ucraineană pe podul peste râul Zamoskvoreţkii din centrul Moscovei.

    Contactat de RIA Novosti în cursul nopţii, Kasianov a declarat că nu ştie care sunt motivele pentru care a fost ucis Nemţov, dar a subliniat că cei responsabili trebuie să plătească.

    Partidul RPR-PARNAS, din care făcea parte opozantul, a organizat o reuniune de urgenţă sâmbătă noaptea, după asasinarea acestuia. La reuniune a participat şi Ilia Iaşin, membru al partidului şi una dintre primele persoane ajunse la locul crimei.

  • Marşul Demnităţii la Kiev: Mii de oameni, inclusiv lideri străini, marchează un an de la înlăturarea lui Viktor Ianukovici – VIDEO

    Marşul Demnităţii a început la ora 13.30, relatează site-ul agenţiei Sputnik.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, lideri din Polonia, Georgia, Lituania, Letonia, Germania şi Slovacia au anunţat participarea la marş. La Kiev se află şi preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

    Criza politică din Ucraina s-a amplificat în noiembrie 2013, iar protestele din Piaţa Independenţei – soldate cu peste 100 de morţi – au culminat pe 22 februarie 2014 cu înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia.

    Ca urmare a instituirii unei administraţii prooccidentale la Kiev, Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, iar în estul Ucrainei a izbucnit un conflict separatist, soldat cu peste 5.700 de morţi.

     

  • Barack Obama, criticat de presa americană pentru absenţa de la marşul din Paris: “Aţi dezamăgit lumea”

    “Aţi dezamăgit lumea”, se poate citi pe prima pagină a New York Daily News, care îl apostrofează pe Obama.

    Numeroşi lideri din lumea întreagă au venit la Paris pentru a participa la un marş organizat în semn de susţinere pentru victimele atacurilor jihadiste care au însângerat Franţa, vizând în special săptămânalul satiric Charlie Hebdo şi un magazin evreiesc.

    Aceste atacuri au declanşat o mobilizare istorică în Franţa, unde cel puţin 3,7 milioane de persoane au ieşit în stradă duminică pentru a manifesta împotriva terorismului, dintre care 1,6 milioane la Paris.

    Dar preşedintele american nu a figurat printre liderii sau oficialii din aproximativ 50 de ţări care au participat, braţ la braţ, la acest marş, Washingtonul fiind reprezentat doar de ambasadoarea Statelor Unite în Franţa, Jane Hartley.

    “În calitate de american, aş fi vrut să fim mai bine reprezentanţi la această procesiune frumoasă”, a regretat Jake Tapper, de la CNN, într-un reportaj din mijlocul manifestanţilor.

    Revista Politico a vorbit, la rândul său, de absenţa liderilor americani la manifestaţia antiterorism de la Paris, într-un articol intitulat “Obama întoarce spatele Franţei”.

    Procurorul general al Statelor Unite, Eric Holder, s-a aflat la Paris dar nu a participat la marş împreună cu liderii internaţionali. Secretarul de Stat american John Kerry se afla în vizită în India.

    Barack Obama şi vicepreşedintele Joe Biden nu aveau evenimente programate pe agenda oficială în ziua marşului de la Paris.

    John Kerry a anunţat luni că va merge vineri la Paris pentru întrevederi cu autorităţile franceze, minimizând criticile la adresa administraţiei americane, pe care le-a calificat drept şicane.

    “Voi pleca joi şi voi fi (la Paris) vineri”, a declarat el, explicând că vrea “să arate legătura care există între Statele Unite şi cel mai vechi aliat al nostru”. “Relaţiile cu Franţa nu ţin de o zi sau un moment anume”, a apreciat el.

     

  • Marş în amintirea Revoluţiei şi a celor împuşcaţi în 1989, la Cluj-Napoca – FOTO

    Participanţii la marş s-au adunat, duminică dimineaţă, în zona fostului Hotel Astoria din Cluj-Napoca, unde au fost împuşcate trei persoane în 21 decembrie 1989, având steaguri tricolore. Aici a fost oficiată o scurtă slujbă religioasă şi s-au depus coroane de flori din partea unor asociaţii de revoluţionari, instituţii publice şi partide.

    Apoi, s-a pornit într-un marş pe Bulevardul Regele Ferdinand până în Piaţa Unirii, unde, în faţa monumentului “Stâlpi împuşcaţi”, dedicat victimelor Revoluţiei din 1989, s-a oficiat o slujbă de pomenire, s-au depus coroane de flori, s-a lansat o carte despre monument, s-a cântat imnul naţional şi s-a colindat.

    Preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, Aurel Coltor, organizatorul marşului, a declarat că, după 25 de ani, mai sunt multe nerealizări, printre care faptul că nu s-a adoptat punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara, nu s-a lansat Legea Lustraţiei, iar imaginea revoluţionarilor nu este la nivelul la care ar fi meritat.

    “Cinste eroilor Revoluţiei şi celor care au ieşit în stradă în 21 decembrie 1989. Acum 25 de ani, unii spun că a fost lovitură de stat, iar eu spun că a fost Revoluţie. Că a fost furată de FSN e altceva. Cei care au preluat puterea după 1989 nu au aplicat legi pentru societatea românească, iar lumea e nemulţumită şi ne-au reproşat că e vina noastră, a celor care am ieşit la Revoluţie. În plus, printre noi se află şi unii impostori care au certificate de revoluţionar deşi nu au participat la Revoluţie”, a spus Coltor.

    La manifestare a fost prezent şi primarul Emil Boc.

    Participanţii la marş şi-au continuat acţiunea pe traseul Bulevardul Eroilor, Piaţa Avram Iancu, Calea Turzii până la Cimitirul Eroilor, unde, de asemenea, a avut loc o slujbă religioasă şi s-au depus coroane de flori la mormintele celor 26 de persoane decedate în 21 decembrie 1989 la Cluj-Napoca.

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.

  • Trei mii de oameni participă în Capitală la un marş pentru unirea României cu Republica Moldova

    Marşul, ce are loc pentru al treilea an la rând în centrul Capitalei, este organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, ai cărei reprezentanţi spun că unirea României cu Republica Moldova este “singura soluţie pentru cetăţenii de peste Prut, în actualul context geopolitic”.

    Participanţii, mulţi veniţi din ţară şi din Republica Moldova, s-au adunat în zona Muzeului Ţăranului Român, de unde, la ora 14.30, au plecat în marş pe traseul Calea Victoriei – Strada Franceză – Piaţa “Sfântul Anton”.

    O parte a lor sunt tineri care şí-au vopsit tricolorul pe faţă şi poartă ii sau alte haine cu motive tradiţionale. Printre cei veniţi la marş se numără şi persoane în vârstă care spun că sunt basarabeni stabiliţi de mult timp în România.

    Pe pancartele manifestanţilor sunt scrise mesaje precum “Vrem Unirea!’, “Unirea, obiectiv naţional” şi “Moldova n-a fost a mea, nu e a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor”.

    Participanţii mai scandează “Unitate naţională!”, “Trăiasca, trăiasca, trăiasca şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, iar din când în când cântă, unul dintre versuri fiind “Daţi-le voie tinerilor români peste Prut, sunt aşteptaţi de fetele basarabene”.

    Cei veniţi la marş fără tricolor pot cumpăra un steguleţ la faţa locului, cu 5 lei.

    La finalul marşului va fi emis un apel către candidaţii la alegerile din noiembrie, prin care se cer “acţiuni grabnice pentru unire şi compatibilizarea sistemelor administrative”, după cum au anunţat, zilele trecute, organizatorii.

    “Suntem martorii unei agresiuni nedisimulate a Rusiei în spaţiul ex-sovietic. Singura şansă a Basarabiei de a evita soarta Ucrainei este unirea cu România. Cerem factorilor decizionali din ambele state accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova în România”, a declarat George Simion, reprezentantul Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

    (Serviciul Foto al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

  • Încălzirea globală: occidentalii demonstrează, chinezii poluează

    “MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FACEM CA ACEST MOMENT SĂ DEVINĂ UNUL DECISIV„, A SPUS PRIMARUL NEW YORKULUI, BILL DE BLASIO.

    Uriaşul marş a coincis cu demonstraţiile împotriva poluării care au avut loc la nivel mondial, din Marea Britanie şi până în India şi Australia.

    Organizatorii din Manhattan au spus că peste 500 de autobuze au transportat demonstranţi din afara oraşului, iar poliţia a blocat traficul pentru a face loc sutelor de mii de studenţi, angajaţi, părinţi, oameni de ştiinţă, apicultorilor şi multor altora care s-au alăturat marşului. Între alte celebrităţi participante s-au mai numărat actorii Mark Ruffalo, Edward Norton şi Evangeline Lilly. Ruffalo a spus că s-a aflat acolo pentru copiii săi. ”Vreau să fac tot ce pot pentru a le asigura lumea pe care o merită„, a explicat starul din ”Avengers„.

    Demonstranţii au sunat alarma cu tobe, goarne şi peste 20 de fanfare, în timp ce bisericile din oraş au sunat clopotele. În acest timp, 40.000 de oameni au demonstrat la Londra pentru combaterea încălzirii globale, între ei aflându-se Emma Thompson şi muzicianul Peter Gabriel, în timp ce 10.000 de persoane au mărşăluit în Australia.
     
    IDERII MONDIALI PROMIT UN ACORD MONDIAL PENTRU COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    După proteste, discursuri şi angajamente din partea companiilor, liderii mondiali au încheiat un summit al Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice cu sarcina dificilă de a căuta un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

    Preşedintele american Barack Obama şi peste 100 de lideri mondiali au promis să negocieze un acord care să atace problema schimbărilor climatice precum creşterea nivelului oceanelor, intensificarea cicloanelor, inundaţiile record şi valurile de caniculă provocate de poluare.

    ”Sună clopotele de alarmă. Cetăţenii noştri demonstrează. Nu putem să pretindem că nu îi auzim„, a spus Obama în faţa delegaţilor Naţiunilor Unite de la New York.

    Ce nu se ştie încă este cum vor rezolva statele vechile diferende pentru a asigura un acord de reducere a emisiilor poluante până la sfârşitul anului viitor, termenul stabilit. În centrul disputelor se află solicitarea Statelor Unite ca marile ţări în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia, să accepte reducerea emisiilor poluante, la fel ca statele dezvoltate. Obama a spus în mod clar că nu va da înapoi în privinţa acestei solicitări.

    Statele aflate în dezvoltare vor ca ţările bogate să plătească miliarde de dolari pentru a le ajuta să dezvolte energia regenerabilă şi să rezolve problemele încălzirii globale. Angajamentele lor au rămas însă în mare parte neîndeplinite, cu toate că preşedintele francez Francois Hollande a promis 1 miliard de dolari, sumă egală cu cea oferită de Germania. Statele Unite nu au făcut încă niciun angajament în acest sens.

    ”Statele Unite au făcut investiţii ambiţioase în energie curată şi reduceri ambiţioase ale emisiilor de carbon. Cer astăzi tuturor ţărilor să ni se alăture, nu anul viitor sau peste doi ani, ci chiar acum, pentru că nicio ţară nu poate răspunde singură acestui pericol global„, a spus Obama.

    Summitul pe tema încălzirii globale de la Adunarea Generală anuală a ONU a avut rolul să pună bazele unui nou tratat pentru combaterea acestui fenomen, care să fie încheiat în decembrie 2015, dar a scos la iveală şi diferenţele majore care divizează ţările în probleme ca despăduririle, poluarea cu carbon şi scurgerile de metan de la exploatările de petrol şi gaze. Astfel, Brazilia a anunţat că nu va semna un angajament de oprire a despăduririlor până în 2030, Statele Unite au decis să nu se alăture unui grup de 73 de state care susţin taxarea emitenţilor de carbon, în timp ce China insistă ca ţările în curs de dezvoltare să fie tratate diferit faţă de statele dezvoltate, chiar dacă Obama a spus că nimeni nu trebuie să fie tratat preferenţial.

    ”Trebuie să înscriem lumea pe o nouă direcţie. Schimbările climatice sunt problema definitorie a epocii noastre. Ne defineşte prezentul. Răspunsul nostru va defini viitorul„, a afirmat liderul ONU, Ban Ki-Moon, în remarcile sale de deschidere a summitului. În unele privinţe, acest summit a răspuns apelului.