BusinessMagazin

Tag: mars

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Adela Militaru, national sales manager Traditional Trade Mars România

    Adela Militaru lucrează de zece ani în cadrul companiei Mars, iar în prezent ocupă funcţia de national sales manager traditional trade, poziţie din care coordonează o echipa de vânzări formată din  85 de persoane, cu ajutorul căreia spune că a realizat anul trecut o creştere de două cifre la nivelul departamentului pe care îl conduce.

    Una dintre experienţele cheie din cariera Adelei Militaru a fost trecerea de la marketing la conducerea unei echipe de vânzări, în cadrul căreia spune că a învăţat un lucru esenţial: „Să construiesc relaţii de colaborare bazate pe încredere, începând cu echipa, continuând cu organizaţia şi cu clienţii alături de care ne dezvoltăm diviziile”.

    Spune că şi în prezent se află într-un punct-cheie al carierei: „E un job cu multe provocări, pentru că presupune o activitate complexă, de negociere, dar care aduce multe satisfacţii atunci rezultatele vorbesc de la sine”.  Nu au lipsit însă nici momentele grele din parcursul ei profesional, iar cel mai dificil a venit atunci când a decis să renunţe la o promovare regională pentru a se dedica exclusiv familiei, timp de un an.

    Adela Militaru este absolventă a Facultăţii de Marketing din cadrul ASE şi a urmat un program de master în marketing strategic în cadrul aceleiaşi instituţii. Spune că a avut parte de experienţe regionale în marketing, prin coordonarea brandului Orbit la nivel de cinci ţări, apoi ca parte din brand building team, la nivel european, pentru unul dintre brandurile Mars, şi ca membru al European Marketing Leadership Team.

  • Traficul este restricţionat în Bucureşti în contextul Marşului Normalităţii şi Bucharest Pride

    În ziua de 22 iunie între orele 13.00 – 15.00, se va desfăşura manifestaţia publică “Marşul Normalităţii” pe următorul traseu: Piaţa Victoriei – Bd. Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Bd. Magheru – Bd. Nicolae Bălcescu – Piaţa Universităţii – Bd. I.C. Brătianu – intersecţie cu Str. Doamnei pe trotuar – str. Halelor pe trotuar – Splaiul Independenţei – piciorul pantei de pe Aleea Colina Bucuriei (de la Dealul Patriarhiei). Deplasarea participanţilor se va face pe banda I de circulaţie, cu excepţia tronsonului dintre Str. Doamnei şi Str. Halelor, unde participanţii se vor deplasa exclusiv pe trotuar.

    Potrivit Brigăzii rutiere, rutele alternative sunt:

    – Piaţa Victoriei – Calea Victoriei – Piaţa Naţiunile Unite;

    – Piaţa Victoriei – Str. Buzeşti – Str. Berzei – Splaiul Independenţei;

    – Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Geanina Băbiceanu, market director { Mars România }

    •   Are o experienţă de peste 20 ani în domeniul FMCG, ocupând poziţii de management în departamentele de marketing şi vânzari ale unor companii din industrie precum Lactalis România, Intersnack România sau Kraft Foods.
    •   S-a alăturat echipei Mars în 2009, în cadrul diviziei Wrigley din România, ca regional marketing director.
    •   Principalele reguli după care se ghidează în carieră sunt acelea de a lucra pentru o companie cu care împărtăşeşte aceleaşi valori şi principii şi de a accepta doar roluri care îi vor face plăcere şi o vor provoca la nivel profesional, ajutând-o să se dezvolte şi să înveţe lucruri noi.
    •   Sfatul său pentru cineva care doreşte să înceapă o carieră în acest domeniu este de a o începe într-o companie care îşi asumă un scop şi un impact pozitiv în societate, pe termen lung, deoarece consideră că acest lucru creează o legătură extraordinară între tine ca profesionist şi companie, şi setează un nivel foarte bun de motivare personală, şi de a avea răbdare şi de a accepta că fiecare etapă este importantă în dezvoltarea ca profesionist.

    Cifră de afaceri (2017): 503 mil. lei
    Profit (2017): 28,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 213

  • Grevă pentru 2 lei în plus pe oră la o fabrică Electrolux din România. Angajaţii pregătesc un marş

    Liderul Cartel Alfa Satu Mare, Vasile Dârle, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că greviştii râmân deschişi, în continuare, la negocieri, numai să fie chemaţi de conducerea companiei.
     
    „Peste 420 de angajaţi ai Electrolux au declanşat în urmă cu 11 zile o grevă generală cerând majorarea salariilor şi au avut o serie de întâlniri cu conducerea companiei, dar şi la Prefectura Satu Mare, fără rezultat, însă. Aceştia se află pe un platou unde protestează şi nu au acces în incinta fabricii. 
     
    Noi am cerut majorarea salariului cu 620 de lei brut, ceea ce înseamnă 350 de lei net, adică la un calcul pentru 166,73 de ore pe lună ar ieşi 2 lei în plus pe oră. Oferta conducerii companiei a fost o majorare de 5% pentru toată lumea, plus 150 de lei brut bonus de prezenţă pentru muncitori, ceea ce ar însemna, în total, cam 150 de lei net. Oamenii nu vor să renunţe şi sunt decişi să meargă până la capăt, dar rămânem la dispoziţie, în continuare, pentru negocieri, numai să ne cheme”, a spus Dârle.
     

  • Schimbări în conducerea companiei Mars

    Sophie Gaspard are peste 18 ani de experienţă în domeniul managmentului lanţului de aprovizionare. Ea s-a alăturat companiei Mars în 2008 şi a deţinut o serie de roluri atât pe pieţele locale, cât şi la nivel regional. În calitatea sa anterioară de director de excelenţă logistică şi aprovizionare pentru Europa şi Rusia, în cadrul Mars Confectionery, a făcut parte din echipa Regional Supply Leadership Team. Înainte, Sophie Gaspard a ocupat poziţii de coordonare în proiecte la nivel european şi a fost parte din echipa de management din Franţa.

    În noul său rol, Sophie este responsabilă pentru supravegherea şi coordonarea lanţului de aprovizionare în cadrul Mars Europa Centrală, regiune din care face parte şi România.

  • Cum poţi să te angajezi într-una dintre cele mai mari companii din România

    MLE este un program destinat absolvenţilor, conceput pentru a stimula potenţialul, pentru a dezvolta aptitudinile şi pentru a le oferi tinerilor oportunităţi la începutul carierei. Programul Mars Leadership Experience le oferă absolvenţilor şansa de a se implica imediat în activitatea companiei, pe unul dintre cele 250 de roluri de conducere din cadrul acesteia. Încă de la începutul programului, candidatului i se dau responsabilităţi uriaşe, proiecte şi roluri cu expunere atât pe plan local, cât şi internaţional.

    Pe lângă alţi membri ai echipei care să-l susţină, candidaţii vor avea şi un mentor – un senior manager – adică un absolvent care a ocupat recent aceeaşi poziţie. Absolventul începe programul de trei ani în Praga, unde va petrece primul an.

    Ulterior, după finalizarea cu succes a acestei etape, va avea oportunitatea de a se mută pe o altă piaţă, având sprijinul companiei atât cu relocarea, cât şi cu acomodarea. Programul este conceput în întregime astfel încât absolventul să aibă experienţă nu doar pe pieţe diferite, ci şi în diverse funcţii, echipe, ţări şi produse, pe măsură ce activează în diferite ţări din cadrul departamentului Multisales. După terminarea programului, absolventul se transferă într-o poziţie permanentă, iar decizia asupra locului unde va dori să-şi desfăşoare activitatea îi aparţine aproape în totalitate.

    Cei care vor să se înscrie în program trebuie să se înregistreze pe site până la finalul lunii martie, după completarea formularelor urmând să susţină un test online, conceput pentru a evalua abilităţile de gândire numerică şi logică verbală. Următorul pas este interviul video online şi mai apoi un interviu pe Skype, faţă în faţă. Pasul final este o deplasare într-un centru de evaluare, unde candidatul se va întâlni cu membri echipei Mars şi va participa atât la activităţi individuale, cât şi de grup.

  • Schimbări în conducerea Mars. Cine este noul director general pentru Europa Centrală

    Ca parte a dezvoltării profesionale, Stéphanie Le Béchec a fost promovată în funcţia de preşedinte regional food. Brian Ayling se alătură echipei din Europa Centrală din poziţia de director general Mars Africa de Sud. În noul său rol, Brian Ayling va conduce o echipă de 540 de angajaţi.

    Brian Ayling s-a alăturat companiei Mars în 2001 ca marketing manager pentru Mars Africa de Sud. De atunci, timp de aproape optsprezece ani, el a avut roluri şi poziţii diverse în cadrul companiei. Din 2007 până în 2010 a fost director developing categories, contribuind la dezvoltarea portofoliului de branduri Mars în Orientul Mijlociu. Mai târziu, el a preluat poziţia de director regional pentru segmentul Wrigley, conducând o echipă într-o regiune cu peste 70 de pieţe din Africa şi Orientul Mijlociu, unde a obţinut rezultate de business excelente. De asemenea, a luat parte la elaborarea strategiei pentru un nou proiect de construcţie a fabricii de gumă de mestecat din Kenya. În perioada 2015-2016, el a realizat unul dintre cele mai importante proiecte Mars din regiunea Africia Subsahariană: consolidarea celor patru segmente de afaceri Mars într-o nouă unitate numită Mars Multisales, pe care a condus-o până la numirea sa în noul rol în Europa Centrală.

    Mars a intrat pe piaţa din România în 2008. Din 2016, filiala din România este organizată sub umbrela Mars Multisales Central Europe, care include şi pieţele din Ungaria, Cehia, Slovacia.

  • Cel mai „costisitor” prieten al omului

    “Am patru animale de companie: doi câini, un iepure pitic şi o broască ţestoasă de apă dulce. Lunar, cheltuielile ajung cam la 500 de lei, doar pentru mâncare, produse de igienă şi treats (recompense). O dată la trei luni se mai adaugă cam 150 de lei pentru deparazitare internă la câini, iar vara, lunar, încă 150 de lei pentru deparazitare externă. Anual, mai cheltuiesc cam 200 de lei pentru vaccinarea antirabică a celor doi câini. Aleg mereu doar branduri premium pentru toate cele patru animăluţe”, îmi povesteşte Alexandra, în vârstă de 30 de ani, angajată în cadrul unei companii din IT şi unul dintre cei peste 7,5 milioane de proprietari de animale de companie din România, potrivit rompetid.ro.

    Aproape 50% dintre gospodăriile din România au un animal de companie, conform PetExpo. În 2017, valoarea pieţei locale a produselor alimentare şi de îngrijire a animalelor a fost de circa 1,4 miliarde de lei (322 milioane de euro), fiind dublă faţă de valoarea din urmă cu nouă ani, când se situa la 688 milioane de lei, potrivit datelor Euromonitor citate de ZF. Anul trecut, românii au cumpărat în jur de 172.000 de tone de hrană pentru animalele de companie, o cantitate aproape dublă faţă de anul 2008, când au cumpărat 93.000 de tone de hrană. Datele companiei de cercetare Euromonitor arată că piaţa de profil din România este dominată de companii multinaţionale precum Mars sau Nestlé, care au o cotă cumulată de 60%.

    „Preconizăm în continuare o creştere puternică, determinată de doi factori: în primul rând, proprietarii de animale înlocuiesc hrana acestora, formată din resturile de la masă, cu produse manufacturate; în al doilea rând, cumpărătorii, în special cei din zonele urbane, sunt interesaţi de produse specializate, de o calitate superioară, prin urmare trec la branduri premium”, descrie James McGrath, marketing director al Mars Europa Centrală pe diviziile pet food şi food ale companiei, evoluţia pieţei produselor destinate animalelor de companie. Potrivit lui, piaţa din România creşte rapid, ritmul de creştere înregistrat în ultimii doi ani fiind de aproape 14% anual.

    Potrivit datelor Nielsen, citate de James McGrath, Mars deţine în România brandurile de produse alimentare pentru câini şi pisici cu cele mai mari vânzări de pe piaţa locală – Pedigree, respectiv Whiskas. Pe lângă acesta, din portofoliul companiei fac parte brandurile premium Sheba, Cesar şi Perfect Fit.

    Nestlé Purina, un alt jucător important din piaţa locală, deţine în portofoliu mărci internaţionale printre care se numără Purina Pro Plan, Purina One, Gourmet, Felix, Friskies, Dog Chow şi Darling.

    Niciunul dintre reprezentanţii celor doi jucători nu a precizat însă care este valoarea vânzărilor pe care le realizează în România.

    În ceea ce priveşte retailul, principalul jucător de pe această piaţă este compania Animax, preluată vara aceasta de fondul de investiţii TRG Management, într-o tranzacţie estimată de ZF la aproximativ 20 de milioane de euro. Lanţul de retail a avut anul trecut venituri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) şi este format din 80 de magazine pe plan local.

    Comparând piaţa locală de profil cu cea din vestul Europei, Petar Stoilov, business executive officer la Purina în cadrul Nestlé România, precizează că „România este o piaţă în curs de dezvoltare”. El remarcă totuşi o serie de diferenţe semnificative faţă de ţările vestice – în primul rând, nivelul de consum al hranei procesate industrial, care se măsoară, explică el, prin gradul de acoperire a necesarului caloric al unui animal de companie, este „în jurul a 20%, sub nivelul altor ţări din regiune, ceea ce se traduce printr-un potenţial ridicat de creştere pentru industria locală”.

    Un alt criteriu prin care piaţa locală se diferenţiază de cea din vest este, în opinia lui Stoilov, „prezenţa semnificativă a alimentelor vrac, influenţată de nivelul veniturilor şi de procesul de educare a proprietarilor de animale de companie, aflat la început de drum”.

    Reprezentantul Nestlé Purina remarcă şi faptul că, în ceea ce îi priveşte pe retaileri, „pet shopurile tradiţionale sunt predominante în România, în timp ce în alte ţări din regiune sunt mai dezvoltate marile reţele de magazine specializate”.

    Printre tendinţele pieţei, Petar Stoilov spune că o dezvoltare accelerată în ultimii ani o are comerţul online, dar şi că „proprietarii de animale de companie din România au început să caute din ce în ce mai multe informaţii, pentru a se asigura că îi oferă animalului lor de companie hrană adecvată”.

    Şi reprezentantul Mars observă că un indicator relevant pentru dezvoltarea pieţei se referă la procentul caloric cu care sunt hrăniţi câinii şi pisicile, mai mare în situaţia hranei concepute special pentru animale: „Potrivit unui studiu realizat de Gfk, conversia calorică în România este de aproximativ 30%, în timp ce în Europa de Vest e de 98%”.

    Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, observă că o diferenţă semnificativă între piaţa de profil din România şi cea din vest se remarcă în primul rând la nivelul puterii de cumpărare, dar şi în ceea ce priveşte oferta, „cumpărătorii din Europa de Vest manifestând o preferinţă evidentă către brandurile premium şi superpremium, acestea din urmă reprezentând şi segmentul care înregistrează cea mai mare creştere”. Ca şi reprezentantul Nestlé Purina, ea observă şi că „o altă diferenţă majoră faţă de ţările din vest este prezenţa masivă a vânzărilor în vrac, situaţie care este chiar interzisă de lege în majoritatea ţărilor – din motive de igienă şi siguranţă a consumului”.

    Potrivit statisticii mordorintelligence.com, Europa asigură 30% din vânzările globale ale pieţei de pet food şi pet care, piaţa europeană fiind estimată la peste 25,5 miliarde de dolari în 2017. Primele zece companii din Europa aflate în topul pieţei de profil au avut anul trecut venituri de peste 200 de milioane de dolari, cu un volum de 8,5 milioane de tone şi o creştere anuală de două procente în ultimii trei ani, arată datele European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), citate de PetfoodIndustry.com.

    Peste jumătate din populaţia la nivel internaţional deţine cel puţin un animal de companie. În Argentina, Mexic şi Brazilia se găsesc cei mai mulţi dintre proprietarii de animale de companie, iar în Asia, cei mai puţini. Alte statistici globale indică faptul că femeile deţin cei mai mulţi câini şi cele mai multe pisici, iar bărbaţii, cei mai mulţi peşti. Câinii sunt cei mai populari în Argentina, Mexic şi Brazilia, pisicile în Rusia, Franţa şi SUA, peştii în China, iar păsările, în Turcia, potrivit GfK.

    Anul trecut piaţa globală de produse destinate îngrijirii animalelor era estimată la circa 110 miliarde de dolari, cu o creştere de circa 3% în ultimii cinci ani, potrivit studiului The State of Global Pet Care: Trends and Growth Opportunities lansat de Euromonitor. La nivel global, în top trei jucători ai pieţei de pet food se află companiile Mars Petcare Inc. (Mars), Nestlé Purina PetCare (Nestlé) şi Hill’s Pet Nutrition (Colgate-Palmolive). Aproximativ jumătate din cifra de afaceri a companiei Mars pe plan mondial este determinată de zona de pet care, aceasta reprezentând cel mai extins segment de activitate al companiei.

    Când medicii veterinari devin parteneri de business

    În afară de asigurarea hranei zilnice, din îngrijirea animalelor de companie nu lipsesc vizitele la cabinetul veterinar, iar nişa serviciilor medical-veterinare private este una în plină dezvoltare şi pe piaţa locală. Una  dintre reţelele de clinici veterinare din Capitală este Crystal Vet, un business cu o cifră de afaceri anuală de circa 3,5 milioane de lei.

    Povestea acesteia începe în 2006, când Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, a fondat prima clinică „împreună cu cel mai bun prieten şi coleg de facultate, Cristian Enciu”.

    Ideea a venit de la visul lor de a face un loc în care animalele de companie să beneficieze atât de îngrijire competentă şi multidisciplinară, cât şi de servicii de cea mai bună calitate. În prezent, businessul se desfăşoară în patru puncte de lucru din Capitală, două clinici şi două farmacii, acestea fiind deservite şi de ambulanţe veterinare. Pe viitor, reprezentanţii clinicii nu exclud posibilitatea de a se extinde şi în afara Bucureştiului.

    Anul trecut, cifra de afaceri a businessului Crystal Vet a fost de aproape 3,3 milioane de lei, în primele şase luni ale anului acesta înregistrând o creştere de circa 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Serviciile medicale generează aproximativ 80% din venituri, restul fiind generate de serviciile de îngrijire (cosmetică). „Preconizăm o intensificare a vânzărilor în special în mediul urban, acolo unde media veniturilor este mai ridicată, iar cumpărătorii au surse de informare rapide şi urmăresc cu interes noile tendinţe europene în consum”, spune Ana Robescu. Ea spune că piaţa locală de profil din ultimii 7-8 ani a luat o amploare extraordinară: „La ora actuală estimăm un ritm de creştere anuală de 25%-30%”.

    Investiţiile anuale depăşesc suma de 50.000 euro, acestea fiind destinate achiziţionării de aparatură medicală de ultimă generaţie, cât şi cursurilor de specializare a medicilor veterinari care fac parte din echipa Crystal Vet. „Anul acesta vrem să inaugurăm departamentul de imagistică radiologică, investiţie ce a depăşit suma de 70.000 euro, iar pentru 2019 luăm în calcul o extindere în zona de nord a Capitalei”, descrie Robescu cele mai recente investiţii. 

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, reprezentantul Crystal Vet spune că „având în vedere situaţia economică fluctuantă din ultimii ani din ţara noastră, o schimbare notabilă în tendinţele acestora ar fi aceea de a cumpăra accesorii (lese, produse cosmetice, coşuleţe) mai rar şi la un preţ mai mic, ceea ce se traduce de cele mai multe ori printr-o calitate precară, dar şi aceea de a se folosi în continuare hrană vrac”. O altă observaţie vizează numărul stăpânilor de animale de companie care apelează la şcoli de dresaj, circa 40% dintre clienţii proprietari de câini de talie medie şi mare ai clinicii optând pentru astfel de servicii, spune Ana Robescu.

    Reţeaua de clinici Crystal Vet are în prezent peste 20 angajaţi, însă caută în continuare să îşi mărească echipa „cu noi colegi”.

    Bani din foarfecă şi pieptăn

    După hrană şi sănătate, cosmetica este următoarea nevoie a animalelor de companie, iar aceasta a fost identificată, în ultimii ani, de tot mai mulţi antreprenori locali, printre care şi Gabriel Gonţea, medic veterinar şi proprietar al salonului Royal Pet Spa din Capitală. „Am deschis salonul Royal Pet Spa pe când eram student la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe vremea aceea aveam un căţeluş şi mă tot duceam la diferite saloane şi cabinete să îl tund, dar nu îmi plăceau formele. M-am gândit că există o mulţime de poze şi cataloage şi că aş putea să dau noi forme, dar şi că deschiderea unui salon de cosmetică este o variantă de ridicare a nivelului de grooming în România. Nu a fost neapărat o joacă, ci o dorinţă de a vedea ce se întâmplă, dacă se poate perfecţiona un pic domeniul acesta, care nu era foarte bine dezvoltat la acea vreme”, descrie Gonţea modul în care a decis să intre în businessul de cosmetică pentru animale. 

    Un alt motiv legat de dezvoltarea acestei afaceri a fost faptul că domeniul de grooming şi partea de estetică l-au atras mai mult, comparativ cu opţiunea de a-şi exercita profesia de medic veterinar, după absolvirea facultăţii de profil. Investiţia iniţială în afacere a fost de 15.000 de euro, însă anual mai investeşte circa 10.000 de euro în reclamă şi minimum aceeaşi sumă în echipamente, reamenajarea spaţiului şi ustensile, spune el. În prezent, salonul are cinci angajaţi.

    Anul viitor, Gonţea şi-a propus să deschidă două saloane noi în Capitală, pentru care are pregătită o investiţie de 50.000 de euro, iar în viitor se gândeşte să iasă şi în afara Bucureştiului prin intermediul unei francize. De asemenea, ia în calcul pentru o viitoare locaţie şi deschiderea unor camere hoteliere. „Ramura de hoteluri pentru animale este în continuă dezvoltare. Se cunoaşte o creştere exponenţială a cererii de la an la an.” Proprietarul Royal Pet Salon spune că anul trecut businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 70.000 de euro, iar în primele şase luni ale anului businessul a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. De la deschidere, salonul a avut o evoluţie anuală a veniturilor de 30%, aceeaşi creştere fiind înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi care îşi aduc animalele aici, care a ajuns la 300-400  lunar. 

    Dacă în 2010, atunci când Gabriel Gonţea a deschis salonul, proprietarii îşi tundeau câinii destul de rar, de două ori pe an, el remarcă o creştere a preocupării faţă de aspectul animalelor. Cu toate că au şi servicii de cosmetică felină, serviciile clinicii sunt în special pentru cosmetică canină, deoarece „la pisici e o situaţie specială, ele nu se tund decât dacă au anumite afecţiuni şi medicul recomandă o tunsoare pentru a trata anumite boli de piele”, încheie el.

    „Acum, mulţi îi tund de cel puţin patru ori. S-a creat o diferenţă între un tuns la un salon de cosmetică canină şi un tuns la cabinet (tunsul igienic). Lumea a început să vadă diferenţele. Se duc la cabinet pentru îngrijiri medicale şi tratamente şi vin la salon pentru grooming, cosmetică şi tot ce ţine de înfrumuseţare. E şi răsfăţ, dar îmbinat cu necesitatea şi utilul.”

    Anual, românii cheltuie în medie între 1.000 şi 1.500 de lei pentru îngrijirea unui căţel, venind lunar la salon cu animalele de companie pentru întreţinere, baie şi retuş, iar odată la trei luni pentru tuns, aşadar pachetul complet, spune Gonţea. La Royal Pet Salon, preţurile serviciilor sunt cuprinse între 49 şi 349 de lei şi diferă în funcţie de talia căţelului, lungimea blănii şi multitudinea de tratamente oferite. De asemenea, salonul oferă şi servicii de taxi pentru animale, care presupun ca un angajat al salonului să ia căţelul de acasă, să îl aducă în unitate, unde se urmează procedurile de cosmetizare, şi să îl ducă înapoi acasă.

    Când vine vorba de servicii de cosmetică canină, Gonţea spune că la noi în ţară nivelul de grooming a crescut foarte mult şi că ne situăm cam la aceeaşi poziţie cu ţările din vestul Europei: „România ocupă un loc fruntaş. Nu pot spune că suntem pe primul loc, pentru că diferă locurile pentru fiecare rasă în parte. Groomingul e ceva destul de complex, fiecare ţară are rasele ei la care excelează”. 

    Proprietarul Royal Pet Spa spune că are clienţi din toate categoriile de venituri şi sociale: „Oamenii fac sacrificii, mulţi dintre ei consideră animalele ca parte din familie, le privesc ca pe copiii lor, aşa că nu fac diferenţe şi economii când vine vorba de îngrijirea căţeluşilor. Animalul face parte din familie şi asta nu poate fi cuantificat financiar”.

  • Tranzacţie de 650 de milioane de dolari pe piaţa cafelei: Lavazza înghite businessul de cafea al gigantului american Mars

    Producătorul italian de cafea Lavazza va înghii businessul de cafea al gigantului american Mars Inc într-o încercare de a-şi contura amprenta globală, în urma unei tranzacţii de circa 650 de milioane de dolari, inclusiv datorii, potrivit Reuters.

    Cele două companii au anunţat luni că Lavazza a ajuns la un acord de achiziţie pentru Mars Drinks, un business care include şi brandurile Fravia şi Klinx, două branduri de top în domeniul serviciilor de cafea pentru zonele de birouri (OCS) şi în segmentul de automate de cafea.

    Cele două grupuri nu au dezvăluit detaliile financiare ale acordului, însă o sursă din apropierea subiectului a declarat pentru agenţia de presă Reuters că valoarea s-ar ridica la circa 650 de milioane de dolari.

    „Această achiziţie întăreşte poziţia Lavazza în segmentele de OCS şi de automate de cafea, ceea ce oferă oportuntăţi considerabile de creştere şi dezvoltare”, spune Antonio Baravalle, CEO Lavazza.

    Grupul italian a fost asistat în această tranzacţie de JP Morgan, Clearly Gottlieb Steen & Hamilton, PwC şi Boston Consulting Group.

    Mars Inc, care produce bomboanele de ciocolată M&M şi guma Wrigleyăs, a fost asistată de Bank of America Merrill Lynch, Freshfields Bruckhaus Deringer, KPMG şi Rabo Securities.

     

     

  • Mars vrea să facă dulciuri „mai sănătoase”. Cel mai mare producător de ciocolată din lume pariază 1 miliarde de dolari pe un sistem de producţie mai „verde” şi se îndreaptă spre micii fermieri în lanţul de furnizori

    „Este o acţiune foarte concretă”, spune Barry Perkin, care conduce segmentul de sustenabilitate în cadrul Mars. „Vom recâştiga înzecit acest miliard”.
     
    Compania este deţinută şi condusă de familia care a fondat-o şi a generată venituri de 35 de miliarde de dolari în 2016. Compania, cu 85.000 de angajaţi, nu produce doar bomboane, ci şi orez, băuturi şi chiar produse veterinare. În plus, Mars deţine o divizie care cercetează nutrienţi din cacao, cunoscuţi drept flavanoli.
     
    Acordul climatic de la Paris din 2015 încheiat de aproximativ 200 de ţări semnatare a trimis un semnal puternic economiei globale legat de decarbonizarea planetei.
     
    Toate industriile, de la petrol la cea financiară, au început să analizeze riscurile care apar din lipsa de acţiuni pro-mediu.