Tag: livrari

  • Producător chinez de automobile electrice Nio, noul rival al celor de la Tesla, a înregistrat o creştere de 450% a livrărilor din luna ianuarie. Compania semnalează un start puternic pentru 2021

    Producătorul chinez de automobile electrice Nio a înregistrat o creştere de peste 450% a livrărilor din ianuarie, de la 1.598 în aceeaşi lună a anului trecut la 7.225 în prezent, scrie CNBC.

    Ultimele rezultate marchează a şasea lună de livrări record, ducând totalul la 82.866. Totuşi, Nio a avut nevoie de şase ani pentru a ajunge în acest punct, în timp ce Tesla a produs 180.570 de maşini doar în T4/2020. Acţiunile Nio au crescut cu aproximativ 17% pe bursa din New York în prima lună a anului şi au raportat un plus de circa 1.600% în ultimul an.

    Capitalizarea bursieră a companiei ajunge în prezent la 89,9 de miliarde de dolari, aproape de suma înregistrată de Tesla în ianuarie 2020, pragul fiind depăşit la 17 ani de la înfiinţare. În prezent, firma lui Elon Musk are o valoare de piaţă de 796 de miliarde de dolari.

    Prin comparaţie, capitalizarea gigantului american General Motors este de 73,7 miliarde de dolari.

    Luna trecută, constructorul chinez, lansat în 2014, a prezentat un autoturism electric cu o autonomie de 1.000 de kilometri şi a anunţat un parteneriat cu producătorul de plăci video Nvidia, folosind tehnologia firmei americane pentru îmbunătăţirea proceselor de conducere autonomă.

    Guvernul de la Beijing şi-a propus recent ca maşinile electrice să reprezinte 50% din piaţa auto până în 2035, iar în prima jumătate a anului trecut, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China.

     

  • Cum pot să îmi fac un magazin online? Cât costă, cât durează şi care sunt principalele provocări, de la startup-uri la mari companii

    Pe 16 martie 2020, când clopoţelul a sunat de stare de urgenţă în România, magazinele mici şi mari, restaurantele şi multe alte firme au pus temporar lacătul pe uşă sau au rămas fără clienţi. Companiile care s-au repliat rapid au găsit un răspuns simplu pentru a continua dezvoltarea: online-ul. Cu toate acestea, unii producători şi comercianţi au ajuns la concluzia că soluţia deschiderii unei platforme online nu este atât de uşoară pe cât pare.

    Ei au descoperit că au nevoie de un nou canal de vânzare pentru că nu mai aveau acces la cele clasice sau aveau accesul restricţionat. Cunoştinţele sunt puţine, majoritatea companiilor s-au axat dintotdeauna pe canalele clasice de distribuţie, de vânzare către consumatorul final, fie către revânzători. Când nu au mai putut face acest lucru, ei nu aveau nici cunoştinţele necesare pentru a face transformări potrivite”, spune Doina Vîlceanu, chief marketing officer al dezvoltatorului de magazine online ContentSpeed, în cadrul unui interviu organizat recent pentru Ziarul Financiar.  

    Piaţa comerţului online din România este pe o traiectorie de creştere de circa 30% faţă de 2019 şi se îndreaptă spre 5,5 miliarde de euro, aşa cum atestă informaţiile Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). În cadrul acestui avans, unele companii s-au bucurat de creşteri de două sau chiar trei cifre, dublându-şi ori triplându-şi vânzările, în anumite cazuri.

    În ultimele nouă luni din an, odată ce au apărut mai multe magazine şi platforme online, acestea au investit în marketing, ceea ce a adus clienţi pentru produsele lor. Dezvoltarea pieţei a atras după sine o nouă etapă şi pentru segmentul serviciilor de livrare rapidă şi livrare la domiciliu din România.

    Această evoluţie a livrărilor a avut un impact şi în piaţa muncii, întrucât companiile de livrări au început să angajeze sute de livratori cu contract de muncă, nu doar pe bază de comision. În această situaţie s-a regăsit şi compania de livrări Urban Logistic, fondată în piaţa locală de danezul Lars Lund, fost şef al kika România. Astfel, poziţia de livrator a devenit un loc de muncă stabil în piaţă.

    În ceea ce priveşte companiile care au înţeles din primele săptămâni nevoia canalului online, acestea au provenit din majoritatea sectoarelor economice care au o latură de B2C.

    „Am văzut interes pentru magazine online în toate sectoarele care au fost de interes şi pentru consumatorii finali, precum electronice, electrocasnice, petshop-uri, cărţi, inclusiv fashion, nu mai vorbim de domeniul farmaceutic. A existat foarte mult interes şi în piaţa bunurilor de larg consum şi în livrare de alimente sau mâncare la domiciliu. Pe acestea am avut cele mai multe solicitări pentru această relansare în mediul digital a afacerilor tradiţionale pe care le aveau.”

    Compania românească ContentSpeed a dezvoltat până acum peste 1.000 de magazine online B2C şi B2B, iar costurile, dimensiunile, timpii de dezvoltare, amortizarea şi eficienţa investiţiei pot varia în funcţie de business.

    „Prima etapă este identificarea nevoilor reale pe care le are compania. Stăm la o masă şi punem pe hârtie obiectivele de business, precum şi componentele pe care le are compania deja implementate. Pentru că atunci când discutăm de o companie cu afaceri de 40 de milioane de euro care face distribuţie de bunuri de larg consum, spre exemplu, acolo există deja un software de gestiune şi un software pentru depozite.” Odată ce informaţiile sunt puse cap la cap, dezvoltatorul de magazine online la care apelează respectivul business trebuie să gândească o soluţie care să integreze toate componentele afacerii.

    „Dacă un magazin online nu este integrat cu ce are deja compania ca soluţii software implementate este mai mult o bătaie de cap decât un ajutor pentru ei.”

     

    „Mi-au făcut nişte băieţi de la Ploieşti”

    În ultimii zece ani, soluţiile software standardizate pe care le vând marile companii de tehnologie, precum Microsoft, au căpătat un nivel de sofisticare ce poate lucra ca un avantaj. De asemenea, o soluţie customizată poate fi utilă, dar orice soluţie customizată, construită specific pentru un anumit business, trebuie să fie integrată cu soluţiile software deja existente în procese.

    Cu toate acestea, o serie de „metehne” sunt perpetuate în continuare de antreprenori, iar printre acestea se numără apetitul ridicat pentru soluţii software personalizate.

    „Există nişte metehne cumva perpetuate ale antreprenorilor români, şi-anume de a-şi face soluţii customizate în cadrul companiei. «Mi-am făcut cu nişte băieţi de la Ploieşti un software de gestiune că mi s-a părut mie că este prea complicată compania mea pentru o soluţie software standardizată». În momentul în care începi să personalizezi foarte mult şi să faci intern diferite dezvoltări, ar putea deveni o provocare menţinerea la zi a soluţiei respective.”

    Un alt element important de luat în calcul în discuţia soluţie standard versus soluţie customizată este cel al timpului de lansare pe piaţă, în contextul în care dezvoltarea internă ar putea dura mai mult dacă nu există resursele necesare.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, în funcţie de complexitatea acestuia, de dimensiunea catalogului de produse, de dimensiunea companiei, acesta ar putea fi realizat într-un inteval cuprins între 2 săptămâni şi 5 luni.

    „În majoritatea cazurilor pentru start-up-uri vorbim de un termen de 2-3 săptămâni, iar atunci când vorbim de un retailer tradiţional, unde avem obligativitatea de a ne integra cu celelalte soluţii folosite, discutăm de 2-3 luni. Pentru o companie mare de distribuţie, unde deja intră mai multe componente, termenul aproximativ ar fi de 4-5 luni.”

    Investiţia într-un magazin online se amortizează în maximum 1 an, dar în cazul companiilor mici timpul poate fi de doar câteva luni. Costul unui magazin variază, la fel ca timpul de implementare, în funcţie de dimensiunea businessului.

    „Un start-up îşi poate face şi singur configurările, dar de multe ori antreprenorul preferă să apeleze la un furnizor de magazine online pentru a se concentra pe celelalte aspecte ale businessului. Costul ar putea fi de circa 1.000-1.500 de euro al unui magazin online la cheie. Când vorbim de retailul tradiţional, un magazin online de haine sau pantofi, acolo investiţia ar putea fi între 5 şi 15.000 de euro pentru o soluţie standard, iar pentru o companie mare de distribuţie discutăm de circa 30.000 de euro.”

    Un business nu trebuie să apeleze neapărat la cea mai scumpă soluţie din piaţă, ci ar trebui să ţină cont de necesarul pe care îl are în acel moment, la început de drum în online.

    „Elementele obligatorii, funcţionalităţile obligatorii pentru afacerea ta, acelea trebuie implementate primele. Orice fundiţe şi alte elemente le laşi în etape ulterioare.”

     

    Cum se măsoară succesul în online?

    Rata de conversie este cel mai important indicator de performanţă al unui magazin online şi înseamnă câţi dintre utilizatori ajung să comande, să cumpere. Această rată poate creşte în timp şi prin mici schimbări de design, dar aceste „fundiţe”, cum le numeşte Vîlceanu, devin importante abia după ce ai un magazin online funcţional de la primul click până la coşul de cumpărături.

     Anumite businessuri au înregistrat rate de creştere foarte mari pe canalul online, în condiţiile în care aveau deja un canal online dar reprezenta foarte puţin ca pondere în business, cum a fost cazul companiilor din industria farmaceutică.

     „Din martie, farmaciile care ne sunt clienţi au crescut în medie pe online cu 1.500%. Doar prin mici schimbări de design poţi ajunge la creşteri de 500%. (…) Comerţul online a accelerat incredibil în ultima jumătate de an. Cei care nu vor să rămână în urmă şi vor să câştige în acest moment trebuie să ardă etape şi să acopere golul pe care l-au lăsat când au ignorat online-ul, în timp ce alţi concurenţi, poate mult mai mici, neavând aceeaşi putere şi dimensiune au fost mai fâşneţi şi au profitat mai mult în această perioadă.”

     În cazul în care o companie are deja un magazin online, dar acesta nu aduce reazultatele aşteptate, ar putea exista erori sau probleme în platformă.

     „Mereu când preluăm un alt magazin online începem cu un audit şi ne uităm mai întâi din punct de vedere funcţional dacă acel magazin este capabil să primească un vizitator şi să îl ducă până la finalizarea comenzii din coşul de cumpărături – pentru că am identificat probleme chiar şi aici. Apoi ne uităm la marketing, tipuri de campanii, rezultate, noi trebuie să identificăm dacă este de vină soluţia tehnică, dacă strategia de marketing ne blochează evoluţia sau există motive de preţ, piaţă, concurenţă.”

     Piaţa de comerţ online din România înregistra deja creşteri în ultimii ani, dar piaţa este mică în comparaţie cu amploarea comerţului online în state precum Polonia sau Cehia. Totuşi, împinşi de la spate de pandemia de Covid-19, românii au făcut pasul spre online mai hotărât ca niciodată. Însă piaţa este încă la început.

     „Boom-ul a avut loc anul acesta (2020 n.red.). Este pentru prima dată în experienţa noastră când atât de multe companii foarte mari ajung să considere comerţul online ca fiind infrastructură critică pentru afacerea lor. Acest lucru nu a existat până acum, comerţul online reprezenta foarte puţin din cifra lor de afaceri. În schimb, anul acesta, când online-ul a devenit pentru mulţi singurul canal de vânzare, brusc toate atenţia s-a îndreptat către online, optimizare şi ce putem face în plus. A fost anul în care am început să vedem cu adevărat explozia pe care o urmărim în multe alte ţări unde comerţul online este mai avansat.”

     



     

    STUDIU DE CAZ

    „În 5 ore am făcut un magazin online”

    În 2012, Andrei Drăgan Răduleţ şi Adrian Munteanu erau doi tineri economişti, puţin trecuţi de 30 de ani, care au hotărât să deschidă Carmangeria Bătrânu Sas în piaţa Cibin din Sibiu, cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro.

    În 16 martie 2020, când a sunat clopoţelul de stare de urgenţă, Carmangeria însemna un business cu producţie proprie, 4 magazine, afaceri de peste 8,3 mil. lei, dintre care 40% erau veniturile celor trei rulote de Street Food cu care mergeau la festivaluri.

    La şedinţa de urgenţă din acea noapte, o şedinţă pe care o aveau probabil toate companiile din România, de la start-up la multinaţională, cei doi au decis să facă pasul spre online. Era doar o problemă de supravieţuire în business pentru ei.

    Răduleţ a început la 5 dimineaţa să facă un magazin online pentru Carmangerie. Îşi amintea că au avut o pagină web pe care o foloseau pe post de canal online şi calculau micile modificări pe care să le aducă.

    „Aveam un mecanism pe pagină web acum 3-4 ani şi mă gândeam că trebuie doar să actualizez preţurile produselor, mare parte dintre ele erau deja acolo. M-am trezit pe 16 martie la 5 dimineaţa şi mi-am dat seama că multe lucruri nu mai funcţionau tehnic acolo. Am căutat o altă platformă DIY şi am făcut magazinul. Am trimis colegelor care vând în magazine mesaj să îmi facă poze cu telefonul lor la produsele din vitrină cu etichetă de preţ vizibilă să introduc preţurile şi în 5 ore aveam magazinul online şi am început să preluăm comenzi. A fost un maraton de câteva ore cu improvizaţii pe care nu mi le-aş fi putut imagina”,  îşi aminteşte antreprenorul.

    În două luni de stare de urgenţă Carmangeria Bătrânu Sas a livrat peste 3.000 de comenzi în Sibiu, iar una dintre strategiile producătorului a fost asocierea cu alţi producători locali, precum lactatele Mândra. Pentru a livra împreună şi pentru a avea o ofertă mai mare.

    Ridicarea stării de urgenţă a adus o scădere cu 90% a canalului online prin care cei doi vindeau în Sibiu. Adaptarea imediată a însemnat decizia de a livra la Cluj şi la Bucureşti. Pentru a nu fi nevoie de investiţii majore, au folosit maşinile de frig din flota de Street Food, care a trecut de la 40% din business la 0% în 2020, în lipsa festivalurilor.

    În ciuda dispariţiei veniturilor din Street Food, afacerile Carmangeriei se îndreaptă spre acelaşi nivel ca cel de anul trecut, de peste 8,3 mil. lei, iar online-ul reprezintă 1 mil. lei. Antreprenorii se aşteaptă ca noua strategie bazată pe magazin online, livrări şi magazinele fizice să le genereze afaceri duble în 2021, de circa 20 mil. lei, dintre care online-ul ar putea reprezenta jumătate.

  • Cu un pas mai aproape de livrările cu drona: Americanii pregătesc legislaţia care va permite dronelor să zboare deasupra populaţiei

    Dronele de dimensiuni reduse vor putea zbura atât deasupra populaţiei, cât şi pe timpul nopţii, în SUA, în contextul în care Administraţia Federală pentru Aviaţie (FAA) a anunţat că pregăteşte legislaţia care ar putea aduce dronele mai aproape de utilizarea comercială la scară largă, potrivit Reuters.

    FAA a anunţat că mult-aşteptata legislaţie pentru drone va adresa aspectele legate de securitate prin impunerea unei metode de identificare de la distanţă pentru orice dronă care circulă în scop comercial.

    Până acum, operaţiunile care implicau drone erau limitate la spaţiul destinat de la caz la caz sau erau nevoite să beneficieze de o excepţie specială acordată de autorităţi.

    Noua legislaţie va intra în vigoare la 60 de zile după ce va fi publicată în luna ianuarie. Producătorii de drone vor avea 18 luni la dispoziţie să introducă în producţie tehnologie pentru identificare de la distanţă, iar operatorii vor avea 12 luni în plus la dispoziţie pentru a furniza tehnologia.

    De asemenea, FAA a menţionat că vor exista reguli specifice pentru anumite operaţiuni care se vor desfăşura noaptea, cât şi pentru operaţiunile cu drone de dimensiuni mai mari.

    „Noile reguli deschid calea pentru o integrare accelerată a dronelor în spaţiul nostru aerian, prin adresarea aspectelor legate de securitate şi siguranţă. (…) Acestea ne aduc mai aproape de momentul în care vom vedea în mod obşinuit operaţiuni cu drone precum livrarea de colete”, a declarat Steve Dickson, administrator al FAA.

    Doar în SUA au fost înregistrate peste 1,7 milioane de drone deja.

  • California a aprobat primul serviciu de livrare fără şofer

    California a aprobat un serviciu comercial de livrare fără şofer, pentru prima dată. Startup-ul Nuro intenţionând să înceapă operaţiunile comerciale de anul viitor, anunţă BBC.

    Compania a testat vehiculele R2 în aprilie, dar aprobarea îi va permite să taxeze oamenii pentru serviciile sale.

    Vehiculele firmei vor avea o viteză limitată la 35 mile pe oră, (56 km/h) şi vor trebui să opereze în condiţii de „vreme frumoasă”.

    Nuro a fost fondată de doi foşti ingineri Google şi are finanţare de la firma japoneză Softbank.

    R2 foloseşte radarul, imagistica termică şi camere de 360 ​​de grade pentru a-şi coordona mişcarea. Maşina nu dispune de volan, pedale sau oglinzi laterale.

    Vehiculul are forma unui ou şi este mai mic decât majoritatea maşinilor din SUA. De asemenea, are două compartimente cu temperatură controlată pentru livrări. Uşile se ridică pentru a prezenta articolele odată ce destinatarul a introdus un cod.

    În timpul unor teste desfăşurate în Houston, Texas, în februarie, R2 a livrat pizza pentru Domino’s Pizza, alimente din lanţul de supermarketuri Kroger şi produse Walmart.

    Un expert în transporturi a declarat că problemele de siguranţă vor continua să fie o preocupare.

    În octombrie, taxiuri fără şofer au început să opereze în Phoenix, Arizona, ca parte a serviciului Waymo ce aparţine Google.

    Un serviciu similar, susţinut de gigantul online de tehnologie şi comerţ cu amănuntul Alibaba, este în prezent testat în cel mai mare oraş din China, Shanghai.

  • Jucătorii din piaţa de curierat anunţă livrări record în săptămâna de Black Friday. Ce au cumpărat românii

    Sameday, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de curierat, a livrat, în timpul campaniei de Black Friday, desfăşurate în intervalul 13 – 20 noiembrie, peste 2 milioane de colete, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul de comenzi înregistrate pe 13 noiembrie a fost de patru ori mai mare decât cel al unei zile obişnuite a anului. Mai mult, prima zi de luni de după Black Friday a înregistrat la rândul său o creştere de 250%, comparativ cu 2019, iar cea mai aglomerată zi, din punctul de vedere al volumului de expediţii, a fost marţi, 17 noiembrie, când echipa de curieri

    Sameday a livrat cu 35% peste vârful istoric atins în perioada stării de urgenţă.
    Ridicarea coletelor din reţeaua de lockere easybox a fost în topul preferinţelor celor care au comandat în perioada campaniei de Black Friday, serviciul înregistrând o rată adopţie de trei ori mai mare faţă de anul trecut. Numărul coletelor livrate în easybox, în cadrul campaniei de anul acesta, a fost egal cu jumătate din întregul volum de livrări al ediţiei precedente.

    37% dintre destinatarii din Bucureşti au ales să îşi ridice comenzile din lockere, în top urmând Cluj-Napoca şi Timişoara. Coletele au fost ridicate din easybox, în medie, cu trei ore mai repede decât în luna octombrie, iar cel mai scurt timp pentru preluarea unui colet a fost de un un minut.

    95% dintre coletele livrate prin Sameday, între 13 şi 20 noiembrie, au fost de tipul B2C, servind, astfel, sectorul de e-commerce. În materie de categorii de produse, românii şi-au orientat atenţia spre segmentele: modă (14.7%), casă, decoraţiuni şi bricolaj (13.9%) şi IT&C (13.6%).

    În perioada Black Friday, Sameday a operat cu o flotă de peste 2.500 de vehicule.

  • Urban Logistic, un jucător din piaţa locală de servicii de livrări la domiciliu, raportează o dublare a cifrei de afaceri în pandemie

    Urban Logistic, jucător pe piaţa de servicii de livrări la domiciliu şi livrări rapide din Bucureşti, a înregistrat o majorare de 250% a cifrei de afaceri, mărindu-şi echipa la 68 de angajaţi de la 27, în 2019. Datorită creşterii înregistrate în acest an, dar şi accentuării nevoii de livrări în perioada pandemiei, Urban Logistic semnează acum parteneriate noi cu diferite branduri, precum reţeaua de supermarketuri Mega Image.

    Serviciului de livrări Urban Logistic a fost înfiinţat la începutul anului 2019, când fondatorii au achiziţionat primele 35 de scutere, iar în luna iunie a fost dat startul serviciilor de livrare last-mile. În timpul pandemiei, datorită numărului mare de solicitări de pe piaţă, Urban logistic şi-a dublat cifra de afaceri şi a achiziţionat încă 30 de scutere. În prezent, compania dispune de peste 95 de scutere şi 60 de şoferi, care efectuează în medie, până la 500 de comenzi pe zi. 

    În următoarele luni ale anului 2020, reprezentanţii businessului se aşteaptă la o creştere a volumului de livrări, dar şi a numărului de angajaţi, precum şi la o creştere a cifrei de afaceri cu 350%. „Urban Logistic a deschis peste 100 de oportunităţi de angajare în timpul pandemiei pentru şoferi livratori pe scuter. Cu un număr mai mare de şoferi şi angajaţi, compania va putea asigura o livrare cât mai rapidă, iar acest lucru este foarte important mai ales pentru dezvoltarea comerţului online”, spun reprezentanţii businessului.

    Pentru viitoare parteneriate, compania îşi doreşte să încheie colaborări cu cât mai multe platforme ecommerce care au nevoie de servicii rapide de livrări (sub o oră sau livrări în decursul aceleiaşi zile). Pentru anul 2021, compania se aşteaptă să înregistreze o creştere a vânzărilor şi a cifrei de afaceri, dar mai ales o creştere a echipei de şoferi livratori pe scuter Urban Logistic, de până la 250 de noi angajaţi.


     

  • Un nou hipermarket se adaptează pandemiei şi anunţă livrările la domiciliu

    cora România a anunţat un nou parteneriat cu platforma Glovo care permite livrarea expres la domiciliu a produselor disponibile în hipermarketurile cora.

    Serviciul este disponibil, din 12 noiembrie 2020, în toate hipermarketurile cora, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Noul parteneriat, care se adaugă celui pe care cora îl are deja cu platforma foodpanda, creşte capacitatea diviziei coraExpress de a onora comenzile digitale într-o perioadă în care distanţarea socială este esenţială pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

    Clienţii intră pe aplicaţia Glovo şi selectează produsele dorite din hipermarketul cora, iar Glovo le livrează la adresa indicată în maximum 60 de minute. Pe Glovo sunt listate peste 3.000 de produse din magazinele cora, din categorii precum băuturi (apă, sucuri, alcool), mezeluri, lactate, snacks-uri şi produse de panificaţie, dulciuri, ready to eat, produse pentru casă şi familie, produse cosmetice etc.


     

  • Colac de salvare pentru jucătorii din HoReCa? Lanţul de restaurante Calif a listat 11 tipuri de produse în 90 dintre magazinele Mega Image din Capitală

    Reţeaua de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri şi o bucătărie destinată livrărilor.

    Grupul de restaurante Calif a semnat un parteneriat cu un distribuitor, parteneriat ce i-a permis companiei să listeze o serie de preparate în unele dintre supermarketurile olandezo-belgienilor de la Mega Image. Mai exact, este vorba de 11 preparate Calif şi Condimental ce se găsesc acum pe rafturile a 90 dintre magazinele Mega Image, toate în Bucureşti. Reţeaua are în total la nivel naţional circa 800 de supermarketuri şi magazine de proximitate.

    „Am intrat cu produsele în Mega Image prin intermediul unui distribuitor. Până acum, parteneriatul este unul foarte bun pentru noi. Avem listate 11 tipuri de produse – patru din gama Calif în lipie, patru condimental la cutie şi trei deserturi. Este vorba de produse destinate doar pentru consumul în stare rece“, spune Radu Tănase, cofondator al lanţului de restaurante Calif.

    Decizia a venit într-o perioadă în care industria HoReCa funcţionează doar parţial, fiind de departe una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Mai exact, după ce în perioada stării de urgenţă localurile au fost închise, funcţionând doar livrarea la domiciliu, pe vară au fost operaţionale terasele, însă cu reguli de distanţare. De la 1 septembrie s-a permis deschiderea localurilor şi la interior, însă creşterea numărului de cazuri de îmbolnăviri în ultimele săptămâni a dus la noi restricţii de funcţionare în domeniu.

    „Am listat acum circa o lună pro­dusele în magazinele Mega Image, însă am muncit la concept timp de trei luni. Noi aveam deja în minte această idee de mai multă vreme, dar nu a fost o prio­ritate până recent“, spune antre­prenorul.

    Odată cu pandemia însă, a devenit prioritate, adaugă el. Mai exact, lumea e temătoare şi nu mai merge către restaurante, dar caută în magazinele de proximitate produse de tipul ready to eat pentru că mulţi români lucrează în continuare de acasă şi nu au timp să gătească.

    „Conceptul de ready to eat prinsese la public încă dinainte de pandemie, însă acest eveniment a accelerat trendul. Produsele sunt căutate de clienţi, aşa că loc de dezvoltare există.“

    În contextul în care nu se ştie în ce direcţie va evolua pandemia, jucătorii din HoReCa trebuie să găsească formule pentru a ţine businessul pe linia de plutire. Acest pas de listare a produselor în Mega Image, crede antreprenorul, că ar putea să contribuie până la finalul anului cu 15% la businessul companiei.

    Cifra de afaceri a Calif a fost de 31 mil. lei în 2019, însă ea este aşteptată să scadă la jumătate în acest an pe fondul pandemiei şi al restructurării reţelei, conform unor declaraţii recente ale lui Radu Tănase.

    „Suntem la început de drum, dar contribuţia la business devine interesantă. Totuşi, e greu să vorbim de cifre clare pentru că nu există predictibilitate deloc. Procentul poate creşte şi repede dacă în continuare clientul se va muta din HoReCa în retailul de proximitate. Putem ajunge ca acest canal de vânzări să contribuie cu 20 sau chiar 25% la business.“

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri, toate în Capitală, şi un cloud kitchen, mai exact o bucătărie destinată livrărilor. La 1 ianuarie 2020 reţeaua avea 11 localuri, însă între timp au fost închise patru unităţi în malluri şi un restaurant stradal.

    „Suntem prezenţi cu produsele noastre doar în 90 de magazine Mega Image, doar în Bucureşti. Putem discuta şi cu alte reţele care au în ofertă produse de tipul ready to eat, însă trebuie să găsim o altă direcţie de mers. Parteneriatul în forma aceasta îl vom păstra doar cu Mega Image, dar sunt multe alte lucruri pe care le putem face cu alţi jucători.“

    Radu Tănase spune că a ales să listeze anumite produse premium în reţeaua olandezo-belgienilor de la Mega Image şi pentru că era potrivită poziţionarea acestor supermarketuri. Mai exact, retailerul este văzut în piaţă ca unul activ pe segmentul premium. Compania este una dintre cele mai extinse reţele locale de comerţ, cu magazine amplasate în special în marile oraşe ale ţării – în frunte cu Bucureştiul – şi în împrejurimi.

  • Cum vor mai mulţi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme avute de companii în perioada pandemiei de COVID

    Care poate fi soluţia pentru un proces de livrare a coletelor mai ieftin şi în acelaşi timp mai eficient? Un grup de antreprenori cu experienţă în curierat, logistică şi IT au pariat încă de anul trecut că răspunsul pentru această problemă, una dintre cele mai complexe pentru jucătorii din e-commerce, stă într-o platformă bazată pe inteligenţă artificială care învaţă cu fiecare comandă procesată să le ofere retailerilor cea mai avantajoasă opţiune. 

    „Colegii mei care vin din curierat s-au întâlnit frecvent cu situaţii în care clienţi din zona de retail îşi doreau să adauge şi alte companii de curierat în portofoliu însă nu ştiau foarte clar şi li se părea foarte greu cum să decidă modul de alocare a comenzilor de la un curier la celălalt. Noi, având experienţa complementară am hotărât să dezvoltăm această platformă care simplifică întregul proces.

    Noi simplificăm un proces complex, de livrare, care pleacă de la nevoia clientului de a avea livrarea la timp – conform promisiunii – de a avea multiple opţiuni de livrare, de a avea o notificare constantă asupra livrării. Retailerii s-au simţit blocaţi în faţa unei situaţii la care trebuia să reacţioneze, dar nu prea aveau instrumente să facă asta. Fie pot face acest lucru singuri, dar asta necesită timp şi bani, fie pot căuta soluţii în piaţă, dar acestea nu existau. Noi atunci ne-am gândit de ce nu am face noi această soluţie, cu know-how-ul nostru la un loc, şi să o punem în mâna companiilor de retail iar ei să plătească o taxă pe comandă şi să scape de toată această complexitate”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Nicolae, CEO şi cofondator al Innoship. El, alături de Andrei Paul, Dan Ungureanu şi Robert Tănase – toţi cu o experienţă îndelungată în companii precum Orange, Penny şi Urgent Cargus, a pus bazele start-up-ului în iulie anul trecut, iar în februarie anul acesta a avut loc lansarea comercială a platformei dezvoltate de Innoship.

    „Am plecat noi, cei 4 cofondatori, cu fondurile personale. Ne-am asumat să cheltuim o anumită sumă până la prima investiţie. Suma totală cheltuită de noi se ridică la 80.000 de euro, din banii personali. Mai apoi am hotărât că având în vedere ritmul nostru de creştere, în contextul în care  plăteam tot în regim de externalizare nişte oameni dedicaţi care lucrau pentru noi, ne-am dat seama că nu putem continua în acest ritm în care adopţia din rândul clienţilor creşte. Am evoluat către zona de investiţii şi am hotărât să închidem runda de finanţare de tip seed de 550.000 de euro împreună cu partenerii noştri de la Gapminder”, a precizat Daniel Nicolae legat de finanţele cu care a pornit la drum împreună cu partenerii lui.
    Start-up-ul a primit finanţarea de la Gapminder recent, modelul de business şi eficacitatea platformei fiind deja validată pe piaţa locală de jucători cunoscuţi din domeniul e-commerce şi distribuţie precum Miniprix, Kalapod, OLX , Depanero, Network One Distribution, Dentstore, Oralix, Topline, xpertbeauty.ro, Arco Expert, Algernon, green-future.ro, mezoni.ro sau Generalmotor.
    Ce face însă platforma Innoship mai exact? Platforma optimizează interacţiunile dintre retaileri şi curieri, eficientizând costurile aferente serviciilor de curierat cu până la 25% şi crescând  performanţa de livrare cu până la 15%  printr-o alocare dinamică a comenzilor în funcţie de criteriile selectate de retailer în platformă. Tehnologia Innoship creşte calitatea experienţei serviciilor de curierat, asigură accesul facil la noi opţiuni de livrare rapidă, în acelaşi timp reducând substanţial costurile cu acest serviciu. Soluţia Innoship poate fi integrată cu toate platformele mari de comerţ electronic, warehouse management system, ERP (enterprise resource planning), fulfillment şi marketplace active în România şi la nivel regional. Algoritmii avansaţi de machine-learning ai soluţiei analizează performanţa diferitelor opţiuni de livrare din întreaga arie geografică relevantă şi punctele de livrare ale unui retailer pentru a aloca comenzile de livrare pe baza unor criterii personalizate şi a abordării stabilite de fiecare retailer. Până acum, o astfel de soluţie de gestiune optimă a livrărilor, era disponibilă doar pentru marile platforme de comerţ electronic.
    „Noi încercăm să punem un know-how dual în zona de logistică şi curierat împreună cu elemente de tehnologie care să genereze cu totul nişte beneficii foarte concrete companiilor de retail. Am plecat şi de la nişte provocări pe care eu le-am experimentat în partea de supply chain în cadrul unui retailer din piaţă”, a punctat el.
    Cu ajutorul finanţării primite de la Gapminder, Innoship a reuşit să îşi crească echipa tehnică cu patru noi colegi lună trecută astfel încât să poată accelera integrarea de noi curieri.
    „Este extrem de important ca o companie de retail în momentul în care lucrează cu noi să-şi regăsească toate opţiunile de transport în piaţă, pentru noi este businessul de bază să avem integrări cu cât mai multe companii de transport şi cât mai mulţi parteneri şi atunci am accelerat etapa aceasta de implementare şi implicit am crescut echipa de IT. În acelaşi timp ne concentrăm efortul şi în a regândi modul de aderare la platformă, am lansat un proces de înrolare digital, în momentul acesta orice retailer de orice dimensiune poate să înceapă să folosească singur serviciile Innoship fără a fi asistat de nimeni”, a explicat cofondatorul Innoship.
    Start-up-ul şi-a pus deja ca ţintă atragerea unei noi finanţări în primul trimestru al anului viitor, pentru a se extinde pe pieţele externe.
    „Noi vrem să ajungem în martie 2021 în etapa în care să discutăm următoarea rundă de finanţare, rundă care ar trebui să ne aducă resurse proaspete să mergem către Europa Centrală şi de Est. În momentul acesta suntem în linie cu aşteptările noastre.

    Până atunci compania deja lucrează pe alte pieţe externe pentru clienţii existenţi care solicită acest lucru, un exemplu fiind Depanero, compania de reparaţii deţinută de eMAG. „Vom continua să susţinem până la finalul primului trimestru din 2021 piaţa locală. Nu pentru că avem neapărat o preferinţă ci pentru că adopţia de către clienţi ne-a ajutat să avem exemple bune de utilizare a soluţiei noastre, inclusiv cu branduri foarte mari internaţionale. Asta ne ajută foarte mult, ca experienţa locală să fie un mesager bun pentru grup, pentru companiile-mamă pentru ca ele apoi să susţină şi să recomande implementarea soluţiei şi în celelalte ţări din regiune. În martie anul viitor urmează să ne extindem cu forţe proaspete pentru a ne extinde în teritoriile învecinate. Însă în paralel orice retailer care are nevoie să livreze în ţările apropiate pentru noi este esenţial să-l ajutăm să facă asta. Aşa cum i-am ajutat pe cei de la Depanero să-şi optimizeze operaţiunile din Ungaria (colectare de la un client din Ungaria la un service din Ungaria şi apoi produsul reparat trimis înapoi la clientul din Ungaria), la fel vom face cu fiecare companie din portofoliul nostru care vrea să se extindă“.


    Proiect: Innoship
    Ce face? Dezvoltă o platformă software care ajută retailerii să optimizeze costurile cu livrările
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Finanţăre totală primită până acum: 550.000 euro
    Invitat: Daniel Nicolae, CEO şi cofondator Innoship 


    Proiect: MSing with Trauma

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce transformă imaginile RMN (rezonanţă magnetică nucleară) ale pacienţilor ce suferă de scleroză multiplă în compoziţii muzicale care au efect terapeutic.
    Invitat: Ioana Dobroiu, fondator & CEO MSing with Trauma


    Proiect: PolyMore
    Ce face? Lucrează la o soluţie ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială pentru gestionarea deşeurilor plastice
    Invitat: Claudia Budimir, cofondator PolyMore 


    Proiect: BeeLog
    Ce face? Dezvoltă o soluţie inteligentă pentru eficientizarea proceselor dintr-o stupină formată dintr-un dispozitiv inteligent conectat la senzori ce colectează date din stupi şi dintr-o aplicaţie software unde se pot vedea şi analiza datele stocate
    Invitat: Gabriel Postolache, fondator BeeLog 


    Proiect: Mobile Control – Solarino
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite proprietarilor de sere şi solarii să controleze o serie de acţiuni specifice direct de pe telefonul mobil
    Invitat: Adrian Chicireanu, cofondator Mobile Control


    Proiect: Confidas
    Ce face? Platformă online care agregă prin procese automatizate date despre companii, pentru a ajuta firmele să ia decizii despre partenerii de business
    Invitat: Eduard Burghelia, fondator & CEO Confidas


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Uber a ajuns să facă mai mulţi bani din serviciul de livrări de mâncare decât din ride-hailing

    Serviciul de livrat mâncare Uber Eats a depăşit sectorul de ride-hailing al companiei în al doilea trimestru din 2020, anunţă Quartz.

    De vreme ce oamenii au călătorit tot mai puţin la nivel mondial, preferând în schimb să se izoleze la domiciliu, serviciul Uber Rides a raportat o scădere de 75% faţă de acelaşi trimestru de anul trecut, înregistrând rezervări în valoare de 3 miliarde de dolari. Prin comparaţie, comenzile platformei Uber Eats au ajuns la 6,96 miliarde de dolari.

    Per total, sectorul de food delivery l-a eclipsat pe cel de ride-hailing în ceea ce priveşte încasările: 1,21 miliarde vs. 790 de milioane. Cu toate acestea, veniturile totale au scăzut cu 29% până la 2,24 miliarde de dolari.

    Platforma Uber Eats a ieşit de pe piaţa din România începând cu data de 4 iunie. Compania americană a lansat serviciul în România în urmă cu doi ani, colaborând la finele lui 2019 cu peste 700 de restaurante.