Tag: limba
-
Ce limbi străine să învăţaţi pentru salarii de peste 6.000 de lei. Cele mai căutate limbi străine de către angajatori
Prodecanul de la FABIZ a precizat că şi limba franceză devine o limbă din ce în ce mai căutată de angajatori.„Avem un dialog cu Camera de Comerţ şi Industrie a Franţei, parteneriate cu Institutul Francez, dar şi cu Ambasada Franţei. Interesul companiilor franceze de a veni în România se simte din ce în ce mai mult. Există deja companii franceze care au operaţiuni în România. Estimez că în următorii cinci ani şi interesul candidaţilor pentru secţia de franceză va creşte din ce în ce mai mult“, a precizat Tănase Stamule.De asemenea, nemulţumirea pe care o au angajatorii faţă de pregătirea tinerilor ieşiţi de pe băncile facultăţilor a determinat universităţile să se alieze cu companiile prin intermediul parteneriatelor, pentru a se adapta nevoilor şi cerinţelor pieţei muncii.„Noi avem multe parteneriate cu companiile din piaţă pentru că angajatorii au nevoie de candidaţi care să cunoască limbi străine. Una dintre direcţiile pe care le au parteneriatele noastre cu mediul de afaceri sunt stagiile de practică. Am avut circa 200 de tineri care au beneficiat de stagii de practică din partea companiilor de vârf din piaţa muncii“, a spus Stamule. Printre companiile care au parteneriate cu FABIZ se numără Kaufland, EY, IBM, OMV sau Regina Maria.FABIZ nu este singura facultate din cadrul ASE care s-a aliat cu mediul de afaceri. Spre exemplu, Facultatea de Cibernetică, statistică şi informatică economică are în acest moment parteneriate cu firme precum IBM, TotalSoft, Microsoft, Incrys sau Luxoft. -
Ce limbi străine să învăţaţi pentru salarii de peste 6.000 de lei. Cele mai căutate limbi străine de către angajatori
Prodecanul de la FABIZ a precizat că şi limba franceză devine o limbă din ce în ce mai căutată de angajatori.„Avem un dialog cu Camera de Comerţ şi Industrie a Franţei, parteneriate cu Institutul Francez, dar şi cu Ambasada Franţei. Interesul companiilor franceze de a veni în România se simte din ce în ce mai mult. Există deja companii franceze care au operaţiuni în România. Estimez că în următorii cinci ani şi interesul candidaţilor pentru secţia de franceză va creşte din ce în ce mai mult“, a precizat Tănase Stamule.De asemenea, nemulţumirea pe care o au angajatorii faţă de pregătirea tinerilor ieşiţi de pe băncile facultăţilor a determinat universităţile să se alieze cu companiile prin intermediul parteneriatelor, pentru a se adapta nevoilor şi cerinţelor pieţei muncii.„Noi avem multe parteneriate cu companiile din piaţă pentru că angajatorii au nevoie de candidaţi care să cunoască limbi străine. Una dintre direcţiile pe care le au parteneriatele noastre cu mediul de afaceri sunt stagiile de practică. Am avut circa 200 de tineri care au beneficiat de stagii de practică din partea companiilor de vârf din piaţa muncii“, a spus Stamule. Printre companiile care au parteneriate cu FABIZ se numără Kaufland, EY, IBM, OMV sau Regina Maria.FABIZ nu este singura facultate din cadrul ASE care s-a aliat cu mediul de afaceri. Spre exemplu, Facultatea de Cibernetică, statistică şi informatică economică are în acest moment parteneriate cu firme precum IBM, TotalSoft, Microsoft, Incrys sau Luxoft. -
Cum reuşeşte acest tânăr să câştige până la 1.500 de dolari pe noapte, doar luând cina în faţa camerei web
Acest fenomen social este larg răspândit la nivel local, fiind cunoscut ca „Mukbang” – o combinaţie între „a mânca” şi „a difuza” în limba coreeană. Telespectatorii îl privesc pe adolescentul BJ Patoo, dar şi pe alţii, în timp ce mănâncă, şi conversează prin intermediul serviciului live streaming Afreeca TV, majoritatea abonaţilor fiind adolescenţi sau tineri. Aceştia îi pot face cadou stele virtuale celui care difuzează Mukbang, cu o valoare de 10 cenţi fiecare, care pot fi schimbate în bani.
În 2013, cel mai bun BJ al Afreeca TV a câştigat suma de 250.000 de dolari. Majoritatea consideră că popularitatea fenomenului se datorează numărului mare de sud-coreeni care locuiesc singuri, în timp ce alţii consideră că e o metodă de a-ţi potoli pofta fără să mănânci.
-
EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ce trebuiau să scrie elevii de clasa a VIII-a la proba de Limba şi Literatura Română
Absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut, luni, proba la limba română, în cadrul evaluării naţionale, au avut de demonstrat apartenenţa la genul liric a poezie “Ploaia” de Magda Isanos şi de scris o compunere în care să prezinte o întâmplare dintr-o competiţie sportivă.EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ei au avut de rezolvat două subiecte, primul cu cerinţe legate de un fragment din poezia “Ploaia” de Magda Isanos, printre care şi redactarea unei compuneri în care să se motiveze apartenenţa la gen liric a operei. La al doilea subiect, elevii au primit un text extras dintr-o revistă, pe margina căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, dar şi de scris o naraţiune de 150-300 de cuvinte în care să se prezinte o întâmplarea reală sau imaginară din timpul unei competiţii sportive.‘”Am avut mari emoţii, nu mă aşteptam să pice tot genul liric, mai ales că a picat şi anul trecut. Mă aştept să iau un 10 şi sper să iau 10 şi la matematică. Pentru admiterea la liceu, mă avantaja dacă era mai mare procentajul mediei claselor V-VIII, însă dacă mă concentrez în examen şi obţin 10, nu cred că mă va dezavantaja”, a spus Irina, eleva a unei şcoli din Bucureşti. -
Originile multor limbi, printre care şi ROMÂNA, rămân necunoscute. Cum sună cea mai veche limbă cunoscută înrudită cu limba noastră
Varietatea uimitoare a limbilor este uimitoare. Ceea ce este şi mai uimitor însă este faptul că jumătate dintre acestea, vorbite în prezent de aproximativ 3 miliarde de oameni, provin din aceeaşi limbă.Printre cele mai vorbite limbi, precum hindi, persană, engleză, germană, spaniolă sau greacă provin din limba proto-indo-europeană (PIE). -
Legea privind angajarea de vorbitori ai limbilor minorităţilor naţionale în spitale, adoptată
“În unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, fie numără cel puţin 5.000 de cetăţeni, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile şi unităţile de asistenţă socială asigură şi personal cunoscător al limbii minorităţilor naţionale respective, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”, potrivit proictului pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011.
Deputaţii din comisiile de specialitate au stipulat în rândul principiilor care stau la baza asistenţei de sănătate publică şi “asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativteritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.
-
Oana Pellea, de ce a rămas în România: „Eu tot mai sper că în ţara asta va fi cum trebuie să fie, tot mai sper. Eu vorbesc şi joc în trei limbi, dar nu există pe lumea asta bucurie mai mare decât a juca în limba ta”
Întrebată de ce a rămas în România, Oana Pellea a răspuns, potrivit eclujeanul.ro: “Eu tot mai sper că în ţara asta va fi cum trebuie să fie, tot mai sper. Eu vorbesc şi joc în trei limbi, dar nu există pe lumea asta bucurie mai mare decât a juca în limba ta.Ştiu franceză la fel de bine ca româna şi după câteva luni petrecute afară când vii acasă şi joci în limba ta, de abia atunc realizezi ce superbă e româna. Pentru mine, ca actor, e ca şi cum mănânc miere, e o bucurie incredibilă, iar la asta e foarte greu să renunţi.Şi atunci înduri că merită, uite o sală din asta şi pentru un grup de oameni ca voi merită. Înduri mârlănii şi toate atacurile”. -
Oana Pellea, de ce a rămas în România: „Eu tot mai sper că în ţara asta va fi cum trebuie să fie, tot mai sper. Eu vorbesc şi joc în trei limbi, dar nu există pe lumea asta bucurie mai mare decât a juca în limba ta”
Întrebată de ce a rămas în România, Oana Pellea a răspuns, potrivit eclujeanul.ro: “Eu tot mai sper că în ţara asta va fi cum trebuie să fie, tot mai sper. Eu vorbesc şi joc în trei limbi, dar nu există pe lumea asta bucurie mai mare decât a juca în limba ta.Ştiu franceză la fel de bine ca româna şi după câteva luni petrecute afară când vii acasă şi joci în limba ta, de abia atunc realizezi ce superbă e româna. Pentru mine, ca actor, e ca şi cum mănânc miere, e o bucurie incredibilă, iar la asta e foarte greu să renunţi.Şi atunci înduri că merită, uite o sală din asta şi pentru un grup de oameni ca voi merită. Înduri mârlănii şi toate atacurile”. -
Limba secretă pe care o vorbiţi chiar dacă nu vă daţi seama
Specialiştii în venture capital din Sillicon Valley şi cei din San Francisco foloseau cuvinte şi exprimări pe care Bryne Kennedy nu le auzise niciodată în viaţa ei. Aşa că a fost nevoită să citească mult despre viaţa antreprenorilor de succes din domeniul tehnologiei. În plus, a trebuit să se pună la curent cu tot felul de termeni foarte tehnici.
Rezultatul a fost că absolventa de Yale a a London Business School a reuşit să atragă o investiţie de 35 de milioane de dolari pentru a-şi finanţa compania, MOVE Guides, specializată în servicii software pentru relocări oriunde în lume.
„Trebuie să vorbeşti o cu totul altă limbă pentru a juca în această ligă”, povesteşte tânăra de 22 de ani. „Odată ce am învăţat acest limbaj, am putut să construiesc relaţii cu oameni importanţi din Sillicon Valley, am reuşit să atrag finanţare. Acum sunt la acest nivel, dar în urmă cu cinci ani lucrurile erau total diferite,” povesteşte ea.
Chiar dacă nu aţi pus niciodată piciorul în Sillicon Valley, limba folosită în această zonă – cunoscută drept technobabble, sau limbajul tocilarilor din domeniul tehnologic – câştigă tot mai mult teren pretutindeni în lume.
Aşa cum în universul corporatiştilor se aud pe la orice colţ termeni ca brainstorming, deadline, circling back, şi termenii tehnologici invadează vocabularul.
Bryne Kennedy a avut o motivaţie puternică pentru a se pune la curent cu acest tip de limbaj.
Jargonul din sfera startup-urilor şi a tehnologiei câştigă teren rapid, luaţi drept exemplu cuvântul „unicorn”.
În trecut era nevoie de decenii întergi pentru ca un nou cuvânt să intre în uzul curent, dar acum această perioadă s-a redus dramatic, în parte datorită social media, explică Peter Sokolowski, de la editura care publică un dicţionar de engleză americană. Cuvântul „televizor” a fost notat de editori iniţial în 1906, dar a intrat în dicţionar abia în 1940. dar cuvântul „humblebrag” – care descrie o declaraţie care pare autocritică, dar este menită, de fapt, să atragă atenţia asupra unor calităţi sau realizări impresionante – a fost deja inclus în dicţionar, deşi a fost notat de editori pentru prima dată în 2011.
Limbajul specific tocilarilor tehnologici din Sillicon Valley este, mai nou, şi un semn de statut. Cuvintele şi exprimările inventate în această regiune sunt rapid preluate de specialişti în domeniul IT din cele mai neaşteptate regiuni ale lumii.
-
Oana Pellea, mesaj pentru Olguţa Vasilescu: „Dacă ai o engleză de baltă şi o franceză de Coana Chiriţa poţi să vorbeşti în public cât doreşti. Dar dacă reprezinţi o ŢARĂ … NU poţi avea tupeul să vorbeşti într o limbă pe care NU o cunoşti !”
Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Daca ai o engleza de balta si o franceza de Coana Chirita poti sa vorbesti in public cat doresti…daca doresti sa arati cat tupeu ai…mai ales ca recunosti ca nu ai studiat engleza nicio ora…esti libera sa te faci de ras.Dar daca reprezinti o Tara si vorbesti la un Forum International in numele tarii respective…NU poti avea tupeul sa vorbesti intr o limba pe care NU o cunosti ! (mai ales ca exista traducator) Oamenii (in general) daca vor sa vorbeasca intr o limba straina depun efort pentru a o invata!PS Sa nu se spuna ca este un atac pentru ca este doar o simpla constatare ce o fac din bun simt! Daca nu ma credeti… vizionati materialele”