Tag: lider

  • După ce Cătălin Rădulescu le-a cerut banii înapoi bugetarilor, un lider PSD îi propune lui Orban să dea vouchere de vacanţă doar celor care au votat cu PNL

    „Ludovic Orban recidiveaza: «Nu mi se pare normal ca toţi angajaţii din sectorul public să beneficieze de vouchere de vacanţă…» Aşa este, Ludovic! Eu propun să le dea doar celor care au votat cu PNL, că ei voteaza şi cu Johannis şi doar ei merită în vacanţă…”, a scris Olguţa Vasilescu, marţi pe Facebook.

    Reacţia acesteia vine după ce Ludovic Orban a declarat că nu crede că angajaţii la stat ar trebui să primească vouchere de vacanţă.

    „Nu mi se pare normal ca toţi angajaţii din sectorul public să beneficieze de vouchere de vacanţă, în timp ce angajaţii din mediul privat să beneficieze de vouchere de vacanţă numai dacă doreşte compania. Din acest motiv, noi avem o propunere tot pentru eliminarea discriminării, permiţând companiile să deducă costul cu acordarea voucherelor de vacanţă, astfel încât să permitem egalitatea de tratament între cei care lucrează în mediul privat şi cei care lucrează în sectorul public”, a afirmat Orban, luni la finalul BPN al PNL.

    Acesta a adăugat că îşi menţine punctul de vedere cu privire la eliminarea acilităţilor pentru IT-işti, precizând că este unul dintre principii este cel al nondiscriminării şi egalităţii efective în faţa legii, inclusiv egalitatea egalitatea de tratament fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ​Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, vrea să privatizeze 10-15% din Hidroelectrica

    Pe de altă parte, listarea Hidroelectrica este aşteptată de ani buni. Spre exemplu, Tudor Ciurezu, preşedinte executiv al SIF Oltenia, a declarat că pentru investiţiile următoare SIF5 urmăreşte să vadă ce se întâmplă cu listarea companiei.

    “Dacă se va lista, ne-am dori să avem în portofoliu această oportunitate de investiţii“, spune Tudor Ciurezu.

    De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu a mai declarat că îi va solicita premierului Viorica Dăncilă redeschiderea discuţiilor privind Ordonanţa 114 anunţată la finalul anului 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lider PSD, despre rezultatul neaşteptat la alegerile europarlamentare: Am primit un semnal foarte clar şi trebuie să luăm act de el

    „Este un rezultat slab, la care nu mă aşteptam. Mă aşteptam la un rezultat în jurul a 30% care, de asemenea, nu era un rezultat foarte bun pentru noi, dar 25% e un rezultat slab pentru PSD şi sper ca fiecare dintre cei care au de învăţat din ceea ce ne-au transmis cetăţenii să o facă”, a spus Emil Radu Moldovan.

    Întrebat despre eventuale demisii la nivelul conducerii PSD, Moldovan a spus că rezultatul „este prea fierbinte pentru a avea o decizie”.

    „Ceea ce este foarte clar pentru mine este că am primit un semnal foarte clar, pe care vom vedea cum arată şi la nivelul judeţul Bistriţa-Năsăud şi trebuie să luăm act de el. Cetăţenii ştiu de fiecare dată cel mai bine ce îşi doresc şi fiecare dintre noi trebuie să învăţăm din acest rezultat”, a afirmat preşedintele PSD Bistriţa-Năsăud.

    În opinia acestuia, prezenţa spectaculoasă este un lucru foarte bun pentru democraţia din România.

    „Când oamenii reîncep să devină interesaţi de politică, de alegeri, este un lucru bun. Dacă pentru mine s-a întâmplat un lucru bun, acesta este, din punctul meu de vedere cel mai pozitiv lucru – numărul mare de alegători care s-au prezentat la urne. Cred că cel puţin în municipiul Bistriţa, în permanenţă au fost oameni la secţia de votare. Noi vorbim în momentul de faţă de o prezenţă de aproape 50% din cei înscrişi în listele, însă dacă îi calculăm pe cei 4 milioane plecaţi o să vedeţi că prezenţa este de 80%, nu de 50%. Comparaţia trebuie făcută aici, că România a ajuns fruntaşă în ţările europene cu prezenţa la vot lucru care pe mine mă bucură pentru că este un lucru foarte bun”, a conchis Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al doilea lider care vorbeşte despre DEMISIA lui Dragnea: Eu cred că va face lucrul acesta

    „Să vedem cifrele finale, nu este un succes (rezultatul, n.r.). Eu cred că trebui făcută o analiză serioasă a situaţiei. De subliniat unde sunt greşelile foarte serioase”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

    Întrebată dacă Liviu Dragnea ar trebui să îşi dea demisia, Andronescu a răspuns: „Eu cred că va face lucrul acesta”.

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, după închiderea secţiilor de votare, că îşi asumă responsabilitatea rezultatului de la urne, dar va face asta în şedinţa Comitetului Executivului Naţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Oana Taban, CEO şi fondator { Dent Estet }

    •   Spune că pentru ea, o creştere sănătoasă, organică, bazată pe o analiză şi o pregătire profundă, este întotdeauna mai valoroasă decât una explozivă.
    •   Este de părere că nu există o reţetă secretă care să garanteze cuiva succesul în afaceri; totuşi, crede că fără pasiune nu poţi atinge performanţa şi că oamenii nu trebuie să se teamă să îşi asume riscuri.
    •   Cel mai important sfat pe care l-ar acorda oricărei persoane care îşi doreşte să urmeze calea antreprenoriatului în domeniul medicinei dentare este să se informeze şi să analizeze cu atenţie ce presupune în realitate managementul unei clinici, comparativ cu a profesa ca medic într-o clinică sau într-un cabinet – „Cu siguranţă, pentru orice medic stomatolog tranziţia de la medicină la activităţile de management reprezintă o provocare”.
    •   Pentru a face cu adevărat performanţă în domeniu este nevoie să te înconjuri de oameni dedicaţi, specialişti care caută perfecţionarea în permanenţă – „De aceea, abilităţile şi cunoştinţele de management al echipei şi al oamenilor sunt extrem de importante”. 

    Cifră de afaceri (2018): 10 mil. euro
    (Dent Estet face parte din grupul MedLife, care a raportat la finalul anului 2018 o cifră de afaceri pro-formă, consolidată la nivel de grup, în valoare de 804 mil.lei)

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Lavinia Ivas, country manager { Douglas }

    •   Cea mai mare parte a carierei – un deceniu – şi-a petrecut-o în cadrul companiei Sensiblu.
    •   A preluat conducerea conducerea parfumeriilor Douglas în România în 2011.
    •   Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui EMBA în global management. 

    Cifră de afaceri (2017): 107,9 mil. lei
    Profit: 3,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 186

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Nicoleta Eftimiu, country general manager { Coca-Cola România }

    •   S-a alăturat echipei Coca-Cola România în urmă cu un deceniu şi jumătate, înainte lucrând timp de un an în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola HBC.
    •   Primul său job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri.
    •   Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior.

    Cifră de afaceri (2017): > 84 mil. lei
    Număr de angajaţi: 28 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Christina Verchere, director general { OMV Petrom }

    •   Christina Verchere este directorul general executiv şi preşedintele directoratului OMV Petrom de la 1 mai 2018.
    •   Ea a lucrat mai mult de 20 de ani într-una dintre cele mai mari companii de petrol şi gaze, unde a deţinut numeroase poziţii de conducere în Marea Britanie, SUA, Canada şi Indonezia. Anterior sosirii în România, între 2014 şi 2018, a ocupat funcţia de preşedinte regional al British Petroleum pentru Asia-Pacific, cu sediul în Jakarta, Indonezia.
    •   Consideră că în România există oportunităţi de creştere şi dezvoltare, aspect valabil şi pentru sectorul energetic: „În contextul descoperirilor de gaze din Marea Neagră, România are oportunitatea să-şi asigure necesarul de energie, să crească veniturile la bugetul de stat şi să creeze locuri de muncă şi dezvoltare economică. Iar investitorii au nevoie de condiţii competitive, predictibilitate şi stabilitate. Întotdeauna există o cale de a merge înainte şi poate fi găsită dacă există dialog constructiv”.
    •   Îi sfătuieşte pe cei aflaţi la începutul carierei să se orienteze înspre un domeniu care îi pasionează şi a observat prin prisma propriei experienţe că ceea ce faci zi de zi îşi va pune amprenta asupra ta ca persoană.

    Cifră de afaceri (2018): 22,5 mld. lei
    Profit (2018): 4,1 mld. lei
    Număr de angajaţi: 13.790

  • Producătorul Daimler a anunţat că nu are nicio idee despre cum au ajuns limuzinele lor blindate marca Mercedes la liderul nord-coreean Kim Jong Un

    Producătorul auto german Daimler, care a produs limuzinele blindate utilizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un chiar şi în timpul întâlnirii recente cu liderul rus Vladimir Putin, susţine că nu are nicio idee cum a ajuns acesta să deţină acele vehicule şi spune că ei nu fac afaceri cu Coreea de Nord, potrivit Time.

    Opinia publică şi comunităţile de pe internet s-au aprins săptămâna trecută când Kim Jong Un a apărut cu limuzine negre blindate produse de Daimler pentru a treia oara, în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin – după ce a folosit aceleaşi vehicule şi în timpul întâlnirilor anterioare cu Donald Trump.

    Vânzarea bunurilor de lux, inclusiv a limuzinelor, este interzisă sub sancţiunile Naţiunilor Unite prin care se încearca să se pună presiune pe această naţiune să renunţe la armele nucleare.

    Fără îndoială Kim Jong Un avea două limuzine care îl aşteptau în Vladivostok – un Mercedes Maybach S600 Pullman Guard şi un Mercedes Maybach S62. De asemenea el a folosit limuzina S600 Pullman Guard şi în summitele cu Donald Trump din Singapore, respectiv Hanoi.

    „Nu avem absolut nicio idee cum au ajuns acele vehicule în Coreea de Nord”, a declarat Silke Mockert, purtător de cuvânt al Daimler pentru Associated Press.

     

  • Cum s-a transformat un film iugoslav într-o punte între China şi Balcani

    Un nou muzeu dedicat filmului tocmai s-a deschis la Sarajevo, seducătoarea şi chinuita capitală a Bosniei şi Herţegovinei. Oficialii planifică un traseu turistic, completat cu geotagging, care vizitează locurile în care au fost trase pe peliculă diferite scene din film, scrie revista Quartz.

    Pentru a înţelege cum se justifică un astfel de efort, este bine de ştiut cât de important este filmul în China. Sute de milioane de chinezi au văzut „Valter apără Sarajevo”, care a devenit astfel unul dintre cele mai vizionate filme de război ale tuturor timpurilor. Bosnia şi Herţegovina urmăreşte să valorifice această poveste – şi relaţia ţării în general bună cu China – pentru a atrage turiştii chinezi, al căror număr este deja în creştere. Există chiar şi negocieri în curs pentru un remake al producţiei iugoslave cu mai multe studiouri de film chinezeşti, a declarat Jasmin Durakovic, şeful Centrului de Film din Sarajevo, unde se află muzeul.

    Deşi „Valter apără Sarajevo” a fost produs acum o jumătate de secol şi prezintă o ţară care nu mai există, filmul este simbolul unei istorii între China şi Balcani şi se pare că va schimba relaţiile chino-balcanice în anii următori.

    Muzeul „Valter apără Sarajevo”, care s-a deschis zilele trecute, are camere unde sunt ilustrate diferite scene, statui de ceară cu personajele din film şi conţinut multimedia dedicat. Durakovic spune că se aşteaptă ca acesta să fie o atracţie majoră pentru turiştii chinezi care deja inundă Balcanii. „Imediat după prima săptămână de lucru a muzeului am văzut că turiştii din China vin să ne viziteze“, povesteşte el.

    Există, de asemenea, cereri pentru excursii tematice inspirate din film, printre oferte figurând un tur de 12 zile prin fosta Iugoslavie oferit de un operator din California care include o zi în Sarajevo pentru vizitarea locaţiilor în care a fost filmat „Valter“. Balcanii şi Sarajevo au de oferit mult mai multe, însă turiştii chinezi vin cu un singur lucru în minte. „Valter apără Sarajevo” a fost printre puţinele filme străine prezentate în China în timpul Revoluţiei Culturale, iar pentru mulţi spectatori a fost o fereastră spre lumea exterioară necunoscută. Povestea sa, a unei rezistenţe comuniste cutezătoare împotriva tiraniei fascismului, a făcut ca filmul să fie un succes instantaneu în China, catapultându-l pe actorul Velimir „Bata“ Zivojinovic, care a interpretat rolul lui Valter, direct printre starurile de cinema.

    „Valter“ a devenit cel mai de succes film străin din China în anii 1970 şi cel mai vizionat film iugoslav din toate timpurile. Unul dintre primele locuri din China anilor ’70 în care a rulat „Valter“ a fost Piaţa Culturii din Shanghai, în cinematograful premierelor din oraşul cât o ţară unde erau prezentate filme înainte ca acestea fie văzute în altă parte. Mai târziu, la cinematografele din toată ţara, oamenii se înghesuiau la cozi lungi pentru a-l vedea pe „Valter“. Se întâmpla des ca mulţi dintre cei care aşteptau la rând să rămână fără bilete. Chiar anul trecut, o adaptare pentru teatru a lui „Valter“, interpretată în mandarină, a fost pusă în scenă la Centrul de Arte Dramatice din Shanghai. Filmul s-a dovedit a fi atât de popular încât o marcă de bere chinezească a fost numită Valter, iar cutiile au fost inscripţionate cu chipul în relief al lui Zivojinovic.

    Replicile renumite din film – inclusiv „Vedeţi acest oraş? Acesta este Valter!“ (a actorului din rolul ofiţerului nazist obsedat de prinderea lui Valter, arătând spre Sarajevo) – au prins rădăcini în memoria colectivă a unei întregi generaţii de chinezi. Şi alte filme iugoslave s-au descurcat bine în China în acele vremuri, dar niciunul nu a atins succesului lui „Valter“. Chinezii îndrăgeau aceste producţii pentru că au oferit un răgaz binevenit de la clişeele şi operele simpliste după modelul revoluţionar din perioada revoluţiei culturale, arăta un critic chinez în 2016 (în limba chineză). În opere, a remarcat criticul, băieţii buni arătau toţi la fel (frumoşi, încrezători, împachetaţi în uniforma unui muncitor), în timp ce în filmele iugoslave „băieţii buni nu arată a băieţi buni şi băieţii răi au o imagine pozitivă. Aceste tipuri de exprimări artistice nonstereotipice au fost revigorante pentru poporul chinez“.

    În prezent, spune Durakovic, „Bosnia şi în special Sarajevo împărtăşesc cu China sentimente şi valori foarte asemănătoare legate de evenimentele din trecutul lor, mai ales cele referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial, dar venite din vremea socialismului iugoslav şi a fostului preşedinte al Iugoslaviei Josip Broz Tito. Din cauza tuturor acestora, filmul, iar acum muzeul leagă oamenii şi cultura din Bosnia şi China“.

    Anul trecut, Bosnia şi Herţegovina a renunţat la obligativitatea vizelor pentru turiştii chinezi, cu Mladen Ivanic, fost membru al preşedinţiei ţării, prezicând cum „cultul lui «Valter»“ va duce la o creştere accentuată a numărului acestora, deja în creştere.

    Filmul joacă, de asemenea, un rol important în relaţiile dintre China şi Serbia, care făcea parte din fosta Iugoslavie, dar este acum o ţară independentă la est de Bosnia şi Herţegovina. Afluxul de vizitatori chinezi acolo creşte – s-a dublat în 2018 faţă de anul precedent – în condiţiile în care China investeşte puternic în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Comerţul dintre cele două naţiuni s-a triplat între 2005 şi 2016, iar anul trecut Beijingul şi Belgradul au semnat acorduri economice de 3 miliarde de dolari.

    Pentru Serbia, aceste acorduri reprezintă investiţii de infrastructură de care are nevoie cu disperare pentru stimularea economiei. Pentru China, ele reprezintă un cap de pod solid în sud-estul Europei şi o oportunitate de a-şi creşte influenţa şi controlul în Serbia şi în alte ţări din Balcani care vor deveni într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, mai degrabă îndepărtat, membri ai Uniunii Europene. Între timp, extinderea influenţei Chinei în Europa de Est a îngrijorat Occidentul.

    Atunci când preşedintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Serbia în 2016 – este primul dintre şefii de stat chinezi care a făcut acest lucru în ultimele trei decenii – cele două ţări au semnat o serie de acorduri economice, consolidând astfel prezenţa Chinei în Balcani în timp ce Beijingul încerca să folosească regiunea ca rampă de lansare spre restul pieţei europene. Unii experţi cred că extinderea influenţei Chinei în regiune îi va dezavantaja pe investitorii occidentali şi va răspândi practici de dezvoltare corupte printre democraţiile vulnerabile.

    În general, investiţiile chinezeşti au obiective foarte vizibile. O companie chinezească face parte dintr-un proiect de modernizare a căii ferate dintre Belgrad şi Budapesta. De asemenea, Huawei Technologies, gigant de tehnologie prigonit de americani, modernizează compania naţională de telecomunicaţii a Serbiei. Tot acolo, combinatul siderurgic Zelezara, cel mai mare angajator din regiune, a fost salvat de compania chinezească Hesteel Co. Investiţiile chineze ajută ca o parte semnificativă a comunităţii de afaceri locale să aibă continuitate. Sino-RS Investment Group a anunţat anul trecut că va investi un miliard de euro în Serbia în cadrul Iniţiativei Belt and Road. Fondurile vor fi folosite pentru finanţarea unor proiecte în domeniul transportului, infrastructurii apei, energiei, telecomunicaţiilor, agriculturii şi construcţiilor.

    „Se dezvoltă o atitudine pozitivă faţă de China. A ajuns la un nivel foarte ridicat probabil deoarece investiţiile Chinei sunt prezentate sau comunicate ca gesturi de bunăvoinţă. Doar entuziasmul faţă de Rusia este mai mare“ , spune Srdjan Bogosavljevic, analist la IPSOS Strategic Marketing.

    În UE, contractele de infrastructură trebuie supuse unor licitaţii competitive, în timp ce băncile de dezvoltare ale Chinei,  China Development Bank şi Export-Import Bank of China, creditează contractorii chinezi care primesc contracte.

    Investiţiile companiilor chinezeşti au ajutat adesea la creşterea sprijinului public pentru politicieni proruşi în estul Europei, unde banii Chinei nu poartă stigmatul pe care l-ar avea banii Moscovei.

    Întrucât legăturile dintre China şi Serbia devin mai strânse, se pare că „Valter apără Sarajevo“ va servi ca un instrument convenabil şi testat de timp al diplomaţiei culturale pentru ambele ţări. De fapt, „Valter“ a jucat deja acest rol. În timpul vizitei sale, Xi şi-a luat timp să înşire nostalgii despre film. În timpul unui banchet generos organizat de guvern, când preşedintele sârb de atunci, Tomislav Nikolic, l-a întâmpinat pe omologul său chinez, a început să fie difuzată melodia tematică a filmului.

    Xi s-a ridicat la nivelul momentului, spunând: „Îmi amintesc filme precum «Valter apară Sarajevo». A fost odată foarte populare în China. Acestea au evocat sentimentul de patriotism al oamenilor de atunci şi au însoţit perioada tinereţii generaţiei noastre“.

    În timp ce banchetul se apropia de sfârşit, Xi şi Nikolic s-au îndreptat spre masa Julijanei Lula Zivojinovic, văduva actorului Zivojinovic, care l-a interpretat pe Valter. Ea i-a spus lui Xi: „Soţul meu a iubit dintotdeauna China, i-a iubit întotdeauna pe chinezi“.

    Valter, organizatorul rezistenţei sârbe antinaziste în al Doilea Război Mondial, era numele de cod al lui Vladimir Peric, un personaj real ucis în luptele pentru eliberarea oraşului Sarajevo în aprilie 1945.

    În scena de final a filmului, germanii nu au reuşit să distrugă rezistenţa din Sarajevo sau să-i identifice şi să-i captureze liderul – pe eluzivul Valter. Este primăvara anului 1945, iar comandantul nazist se pregăteşte de plecare. Îl întâlneşte pe succesorul său în ceea ce este acum parcul Princeva şi-l anunţă că a rezolvat în cele din urmă misterul identităţii lui Valter: „În tot războiul m-am ocupat cu vânarea lui Valter, dar numai acum, când plec, ştiu în sfârşit cine este el.“ Celălalt cere nerăbdător să-i spună, dar ofiţerul zice că poate face mai mult de atât: „Ţi-l voi arăta!“, spune el. Apoi ofiţerul arată spre oraşul care se întinde în faţa lor şi explică: „Vedeţi acest oraş? Das ist Valter! (Acesta este Valter)“.