BusinessMagazin

Tag: leu

  • Mai are BNR bani să susţină cursul leului?

    “Nu cădeţi în păcatul să luaţi variaţia rezervei valutare şi să credeţi că orice minus înseamnă intervenţie a BNR pe piaţă pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligaţia de a ţine la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să ţină timp de 5 zile 100 de milioane şi timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.

    În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piaţă. “Intervenţia se face într-un sens mai complex, de reglare a direcţiei lichidităţii pe piaţă. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are şi alte tehnici”, a explicat Isărescu.

    În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a ţării, “care nu ne-a dat un spaţiu de manevră la fel de generos”, şi la capacitatea de finanţare a ţării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici şi apelul guvernatorului la o “detensionare a situaţiei politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situaţiei financiare europene”.

    Analiştii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susţine leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) şi au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea creşte dacă rezerva valutară continuă să scadă în acelaşi ritm”. Mai mult, analiştii ING cred că, după ce leul s-a depreciat faţă de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluţie, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue şi în trimestrele viitoare, cel puţin până în primul trimestru al anului viitor, când vom şti structura noului parlament şi a noului guvern, ca şi planurile noii administraţii”.

    La rândul său, preşedintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are şanse să-şi revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar şi pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmaţie este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.

    “Cursul de schimb flexibil şi-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor de finanţare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spaţiu de manevră şi n-am ajuns într-un colţ, însă acest spaţiu de manevră trebuie administrat cu înţelepciune”.

    El a precizat, în context, că nu întrevede o situaţie în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar va ajuta şi rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ţinută nu ca s-o foloseşti, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculaţiile pe curs cu ajutorul ei”.

  • Leul s-a apreciat uşor la deschidere, iar cursul a scăzut spre 4,6150 lei/euro, prin intervenţia BNR

    La deschidere, euro era cotat la 4,6280 – 4,6300 lei, aproape de nivelul de la finalul sesiunii precedente, de 4,6275 – 4,6300 lei/euro.

    În prima oră de tranzacţionare cotaţiile au coborât treptat până la un minim de 4,6130 lei/euro, iar dealerii susţin că evoluţia este determinată de vânzările de valută realizate de banca centrală.

    În jurul orei 10:05, schimburile se perfectau la 4,6135 – 4,6165 lei/euro.

    Leul a început să se aprecieze încă din a doua parte a sesiunii precedente, când cotaţiile au coborât uşor sub 4,63 lei/euro, de la un record istoric pe piaţa interbacară de 4,65 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a atins un nou MAXIM ISTORIC spre finalul sesiunii, 4,5825 lei/euro

    În jurul orei 16:45, schimburile se perfectau la 4,5770 – 4,5795 lei/euro, peste nivelul de la finalul sesiunii precedente, de 4,5655 lei/euro.

    La deschidere, euro era cotat la 4,5630 – 4,5650 lei, iar în prima parte a zilei schimburile s-au perfectat la cotaţii uşor peste nivelul de 4,56 lei/euro.

    După publicarea cursului de referinţă de către BNR, cotaţiile monedei naţionale au urcat brusc peste 4,57 lei/euro, fără un motiv clar, potrivit dealerilor, într-o piaţă cu volume în creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursurile BNR pentru euro şi dolar la noi maxime: 4,5571 lei/euro şi 3,7399 lei/dolar

    Precedentele recorduri au fost înregistrate vineri, când rata de referinţă leu/euro a fost de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar s-a plasat la 3,7274 lei/dolar.

    Leul s-a depreciat mai pronunţat vineri şi rata de schimb a atins un maxim de 4,57 lei/euro pe piaţa interbancară, din cauza aversiunii la risc a jucătorilor în contextul tensiunilor politice din România.

    Dealerii spun că presiunea de depreciere a fost susţinută şi de faptul că banca centrală nu mai combate atât de agresiv această tendinţă şi pemite o volatilitate mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a atins un nou maxim pe piaţa interbancară, de 4,5430 lei/euro

    Cotaţia maximă a fost atinsă în jurul orei 17:00. La deschidere rata de schimb se situa la 4,5230 – 4,5250 lei/euro, iar la jumătatea sesiunii cotaţiile au trecut de 4,53 lei/euro. Cotaţiile au continuat să urce, astfel că la finalul zilei a depăşi precedentul record, de 4,5410 lei. Rata de schimb leu/euro a urcat cu 2% săptămâna trecută, ca urmare a intensificătii aversiunii la risc a investitorilor pe fondul tensiunilor politice dintre USL şi PDL, care au culminat cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Euro şi dolarul au reluat creşterea la cursul BNR de miercuri şi s-au apropiat din nou de maximele istorice

    Cursul de referinţă leu/euro anunţat marţi de BNR a scăzut uşor, la 4,5206 lei/euro, după patru şedinţe în care leul s-a depreciat cu peste 1,7% şi rata oficială de schimb a atins recoduri istorice pe fondul tensiunilor politice din România.

    Cotaţia de miercuri este cu 0,38 bani sub maximul istoric înregistrat luni, de 4,5275 lei/euro.

    Cursul de referinţă leu/dolar a urcat cu 1,67 bani, de la 3,6675 unităţi la 3,6842 unităţi. Nivelul maxim istoric, de 3,6848 lei/dolar, a fost atins luni.

    Totodată, paritatea oficială leu/franc elveţian a urcat cu 0,23 bani, de la 3,7640 lei/franc la 3,7663 lei/franc. Cursul leu/franc elveţian a fost luni la maximul ultimelor zece luni, de 3,7691 lei/franc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Căpoşenia lui Mario Draghi şi cursul leului

    Băncile centrale din zona euro, China şi Marea Britanie au anunţat săptămâna trecută măsuri de stimulare a economiei – BCE a ajuns cu rata centrală a dobânzii la minimul istoric de 0,75%, banca centrală a Chinei a procedat la a doua reducere a dobânzilor în mai puţin de o lună, iar Banca Angliei a recurs la o nouă rundă de relaxare cantitativă în valoare de 50 mld. lire.

    Pieţele au rămas dezamăgite însă de faptul că preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat în paralel că Mecanismul European de Stabilitate, destinat salvării ţărilor cu probleme, nu va fi transformat în bancă a zonei euro, care s-ar putea împrumuta de la BCE ca să cumpere obligaţiuni spaniole sau italiene după modelul Fed din SUA. Logica lui Draghi e că BCE şi-ar încălca astfel statutul, care îi interzice să împrumute direct statele, şi ar alimenta inflaţia în Europa, reducând BCE la o tiparniţă infinită de bani de care vor profita exclusiv speculatorii.

    În acest timp, la noi, ca şi cum retrogradarea României de către Moody’s din cauza riscurilor crizei din zona euro n-ar fi fost de ajuns, graba USL de a forţa demiterea preşedintelui s-a transpus în cele din urmă în deprecierea leului şi în costul îndatorării: cursul a trecut de 4,50 lei/euro, iar randamentul la titlurile de stat a evoluat spre 6%.

    Proporţia dintre influenţa factorilor externi şi a celor interni asupra evoluţiei cursului, aşa de mult discutată la noi din luna mai încoace, a fost rezumată de analiştii ING, care au notat că “va rămâne în sarcina BNR să stabilizeze cursul leului, mai ales dacă acţiunile Băncii Centrale Europene rămân limitate la reducerea dobânzii” (fără a fi adică însoţite şi de alte măsuri monetare de stabilizare a pieţelor). Cum BCE s-a limitat, după cum am văzut, la reducerea dobânzii la euro, presiunea externă s-a corelat în modul cel mai nefericit cu tensiunile politice interne, astfel încât acum toţi analiştii băncilor prezic că vor urma noi deprecieri ale leului.

    Analiştii Citigroup apreciază, la rândul lor, că “deteriorarea stabilităţii politice” în condiţiile suspendării preşedintelui, coroborată cu faptul că influxurile de capital spre România au scăzut (de la 2,64 mld. euro în perioada ianuarie-aprilie 2011 la 1,15 mld. euro în ianuarie-aprilie 2012), creează probleme BNR. “Din punctul nostru de vedere, BNR nu este foarte dispusă să vândă valută la fel de agresiv precum a făcut-o în perioada aprilie-iunie; mai exact, credem că BNR va fi reticentă să accepte scăderea nivelului rezervelor valutare în mod semnificativ sub 32 mld. euro”, afirmă analiştii grupului american. “Aceasta sugerează că este probabilă o intensificare pe termen scurt a presiunilor de creştere a dobânzilor.”

    La 30 iunie, rezervele valutare ale României erau de 32,96 mld. euro, faţă de 33,52 mld. euro la 31 mai.

  • BNR a decis să nu modifice dobânda de politică monetară

    BNR precizează că va asigura în continuare gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    BNR afirmă că va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, “astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare”.

    Conform ultimului sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, dobânda de politică monetară şi rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor ar urma să fie reduse din nou abia în 2013. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute în continuare la nivelul de 15%, iar rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea rămâne nemodificate la 20%.

    Conform AAFBR, anul 2013 ar putea aduce o relaxare a politicii monetare, atât prin reducerea dobânzii de politică monetară la 5% în luna decembrie 2013 cât şi prin diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru lei (la 10%) şi valută (la 15%).

  • Misu Negritoiu, ING Bank Romania: Cursul s-ar putea indrepta usor catre 5 lei/euro (VIDEO)

    “Prognoza (ING – n.r.) de pana acum pentru sfarsitul anului era cam unde este leul azi. Evident, ca la data respectiva nu aveam in calcul evolutiile mai ales din zona euro, alegerile din Grecia, si asa mai departe. Dar eu cred ca leul se poate indrepta usor catre 5 unitati pe euro”, a spus Negritoiu la ProTV, invitat in cadrul emisiunii “Dupa 20 de ani“.

    “Nu se stie daca mai vine la rand o tara sau alta (…) La noi vulnerabilitatea este in crestere din doua considerente: o data suntem vulnerabili la expunerea greceasca in Romania si problema Romaniei este parte din problema Greciei, avand in vedere expunerea in sectorul bancar, iar in al doilea rand tipicul politicii noastre monetare este unul destul de mult legat de euro, avand in vedere dimensiunea portofoliului de credite denominate in euro. Aceasta introduce un plus de risc si vulnerabilitate”, a spus Negritoiu.

    Vezi aici integral emisiunea:

  • Doi politicieni: leul şi euro

    Pe forumurile publicaţiilor online frecventate de fani PDL au apărut săptămâna trecută reflecţii de genul următor: “Mă întreb dacă se deprecia cursul dacă mai era MRU?” sau “Creşterea euro în România nu are nicio legătură cu Grecia, ci cu situaţia internă, cu Ponta şi USL”. Astfel de confuzii, voite sau nu, repetă iluzia din 2008 că tot ce se întâmplă în România e determinat exclusiv intern şi că a vorbi despre dependenţa economiei noastre de evenimentele din zona euro sau din SUA lezează mândria naţională sau, după caz, e o încercare de a arunca pisica în curtea altora pentru propriile necazuri.

    În parte, credinţa în izolarea României ţine de faptul că politica monetară a încercat, după cum era şi firesc, să reducă atât din efectul erorilor de politică fiscală ale diverselor guverne, cât şi din efectul dezavantajelor competitive ale economiei. Aşa se explică şocul nefiresc produs în opinia publică de deprecierea recentă a leului, în condiţiile în care explicaţiile de la BNR că toate celelalte monede regionale au căzut şi mai mult în ultimele luni, din cauza crizei euro, au produs mai curând o uimire neîncrezătoare.

    De la începutul lunii până la 16 mai, leul a pierdut în total 1,1% faţă de euro; pentru comparaţie, numai în ziua de 14 mai, când au apărut speculaţiile că oficialii UE ar dori ieşirea Greciei din zona euro, forintul pierdea 1,5% faţă de euro, zlotul 1,4%, rubla 0,4%. În aceeaşi zi, diferenţa în percepţia investitorilor au făcut-o bursele: bursa din Varşovia a pierdut 2,3%, cea din Budapesta 2%, cea din Praga 2,1%, dar cea de la Bucureşti a pierdut 4,1%, din două motive simple: ponderea ridicată a băncilor greceşti în sistemul bancar din România (peste 13%) comparativ cu celelalte ţări din Est şi insuficienţa ofertei de acţiuni atractive.

    Dincolo de iluzia creată de relativa stabilitate a cursului, cealaltă explicaţie pentru opinia că România e izolată de turbulenţele externe ţine de lipsa tradiţională de interes a publicului pentru evenimentele din afara graniţelor şi de credinţa că România e permanent în centrul atenţiei investitorilor, care o judecă în afara oricărui context. Numai că orice tensiune din pieţele financiare are loc pe seama centrului, adică a evenimentelor din ţările dezvoltate, care naşte apoi efecte la periferie, adică asupra activelor din pieţele emergente.

    De exemplu, 23 aprilie a fost pe de o parte ziua de după primul tur de scrutin din Franţa, încheiat cu victoria lui François Hollande, omul care anunţase că va schimba tratatul fiscal european, iar pe de altă parte a fost o zi de aşteptare înfrigurată ca Rezerva Federală să anunţe o nouă rundă de relaxare monetară, adică de injecţii de lichiditate pentru bănci. Euro a scăzut atunci faţă de dolar cu 0,53%, iar efectul s-a repercutat imediat pe pieţele emergente: forintul ungar, coroana cehă şi zlotul polonez au pierdut câte 1% faţă de dolar, iar peso-ul mexican, realul brazilian şi peso-ul chilian câte 0,5% sau mai mult. În acelaşi timp, prima de risc pentru obligaţiunile şi titlurile emise de pieţele emergente a crescut.

    Acum, percepţia de risc în privinţa pieţelor emergente în ansamblu a crescut: în sondajul din mai al SocGen privind percepţia investitorilor de portofoliu faţă de pieţele emergente, 78,9% s-au declarat reticenţi faţă de acestea şi numai 9,9% dornici să facă aici plasamente, în timp ce în aprilie, numai 56% erau reticenţi şi 24,6% voiau să investească în continuare. Iar dacă ne întrebăm cum suntem noi priviţi, aflăm că “România nu e prea atent urmărită nici măcar de investitorii în pieţele de frontieră, însă programul de privatizare ar putea atrage mai mult interes. Piaţa pare ieftină, iar discountul faţă de pieţele de frontieră şi cele emergente s-ar putea reduce, cu excepţia cazului unei noi crize în Europa”, după cum notează analiştii Citigroup.

    Cât priveşte Europa de Est, aici acţionează factori regionali care încurajează generalizări din partea investitorilor. Agenţia Fitch a difuzat un nou raport în care avertizează că riscurile create de criza din zona euro pentru băncile din Europa Centrală şi de Est rămân semnificative, dată fiind dependenţa de export a zonei, ponderea mare a băncilor aflate în proprietatea unor grupuri din Vest, “potenţialul de slăbire a monedelor în cazul continuării tensiunilor din zona euro” şi creşterea creditelor neperformante în ţări ca Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia.

    Şi ştirile de săptămâna trecută privind bilanţul economiilor din Est în T1 arată prost: economia Cehiei a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv, cea a României pentru al doilea trimestru consecutiv, iar cea a Ungariei a intrat din nou pe minus, stârnind comentarii pesimiste de la analişti despre perspectiva CEE pentru perioada aprilie-iunie, având în vedere că respectivele scăderi au avut loc încă dinainte de recenta escaladare a crizei din zona euro. Dumitru Dulgheru, analist al BCR, arată că indicatorii de percepţie a investitorilor pentru zona euro, ţinta a peste 50% din exporturile României, sunt la niveluri joase, prefigurând o prelungire a recesiunii în al doilea trimestru; dacă la aceasta se adaugă nesiguranţa privind viitorul Europei, care a atins noi cote în ultimele zile, “situaţia poate întinde nervii investitorilor, cu impact negativ asupra investiţiilor străine în România”.

    Acesta e contextul în care impresia că România e imună la evenimentele externe poate fi catastrofală, dacă pe ea se fundamentează politici cu întemeiere strict electorală sau dacă diverşi demnitari ai guvernului ies mereu în public, ca săptămâna trecută, cu declaraţii necontrolate care angajează noi cheltuieli viitoare sau modificări de regim fiscal. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că noul guvern condus de Victor Ponta s-a instalat foarte repede şi a ajuns la un acord cu FMI în privinţa politicilor viitoare, “ceea ce e un semn bun pentru evoluţiile pe termen scurt”, însă “incertitudinea privind acţiunile concrete pe termen mediu şi lung a crescut, ceea ce nu e bine pentru cursul de schimb”.

    Influxurile externe nete de capital privat rămân la un nivel scăzut, adaugă Ionuţ Dumitru, “şi probabil vor rămâne scăzute în perioada următoare, dată fiind aversiunea mare faţă de risc de pe pieţele externe. În acest context, actuala slăbiciune a leului probabil se va consolida în următoarele trimestre”. Raiffeisen vede cursul la 4,35 lei/euro în iunie, în timp ce ING Bank deja şi-a redus previziunea, anticipând pentru iunie un curs de 4,45.