BusinessMagazin

Tag: legume

  • Kaufland vrea să cultive legume pe acoperişurile unor clădiri din România

    Motivaţie:

    Agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupaţie din ce în ce mai întâlnită, spun reprezentanţii Kaufland România. Potrivit unui studiu al companiei, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdeţuri sau fructe. Prin iniţiativa Grădinescu, Kaufland îşi propune să reinventeze conceptul de hipermarket în România şi propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic şi educativ, grădinile de pe acoperiş şi din exteriorul parcărilor aduc şi avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului şi reducerea poluării, a zgomotelor şi reglarea umidităţii.

    Descrierea proiectului:

    În vara anului 2017, Kaufland România a lansat prima reţea de grădini urbane comunitare, transformându-şi acoperişurile şi exteriorul parcărilor şi al magazinelor în spaţii verzi cultivate cu legume, fructe, arbuşti, plante aromatice şi flori, care pot fi folosite de comunitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Grădinescu, cum este denumit proiectul dezvoltat de Kaufland împreună cu partenerii de la Asociaţia Institutul de Cercetare în Permacultură din România, promovează grija faţă de natură, spiritul comunitar şi susţine dezvoltarea agriculturii urbane prin propriul exemplu. De asemenea, Grădinescu îşi propune să îi familiarizeze pe copii şi adulţi cu grădinăritul şi uşurinţa de a avea o alimentaţie sănătoasă chiar şi în mediul urban. Grădinile deservesc şi ca spaţiu de învăţare pentru şcolile şi grădiniţele din zonă sau ca spaţiu de evenimente comunitare.
    Proiectul Grădinescu constă într-o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală.
    O grădină urbană cuprinde: o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniţă şi vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spaţiu multifuncţional pentru  evenimente (proiecţie de film, loc de joacă, pajişte), un spaţiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu Wi-Fi, ceai şi alte facilităţi), ochiuri de apă, sistem de irigaţii, hotel de insecte. Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarketurilor Kaufland sunt comestibile şi decorative, pe diferite tematici, în funcţie de magazine, cu legume şi fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunităţii vecine sau pajişti cu flori.
    De asemenea, de-a lungul anului, grădinile găzduiesc activităţi de semănare şi grădinărit, dar şi de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar şi cursuri educaţionale desfăşurate în grădină de specialiştii institutului partener, pentru copii şi adulţi.

    Rezultate:


    În 2017, suprafaţa înverzită în Capitală datorită Kaufland se întindea pe 6.200 de metri pătraţi, iar 520 persoane au participat la atelierele, cursurile şi evenimentele găzduite în grădinile Kaufland.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    > 300.000 euro

  • Acţiunea „Demetra”, la o zi după ameninţările lui Dragnea cu demiterea: Inspectorii fiscului şi ai vămii încep verificarea importurilor de legume şi fructe

    Din dispoziţia ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achiziţiile intracomunitare şi importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei şi reţelele de vânzare en-gros şi en-detail ale acestor produse.
     
    Pentru prevenirea şi combaterea fraudei fiscale şi vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor şi fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achiziţiilor intracomunitare şi importurilor, corectitudinea actelor de provenienţă şi de însoţire a produselor, corespondenţa cu realitatea a facturilor, chitanţelor şi bonurilor fiscale.
     

  • Producătorii de cartofi şi varză din Lunguleţu, o zonă renumită pentru producţia de legume, fug de cooperative

    Producătorii agricoli din bazinul legumicol Lunguleţu, o zonă renumită pentru producţia de cartofi şi varză, rămân la mâna intermediarilor şi a pieţelor de angro, în contexul în care nu reuşesc să se organizeze în cooperative. Iniţiative de asociere au mai fost în Lunguleţu de-a lungul timpului, însă cooperativele înfiinţate nu au reuşit să aibă rulaje.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Poftă bună la bradul de Crăciun

     Aceştia propun şi o altă întrebuinţare a bradului de Crăciun, care poate fi nu numai împodobit, ci şi mâncat, cel puţin parţial, scrie The Guardian. Atât René Redzepi, proprietar al restaurantului Noma, cât şi John Williams, de la Ritz London, propun folosirea acelor de brad, în special de duglas, pentru aromatizarea zahărului care se pune pe plăcinte, precum şi în diverse feluri de mâncare de legume, fripturi sau sosuri pentru salate.

    Aroma cea mai puternică o au acele de la brazii care nu au fost tăiaţi, ceea ce ar putea constitui un motiv în plus pentru alegerea unui pom de Crăciun care poate fi replantat ulterior. 

  • Topul scumpirilor în România în 2018: Românii plătesc mai mult cu 16,61% pe gaze şi cu 5,61% pe combustibil

    Preţurile la categoria energie electrică, gaze şi încălzire centrală au crescut cu 5,66%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, ca urmare a majorării cu 16,61% a preţurilor la gaze, deşi cele la energie termică au fost cu 2,13% mai mari, iar cele la energie electrică cu 0,29%, potrivit datelor dintr-un comunicat de presă al INS. Preţurile la această categorie au crescut cu 3,1% şi faţă de luna precedentă, în condiţiile în care preţurile la gaze s-au majorat cu 5,59%, iar cele la energia electrică cu 2,05%, cu toate că au rămas la fel cele la energia termică.
     
    Dar produsele şi serviciile care s-au scumpit cel mai mult, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, au fost: serviciile poştale, cu 21,54%, majorarea fiind similară şi faţă de luna iulie; transportul aerian, cu 18,66%, care a crescut cu 2,42% şi faţă de luna precedentă, mai reiese din documentul de presă al INS. Acestea au fost urmate de gaze, cu 16,61%, faţă de decembrie 2017, dar cu 2,13%, comparativ cu iulie.
     
    Alte creşteri importante au fost în primele opt luni faţă de finele anului trecut pentru: citrice şi alte fructe meridionale, de 9,92%, care s-au majorat cu 3,01% şi faţă de luna precedentă; categoria alte legume şi conserve de legume de 6,76%, care au scăzut cu -2,22%, comparativ cu luna precedentă.
     
    În plus, preţurile la combustibili, care au un impact important în toate celelalte preţuri, respectiv în evoluţia inflaţiei, au crescut cu 5,61% în august 2018, comparativ cu nivelul din decembrie 2017, dar au scăzut cu -0,16%, faţă de luna iulie.
     
    De asemenea, tutunul şi ţigări s-a scumpit cu 3,68% în primele opt luni, dar au rămas la acelaşi nivel faţă de luna precedentă, iar preţurile la serviciile de igienă şi cosmetică au crescut cu 3,49%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu doar 0,15% faţă de luna precedentă.
     

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • UNCAPI: Producţia de roşii şi cartofi româneşti a fost gata la 20 mai. Legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere

    „Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce inseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

    Majoritatea producătorilor agricoli întampină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că  marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii locali suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure „traiul decent” – cantităţi mai mici la un preţ mai mare. 

    „De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa”, spune Florin Burculescu, preşedinte al cooperativei Ţara Mea.

    Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri.

  • Inflaţia a ajuns la maximul ultimilor 6 ani

    Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%.

    Creşterile de preţuri sunt de 4,01% la mărfurile alimentare, de 6,57% la mărfuri nealimentare şi de 2,90% la servicii.

    Comparativ cu începutul anului, creşteri importante pe categorii de produse s-au înregistrat la citrice şi fructe meridionale 11,79%, fructe şi conserve din fructe, cu 10,95%, la gaze, cu 5,69%, la legume şi conserve de legume, cu 6,75%, la energie electrică, cu 2,46% şi la energie termică cu 2,13%, iar preţurile ouălor şi zahărului au scăzut.

  • Cât costă coşul de Paşte în hypermarketurile bucureştene

    Prin urmare, un kilogram de carne de miel poate fi cumpărat la 27 de lei, iar cei care nu consumă carne de miel pot opta pentru cea de porc, care are preţuri între 13 şi 15 lei/kg, pulpă porc – 13 lei, spată – 15 lei, cotlet porc fără os – 16 lei sau pulpe de pui la 13 lei/kg, aripi de pui la 11 lei/kg, ori vită care are preţ de pornire de la 33 lei/kg. Carnea tocată amestec de vită cu porc costă 17 lei/kg.

    Alte produse alimentare care fac parte din coşul de Paşte sunt: ulei – aproximativ 4 lei, unt pachet 200 grame – între 6 şi 15 lei, margarină 500 gr – 4 lei, făină 2.5 lei, zahăr 2.50 lei, ouă 10 buc – 6-11 lei, ouă 30 buc 15 lei, caşcaval 3.50 lei 100 de grame, brânză de vaci 200 gr 4 lei, lapte – 5 lei litrul, vopsea ouă 40 bani plicul sau ofertă cutie patru culori – roşu, verde, galben şi albastru, pentru 60 de ouă costă 6.80 lei, cafea 500 gr – între 13 şi 17 lei, cozonac între 4 – 20 lei, pască, cu brânză şi stafide, 650 gr – 18 lei, pască cu cremă de ciocolată, 600 gr – 22 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro