BusinessMagazin

Tag: legume

  • O companie românească producătoare de legume se pregăteşte pentru perioada sărbătorilor pascale cu un stoc de aproape jumătate de milion de produse. Ce cumpără românii

    Fresh Veg, companie locală care produce legume şi fructe proaspete pentru retailul din România, se pregăteşte pentru sărbătoarea Paştelui cu aproximativ 500.000 de produse. Producătorul vizează extinderea, iar până la sfârşitul acestui an va ajunge la o suprafaţă de până la 15.000 de metri pătraţi de solarii.

    În fiecare an, în săptămâna dinaintea Paştelui, Fresh Veg a pregătit livrarea a aproximativ 400.000 legături de ceapă verde, mărar, pătrunjel, leuştean şi aproximativ 80.000 de fire de salată verde. Acestea ajung în marile lanţuri de retail din România. În contextul actual, compania se aşteaptă la o uşoară scădere a vânzărilor, însă aceste produse sunt în continuare la mare căutare.

    „Pentru fiecare vârf de vânzări ne pregătim temeinic din vreme cu toate produsele care ştim că vor fi căutate. La fel am făcut şi anul acesta, chiar dacă ne aflăm cu toţii într-o situaţie mai delicată, pentru că ne dorim să continuăm să livrăm legumele şi verdeţurile de care clienţii noştri au nevoie. Am luat măsuri suplimentare de siguranţă şi suntem atenţi la fiecare detaliu, astfel că păstrăm standardele de calitate pentru produsele noastre”, a declarat Cristina Zeamă, fondatoare Fresh Veg.

    Compania are în vedere dezvoltarea fermei, dar şi creşterea parteneriatelor cu marile lanţuri din retail. În prezent lucrează la extinderea suprafeţei acoperite cu încă 3.000 de metri pătraţi, astfel că, în luna mai, la finalizarea lucrărilor de amenajare, va ajunge la 10.000 de metri pătraţi de teren pentru solarii, urmând ca până la finalul anului să completeze această suprafaţă cu alţi 5.000 de metri pătraţi. Mai mult decât atât, Fresh Veg are o strategie de conversie la produse bio pentru două hectare de teren. Pentru cei doi ani cât durează conversia, compania planifică în 2021 o recoltă de ardei kapia, ardei gras, vinete şi dovlecei cu zero reziduuri, urmând ca în 2022 să aibă prima producţie bio 100%.

    Compania produce 14 tipuri de verdeţuri şi legume fresh printre care pot fi menţionate salată verde, mărar, pătrunjel, leuştean, spanac, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, varză albă, conopidă, broccoli,  căpşuni, pepene verde şi galben. Dintre acestea, cinci sunt disponibile pe toată durata anului: salată verde, mărar, pătrunjel, ridichi, ceapă verde, leuştean.

    În 2019, Fresh Veg a vândut 1,56 de milioane de legături (ceapă verde, ridichi, mărar, pătrunjel şi leuştean), 600 tone de varză albă şi 1.140 tone de pepene verde, iar pentru anul acesta se aşteaptă la o creştere a cantităţii comercializate de cel puţin 15%. Asta pentru că va începe colaborarea cu încă un mare lanţ din retail.

    Cum afectează pandemia de COVID-19 comercializarea de produse fresh

    Până în prezent, criza medicală a dus la o uşoară scădere a volumului de vânzări, însă nu a avut un impact negativ semnificativ. Un moment important în acest sens însă vor fi vânzările pentru sărbătoarea Paştelui, când e posibil să apară modificări în ceea ce priveşte consumul.

    Pentru a păstra un standard înalt de calitate, Fresh Veg a sporit măsurile de siguranţă pentru ca activitatea să se desfăşoare în continuare la cel mai înalt nivel de igienă. Astfel, sunt respectate regulile impuse atât de autorităţile române, cât şi de normele pentru certificarea Global Gap. Măsurile suplimentare vizează dotarea angajaţilor cu echipament de protecţie, restricţionarea accesului persoanelor în fermă, dar şi asigurarea transportului angajaţilor la şi de la fermă. Totodată, compania a achiziţionat şi cinci lămpi UV pentru sterilizarea depozitului.

    Fresh Veg este un start-up românesc, fondat în 2017, care produce pentru piaţa locală 14 tipuri de produse proaspete: salată verde, mărar, pătrunjel, leuştean, spanac, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, varză albă, conopidă, broccoli, căpşuni, pepene verde şi roşu. Compania a pornit de la o investiţie iniţială de 70.000 de euro, iar acum produce anual câteva tone de produse. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro.
     

  • ​Mega Image a adunat 195 de producători de legume în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”: 40 livrează produsele proaspete în magazine în această perioadă

    Mega Image, unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine, a adunat 195 de producători de legume, ce cultivă o suprafaţă totală de peste 120 de hectare, în programul „Gusturi Româneşti de la gospodari”.

    În contextul COVID-19, peste 40 de producători au început deja să livreze zilnic în magazine legume proaspete de sezon, precum ceapă verde, castraveţi cornişon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuştean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi verde.

    „Am crescut în ultimii şapte ani programul Gusturi româneşti de la gospodari alături de producătorii de legume din România şi ştim că acum au nevoie mai mult decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-şi vinde recoltele corect şi pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari şi investim astfel încât să le facem accesibile pentru toţi clienţii. Vom continua investiţia în acest program”, a spus Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Prin acest program, fermierii lucrează alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii şi se ocupă de testarea legumelor înainte de livrarea în magazine.

    Oficialii companiei au mai spus că pentru a încuraja consumul de produse din România, Mega Image aplică reduceri de preţ la legumele din programul Gusturi Româneşti. Reducerile fac parte din planul de plafona preţurile, anunţat recent, până la finalul lunii aprilie.

    Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

  • Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş

    Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat  Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de  andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.

  • SURPRIZĂ majoră. De unde vin fructele şi legumele de la Carrefour

    Grupul francez Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, are mai multe ini­ţia­tive în sectorul de legume-fructe în vederea dezvoltării parteneriatelor cu producători locali.

    „În momentul în care am venit în Româ­nia m-au surprins o serie de lucruri. În primul rând nu ştiam nimic des­pre secto­rul agricol local şi am des­coperit ce po­ten­ţial uriaş de dez­vol­ta­re are“, spune Jean Ri­chard de Latour (38 de ani), executivul fran­cez care conduce de un an ope­raţiunile locale ale Carrefour în România.

    În primele luni de mandat el a călătorit prin ţară pentru a descoperi reţeaua, dar astfel a cunoscut şi o serie de furnizori locali ai Carrefour.

    „În sezon, 90% din legumele din ma­gazine provin de la producători lo­cali. Avem nevoie de mai mulţi furnizori, de mai multe produse, dat fiind că ne extindem.“

    Carrefour are circa 370 de maga­zi­ne în România sub formatele hiper­market, su­per­market, proximi­tate, dis­count şi online.

    Retailerul fran­cez este jucătorul din România care acoperă cele mai multe formate din piaţă. Mai mult, an de an se des­chid 30-40 de unităţi noi, în special pe format mic, dar nu numai. Vânzările cumulate ale grupului au sărit de 10,5 mld. lei anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizia RADICALĂ pe care o iau în fiecare an peste 100.000 de români ca să îşi schimbe viaţa. Locurile unde fug ca să scape de stres, trafic şi salarii micii

    Peste 100.000 de români dau anual viaţa de oraş pe cea de la ţară, lasă magazinul de la colţul blocului pentru grădina din spatele casei şi agitaţia din corporaţii pentru a fi propriiI şefi, apucându-se de afaceri în domeniul agriculturii.

    În antiteză cu credinţa populară, statisticile arată că în 2017 peste 109.400 de români s-au mutat din mediul urban în mediul rural, în timp ce numai 87.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă, numărul românilor care se mută din mediul urban în mediul rural ajungând astfel să fie mai mare decât al celor care se mută de la sat la oraş, potrivit statisticilor.

    Stresul urban, traficul intens, agitaţia citadină, veniturile insuficiente sau pur şi simplu dorul de casă ori ideea unei experienţe în mediul rural sunt principalele motive pentru care din 1997 încoace fluxul migraţiei şi-a schimbat radical direcţia în România.

    În chiar primul an după căderea comunismului, peste 500.000 de români au luat calea oraşelor, din dorinţa de a-şi construi un viitor mai bun. Odată cu dezvoltarea au apărut, însă, şi dezavantajele mediului urban: a crescut numărul maşinilor, care a dus la intensificarea traficului, iar gradul de poluare a crescut şi el semnificativ. De asemenea s-a construit în ritm alert, iar clădirile ridicate la tot pasul au sufocat viaţa orăşenilor.
    Progresul urban a venit la pachet cu repercusiuni asupra traiului locuitorilor.

    Tot mai mulţi orăşeni au început să trăiască într-o agitaţie continuă, care le-a perturbat starea de spirit. De exemplu, stresul este o problemă cu care se confruntă, în special, orăşenii, conform statisticilor.

    Pe de altă parte, oraşul îi condiţionează pe cei care aleg să trăiască în el; cu alte cuvinte ei sunt nevoiţi să aibă un loc de muncă pentru a supravieţui. Serviciul este principala sursă de venit, orăşenii nu au teren în spatele blocului unde îşi pot cultiva legume. Ei trebuie să meargă zilnic la muncă pentru a-şi putea cumpăra alimente, pe care, de regulă, le procură din supermarket.
    Desigur, există şi persoane care nu se pot adapta traiului la oraş, drept pentru care se întorc la origini, în mediul rural.

    Au renunţat la corporaţie pentru grădinărit
    Alina şi Alin Pungă s-au mutat în urmă cu şase ani în localitatea Mihai Vodă, aflată la 25 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Giurgiu. Ca să ajungi acolo, mergi pe autostrada A1 spre Piteşti, iar după o jumătate de oră dai de un indicator care îţi arată că ai sosit la destinaţie.
    Cum intri în sat, te întâmpină un peisaj rustic, cu case înşirate parcă pe o salbă.

    Liniştea pluteşte peste tot, iar oamenii stau la taifas pe băncile din faţa casei. Par lipsiţi de griji şi preocupaţi mai degrabă să povestească ultimele noutăţi auzite la televizor sau la radio. De-o parte şi de alta a drumului asfaltat, se ivesc plopii înverziţi. Este o zi frumoasă de primăvară, soarele împarte raze pretutindeni, iar cerul este de un albastru intens. La două intersecţii distanţă de intrarea în sat, pe o străduţă, unde câţiva copii băteau mingea, locuiesc soţii Pungă. Casa lor este văruită într-o culoare veselă, un portocaliu puternic, care îmbracă o construcţie veche de zeci de ani.

    Fericirea de pe strada Stadionului
    Alina Pungă îşi aşteaptă oaspeţii în poartă, îmbrăcată modest şi cu un zâmbet larg pe chip. În spatele ei se joacă trei câini ciobăneşti, iar unul dintre cei doi copii ai familiei, un băieţel de un an şi jumătate, aleargă sprinten prin iarba verde. În pridvor, la o masă de lemn, Alin Pungă bea o cafea în timp ce fumează cu poftă o ţigară, făcută din tutunul cultivat în propria grădină.

    Puţin nostalgici, cei doi soţi îşi amintesc cum au renunţat la joburile pe care le aveau în Capitală şi s-au mutat la ţară pentru a deveni legumicultori. Alina Pungă, în vârstă de 36 de ani, a fost grafician într-o corporaţie, iar soţul său, în vârstă de 39 de ani, a profesat ca agent imobiliar.
    Pasiunea pentru agricultură nu s-a născut peste noapte şi nici dorinţa de a se muta la sat. Cei doi soţi se gândeau de mai multă vreme să facă această schimbare, dar pasul cel mare l-au întreprins abia după ce s-au inspirat din povestea unor prieteni, care au urmat aceeaşi reţetă.

    Reconversia profesională

    în agricultură
    La început, familia Pungă a cumpărat casa din localitatea Mihai Vodă, din judeţul Giurgiu, dar şi un teren în aceeaşi localitate. Cei doi tineri s-au ocupat de renovarea casei bătrâneşti, care necesita reparaţii. În paralel, soţii au amplasat două solarii pe terenul cumpărat, unde s-au apucat să cultive vinete, roşii, ardei, cartofi şi morcovi.

    Pentru primele culturi au folosite seminţe luate de la bătrânii satului. De-a lungul timpului, cei doi şi-au mai amenajat un solariu în grădina gospodăriei, după ce şi-au extins suprafaţa deţinută.

    Acum, familia Pungă sădeşte seminţe din producţia proprie, din care obţine 2.000-3.000 de răsaduri, din diferite plante. O parte sunt cultivate de către cei doi producători, iar restul sunt vândute. Legumele culese sunt livrate clienţilor sub forma unui coş de 10 kilograme, care conţine mai multe feluri de legume. Totodată fac şi produse procesate, cum ar fi zacuscă, sos de roşii sau bulion.
    „Am pornit cu un coş de legume de 10 kilograme la preţul de 50 de lei, pe care l-am păstrat doi ani, dar nu reuşeam să ne acoperim cheltuielile. În urmă cu trei ani am crescut preţul la 60 de lei, în care era inclusă şi livrarea. Iar anul trecut, am fost nevoiţi să mărim la 80 de lei, pentru că a fost o iarnă grea şi am avut multe reparaţii de făcut, dar au scăzut drastic comenzile”, mai spune Alina Pungă.
    Soţii Pungă recunosc că s-au gândit deseori să renunţe la afacerea cu legume, ba mai mult, spun că s-au adaptat cu greu la condiţiile de la ţară.
    „Noi eram obişnuiţi să avem anumite condiţii, pe când aici nu aveam baie şi ne spălam la lighean. Ne-am mai gândit să ne întoarcem – în oraş, pentru că nu poţi să produci astfel încât să trăieşti decent în cursul anului. Am devenit şi puţin sceptici. Am văzut că după ce am muncit atâţia ani nu ne permitem nimic. Teoretic ciclul normal al lucrurilor ne-ar permite, dar practic intervin clima şi alte nevoi neprevăzute”, adaugă Alin Pungă, privind în gol, puţin nostalgic.


    Răbdarea, cea mai puternică armă din Rural
    După şase ani petrecuţi la sat, familia Pungă admite că, dincolo de inconvenientele specifice acestui mediu, nu ar renunţa la liniştea şi aerul curat de care au parte. Cei doi sunt mulţumiţi că-şi pot desfăşura propria afacere departe de agitaţia urbană şi îşi pot creşte cei doi copii într-un loc mai puţin poluat şi mai liniştit.
    În acelaşi timp, ei consideră că depărtarea omului de natură afectează starea de spirit şi poate cauza probleme de sănătate. Nu mai este o noutate faptul că anumite alimente procesate distrug organismul. În vreme ce o dietă formată din produse ecologice are mai multe beneficii.
    Când Marea Neagră nu vine la tine, te duci tu la ea
    Ana şi soţul ei, Alexandru Tălângă, doi tineri de 20 de ani, originari din Constanţa, au renunţat la viaţa agitată din preajma cluburilor în urmă cu un an. Ei s-au stabilit în localitatea Tuzla, situată la 25 de kilometri de Constanţa. Au dat praful, zgomotul şi agitaţia urbană pe iarba verde de la ţară.
    Localitatea Tuzla nu a fost aleasă întâmplător, având în vedere că se învecinează cu staţiunile Eforie Sud şi Costineşti. Un alt avantaj este şi faptul că satul are ieşire la Marea Neagră, deci nu îi lipseşte plaja mult căutată de români în timpul verii.
    Decizia de a se muta a luat naştere atât din dorinţa de a schimba stilul de viaţă, cât şi din cauza problemelor financiare. Ana şi soţul ei sunt orăşeni prin definiţie, însă nu s-au sfiit să-şi facă bagajele şi să se instaleze în noua locuinţă de la ţară.
    ,,E mult mai mare decât un sat normal şi ai multe oportunităţi, nu eşti închis într-o zonă. Poţi să te duci să munceşti în Eforii, de exemplu. Avem supermarketuri, magazine la fiecare colţ. Noua locuinţă este o casă cu trei camere, o casă veche, renovată. Singura diferenţă este că avem curtea pe care nu o aveam la bloc. Avem şi doi iepuraşi, un câine şi câteva zeci de găini”, povesteşte Ana Tălângă.
    Ideea le-a venit într-un moment dificil din punct de vedere financiar, când nu mai reuşeau să facă faţă datoriilor şi au fost nevoiţi să găsească rapid o soluţie. Întâmplător, au aflat că există o locuinţă de închiriat în Tuzla şi, imediat, l-au contactat pe proprietar. Nu mare le-a fost surprinderea când acesta le-a spus că el stă în străinătate şi îi lasă să locuiască în casa părinţilor săi, fără să plătească chirie, cu condiţia să îngrijească gospodăria. Au acceptat varianta propusă şi s-au mutat fără să clipească.


    Acolo unde întunericul este mai profund şi stelele strălucesc mai tare
    „Orice stea o vezi. Seara este minunat. Vezi stelele şi luna. Într-ade­văr, este un sentiment de frică, pentru că este foarte întuneric peste tot. Dar acum am parte de linişte, iar oamenii nu mai judecă după aspect, nu se uită la felul în care eşti îmbrăcat. Mi se pare mult mai confortabil la sat. Lucrurile de care la oraş nu poţi să te lipseşti, la sat sunt doar un moft. Nu ai nevoie de o maşină să te deplasezi. În plus, ai tot ce îţi trebuie în curte şi poţi să trăieşti cu mâncarea procurată de tine fără să ai bani”, povesteşte Ana Tălângă.
    La 20 de ani, este mama unei fetiţe de un an şi este studentă la Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde studiază logistica industrială. Pentru că studiile o leagă de Capitală, ea este nevoită să facă naveta aproape zilnic. Şi soţul ei face naveta, fiindcă are serviciul în Constanţa. Cu toate acestea, cei doi recunosc că nu este uşor să parcurgă zilnic câteva zeci de kilometri, dar avantajele mediului rural rămân mai numeroase.
    Pe lângă faptul că s-au deconectat de la agitaţia urbană, acum se descurcă mult mai bine cu banii, pentru că s-au redus cheltuielile şi îşi pot procura hrană din propria grădină. Ce-i drept, timpul nu le permite să aibă grijă ca la carte de o grădină, însă cultivă strictul necesar.
    ,,M-am mutat de aproape un an şi am parte de linişte, pe care nu o aveam în Constanţa, stând în mijlocul cluburilor în Mamaia. M-am acomodat foarte repede, aproape instant. Locul în care m-am mutat acum simt că este acasă. Nu m-am gândit să mă reîntorc”, mai spune Ana.
    Istoria se schimbă
    După 1989, gradul de urbanizare din România a îngheţat, relativ. În condiţii de sărăcie, migraţia de la oraş la sat este normală, însă în condiţiile în care România este membră a Uniunii Europene, salariul minim pe economie a crescut şi tot mai mulţi investitori străini sunt interesaţi să aducă bani în această ţară balcanică pentru a se dezvolta.
    În majoritatea ţărilor dezvoltate, în care nivelul de trai a crescut, trecerea de la rău la mai bine a venit odată cu urbanizarea, care s-a apropiat de 60-70%. În România, în schimb, pentru problema decalajelor urban-rural nu s-a găsit o soluţie de la Revoluţie încoace.
    Făcând o comparaţie între 2017 şi 1990, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Astfel, în primul an de după revoluţie, aproape 550.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe şi mai puţin de 28.000 în sens invers, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
    „În prezent avem de a face cu o tendinţă de polarizare în jurul oraşelor, de perifizare, în sensul în care oamenii se mută în satele limitrofe din jurul acestora. Tendinţa mutării este pentru ecologie, pentru aer curat. Pentru următorii zece ani ne putem aştepta la mai multe tendinţe în ceea ce priveşte migraţia internă. Oraşele atrag forţă de muncă, iar tinerii motivaţi de salarii se vor muta în mediul urban. În acelaşi timp, acumulând oboseala urbană, vor începe să se reorienteze către mediul rural, către un stil de viaţă sănătos. Totuşi, infrastructura nu face să fie posibilă această tendinţă”, explică sociologul Victor Nicolaescu. 
    Sociologul mai spune că schimbarea domiciliului din mediul urban în mediul rural pentru un stil de viaţă sănătos, linişte, aer şi evitarea poluării are şi dezavantaje. Spre exemplu, sociologul consideră că timpul dedicat gospodăriei îngrădeşte timpul dedicat educaţiei.
    De asemenea, pentru cei care s-au mutat la 30 de kilometri de Bucureşti şi continuă să vină la serviciu din Capitală, timpul petrecut în trafic, uneori chiar de o oră şi jumătate, reprezintă o deficienţă. „Printre cei care s-au mutat în urmă cu zece ani sau mai puţin timp din Bucureşti se vehiculează că şi-ar vinde casa şi mâine şi s-ar întoarce în Bucureşti, pentru că nu îşi găsesc servicii.”
    Mişcarea migratorie în rândul populaţiei interne, de la oraşe la sate, s-a intensificat după criza economică  din 1997-1998, perioadă în care leul s-a devalorizat puternic, iar viaţa la oraş a devenit prea costisitoare.

    După criză, şi ruralizarea
    Anul 1997 a fost primul în care peste 81.000 de orăşeni s-au mutat la sate, în timp ce doar 68.500 s-au mutat la oraşe, arată statisticile.
    „În perioada 1998 – 2000, pe fondul restructurării economiei, s-a înregistrat o tendinţă de reruralizare a românilor, în sensul că am avut flux migratoriu mare, de la urban la rural. România era printre puţinele ţări din lume ce înregistra această tendinţă. Ea s-a datorat faptului că o mare parte din forţa de muncă activă (de la oraş – n. a.) nu avea loc de muncă, îşi încasa salariile compensatorii şi se întorcea ori la locuinţele părinţilor, ori la rude, ori îşi cumpăra propria locuinţă. Iar de cele mai multe ori se apucă de agricultură”, mai spune Victor Nicolaescu.
    O parte dintre cei care îşi schimbă domiciliul din mediul urban în mediul rural, fie au lucrat în corporaţii, fie au studiat la oraşe. De cele mai multe ori, ei aleg zonele rurale ori pentru a se dezvolta investind într-o afacere, în special în agricultură, ori pentru a se refugia într-un loc în care liniştea nu mai este un moft. Cu o cultură generală vastă, în general familiile tinere investesc propriile economii, fonduri europene sau fonduri de la bugetul de stat în diverse afaceri.

  • Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă

    Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.

    În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Lidl România: Avem peste 130 din producători români de fructe şi legume. “În luna august 70% din producatorii de fructe şi legume din Lidl sunt români”

    Retailerul german Lidl, are în Piaţa Lidl peste 130 de producători de fructe şi legume româneşti, iar în sezonul estival procentul lor ajunge până la 70%, spune Claudius Kisfaludy, director de achiziţii legume-fructe al Lidl România.
     
    “Peste 130 de producători noştri de fructe şi legume sunt români, iar numărul este în creştere. Consumatorilor le plac produse româneşti”, spune Claudius Kisfaludy.
     
    În august, luna de vârf pentru consumul de fructe şi legume, procentul furnizorilor români în portofoliul Lidl ajunge la 70%, iar în extra sezon procentul este de 30%.
     

  • Oraşul din România unde puteţi plăti cu cardul chiar şi legumele din piaţă

     
     
    Piaţa Cibin din Sibiu este prima din România, unde plata pentru legume şi fructe poate fi făcută şi cu cardul bancar. 30 de tarabe, inclusiv în hala de lactate, au fost dotate cu aparate POS, operaţionale din această dimineaţă.
     
    Sistemul de plată cu cardul la piaţă va fi implementat în marile oraşe începând de anul viitor.
     
    Proiectul este dezvoltat de Mastercard şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România (AAPR), în parteneriat cu Patria Bank, şi beneficiază de susţinerea Primăriei Sibiu şi a Regiunii Gastronomice Europene Sibiu 2019.
     
    Iniţiativa vine după ce un studiu de piaţă comandat de Mastercard a arătat că nouă din zece adulţi care locuiesc la oraş deţin un card bancar şi fac plăţi cu cardul, în medie, de două ori pe săptămână.
     
    Unul dintre scopurile iniţiativei este identificarea numitorului comun între fenomenul “eat local” şi tendinţa în creştere a practicării unui stil de viaţă sănătos, axat pe o alimentaţie
    bogată în fructe şi legume. Studiile europene arată că România este pe ultimul loc la consumul de fructe şi legume proaspete.
     
    Primăria Sibiu a susţinut iniţiativa, prin rularea a două spoturi în română şi engleză în transportul în comun din Sibiu, pentru informarea localnicilor şi a turiştilor aflaţi în număr mare în aceste zile în Regiunea Gastronomică Europeană Sibiu.
     
    Programul pilot se va desfăşura până în luna octombrie în Sibiu, numărul de tarabe dotate cu POS-uri urmând să ajungă la o sută, pe parcursul verii. Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România îşi propune să extindă iniţiativa şi în alte oraşe. AAPR reuneşte aproximativ 260 de pieţe, cu peste 12.000 de tarabe, din 34 de administraţii locale.

     

  • 78% dintre vânzătorii din România de legume şi fructe au fost sancţionaţi de ANPC

    Aflată, de la începutul lunii aprilie, în a doua etapă de control a operatorilor economici care comercializează legume şi fructeproaspete în lanţuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a verificat, la nivelul întregii ţări, modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia consumatorilor în domeniul menţionat, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ANPC.

    Astfel, acţiunile de control, desfăşurate până la această dată, au următoarele rezultate:

    –    Au fost controlaţi 678 operatori economici, dintre care la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare;

    –   A fost verificată o cantitatea 487 tone fructe şi legume proaspete din care 60 tone (12 %) nu se încadrau în prevederile legale.

    – Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri:

     –    oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman;

     –  oprirea temporară de la comercializare a cca.135 tone fructe şi legume în valoare de 204.852  lei, până la remedierea neconformităţilor constatate;

     –   aplicarea de 608 sancţiuni contravenţionale dintre care 260 avertismente şi  348 amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

     În cursul acţiunilor de control, s-au constatat o serie de abateri precum: fructe şi legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ; fructe şi legume nesortate  – calitatea fructelor expuse nu corespunde cu cea afişată; fructe si legume depreciate, care prezintă părţi moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului; nu sunt respectate criteriile de calitate pentru încadrarea la calilatea I; legume şi fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare; neafişarea informaţiilor privind ţara de origine şi calitatea legumelor şi fructelor comercializate în vrac; legume şi fructe din afara României la care nu s-au găsit informaţii în limba româna privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), ţara de origine; neafişarea preţurilor de vânzare; neconcordanţe între preţul afişat la raft şi cel marcat pe bonul de casă;   nerespectarea cantităţii nete la legumele şi fructele preambalate (ex:cartofi albi plasă 2 kg , produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 gr., cantitate reală – 0,470 gr., ghimbir la caserolă de 200 grame având în realitate 188 grame); comercializarea legumelor şi fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (ex: legume şi fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având provenienţa România); neconcordanţa informaţiilor privind provenienţa, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului şi cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de ţară de origine, de ex; România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induşi în eroare);     comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferenta intre calibrul mic şi calibrul mare fiind de 75%;     informare incorectă a consumatorilor (ex: era afişat, în imediata apropiere  a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma” IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preţ la achiziţionarea acestor produse.