BusinessMagazin

Tag: lapte

  • Lăptăria cu caimac

    Elementul de  noutate:
    Lăptăria cu caimac este primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat în urmă cu un sfert de secol de Nicuşor Şerban, tatăl Mădălinei Cocan. Produsul este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac. Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.

    Descrierea inovaţiei:
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii. La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova pe un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri. Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri.
    „Lăptăria cu caimac a fost un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, spune Mădălina Cocan.

    Efectele inovaţiei:
    Prin intermediul lansării brandului Lăptăria cu caimac şi intrarea pe rafturile lanţului de retail Mega Image, compania Agroserv Măriuţa şi-a întărit poziţia pe piaţa lactatelor, în faţa unor companii puternice cu acţionariat străin, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. Totodată, reprezentanţii companiei plănuiesc ca pe viitor să se extindă, pe lângă alte lanţuri de retail, şi pe segmentul HoReCa, dar şi în magazinele specializate, în brutării, cofetării, gelaterii şi patiserii de top.

  • ​Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume: Fermieri trebuie să exploateze specificitatea laptelui

    “Acum cinci ani olandezii erau retincenţi, dar acum sunt companii care exploatează specificitatea laptelui. Atât fermieri din România, cât şi din alte ţări, ar trebui să exploateze specificitatea produsului lor din ferme, pentru a crea un produs vandabil”, spune Bas de Groot. În Româia, preţul laptelui la uşa fermei a fost de circa 1,2 lei în acest an, potrivit datelor colectate de ZF de la crescătorii de vaci.

    El este legumicultor, dar lucrează de cinci ani ca somelier de lapte, periodă în care a cutreierat lumea pentru a degusta diferite tipuri de lapte. El a adăugat că de mic îi plăcea să bea lapte, iar în prezent consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

    “Laptele de vacă nu este doar lichidul gustos ce însoţeşte cerealele la micul dejun, cât o băutură complexă şi diversă. Fiecare pahar de lapte degustat este o experienţă în sine”, a explicat Bas de Groot.

    Acesta a adăugat că laptele provenit de la o vacă hrănită 100% cu iarbă va avea un gust uşor fructat, în timp ce, laptele colectat de la animale hrănite cu nutreţ, va avea o textură mai cremoasă şi o aromă migdalată. De asemenea, el a spus că şi mirosul este foarte important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costel Caracaş, un mic fermier din Brăneşti, se revoltă: De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc. Supermarketurile nu vor marfă românească. „Noi nu putem să mâncăm brân­za noastră, care e fă­cută 100% din lapte, tre­buie să aducem din Ger­mania şi Polonia.“

    „De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc pe care nu o pot vinde nici cu 7 lei kilogramul. Am făcut recent o in­vestiţie de circa 11.000 de euro într-o uni­tate de procesare. Ce am dat, am dat cu ţârâita. Supermarketu­rile nu vor marfă românească. O să închid şi o să mă întorc la profesia de inginer constructor“, a spus Costel Caraş.
     
    În 2017, România a importat 74.000 de tone de brânză, echivalentul a peste 3.000 de camioane încărcate cu brânză, potrivit datelor CLAL, o companie ita­lia­nă care oferă consul­tanţă pe piaţa lac­ta­telor.
     

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.

  • Iohannis, sesizare CCR pe o lege care aprobă un program de 60 de milioane de euro din bugetul de stat

    Preşedinţia motivează că prevederile legii criticate ar putea crea unele probleme cu privire la claritatea şi predictabilitatea normelor legale, lucru ce ar putea avea impact negativ asupra obligaţiilor care revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

    “Art. 4 alin. (2) lit. a) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiţii, pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program, să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere in Program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează. Astfel, nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia „s-au instalat” este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Henry Nestlé

    Nestlé este una dintre cele mai importante companii multinaţionale din industria alimentară, cu o cifră de afaceri de aproximativ 89,5 miliarde de miliarde de euro. A avut la bază asocierea a două companii: una anglo-elveţiană producătoare de lapte care a fost întemeiată în 1867 de fraţii George şi Charles Page şi “Farine Lactée Henry Nestlé” creată de Henry Nestlé în 1866.

    Henry Nestlé este farmacistul german care a realizat produsul “Farine lactée”, o combinaţie de lapte de vacă, făină şi zahăr, pentru a-l vindeca pe copilul bolnav al vecinului. Aceasta a reprezentat piatra de temelie a companiei, numele, logoul şi primul produs pentru bebeluşi al companiei se datoreză fondatorului Henry Nestlé. Imigrant din Germania, Nestlé s-a orientat spre expansiune internaţională încă de la început, iar valorile lui – , flexibilitate, dorinţa de a învăţa, respect pentru oamenii din alte culturi – s-au transmis în continuare după ce acesta a dispărut dintre noi, în 1890.

    În prezent, Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare şi de băuturi din lume. Este prezentă în 191 de ţări şi are circa 328.000 de angajaţi. Compania oferă un portofoliu larg de produse şi servicii pentru oameni şi animale de companie; acesta cuprinde peste 2.000 de branduri, atât mărci de renume global, ca Nescafé sau Nespresso, cât şi produse locale cum ar fi JOE. Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având aproximativ 900 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde se află fabrica Nestlé. Compania a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de alimente şi băuturi, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie. Portofoliul Nestlé România cuprinde produse precum: băuturi (NESCAFÉ 3în1, NESCAFÉ Dolce Gusto, NESCAFÉ Gold, NESCAFÉ Brasero, Nesquik), dulciuri (JOE, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight, Smarties), produse culinare (Maggi), hrană pentru copii (Nestlé Infant Nutrition), Nestlé Professional –  divizia de soluţii „out of home”, batoane şi cereale pentru micul dejun (Nestlé Fitness, Musli, Nesquik, Chocapic etc.) şi hrană pentru animale (Purina). Nescafe Dolce Gusto a deschis piaţa sistemelor de băuturi pe bază de capsule în România prin lansarea primului aparat de acest tip în septembrie 2009. La fabrica din Timişoara sunt produse napolitane (JOE), Nesquik şi specialităţile de cafea Nescafe 3în1.

     

     

  • Cum abilitatea de a digera laptele i-a îmbogăţit pe europeni

    Justin Cook de la Universitatea din California, Merced, a folosit date despre fluxurile de populaţie migratoare pentru a estima compoziţia etnică a 108 ţări din Africa, Asia şi Europa în 1500. Apoi el estimează care este proporţia populaţiei care putea digera laptele, utilizând date despre toleranţa la lactoză şi a găsit că ţările din vestul europei aveau o rată a toleranţei la lactoză foarte ridicată (96% Suedia), iar cele mai scăzute rate au fost găsite în ţările sub-sahariene din Africa şi în ţările din Asia de Sud-Est.

    Conform teoriei, oamenii care puteau digera laptele au folosit resursele mai eficient decât cei care nu puteau digera laptele. Practic, ei puteau extrage energie lichidă de la animale, în plus faţă de lână, carne etc. Mai mult, laptele i-ar fi ajutat pe europeni cu grăsimi benefice, proteine, vitamine şi minerale, reducând astfel bolile de care sufereau la vremea respectivă. De asemenea, dacă laptele era folosit pentru hrănirea bebeluşului acesta putea fi înţărcat mai devreme, astfel reducând timpul între naşteri.

    Societăţile care consumau lapte erau mai dense, ceea ce înseamnă că şi creşterea era accelerată deoarece era mai uşor dezvoltarea infrastructurii, aplicării legilor etc. Oraşele se dezvoltă, iar muncitorii se pot specializa şi apar astfel tehnologii ce pot ajuta dezvoltarea societăţilor.

  • ULTIMĂ ORĂ: Situaţie fără precedent la BNR. ”E o telenovelă ce face BNR acolo. Nu are legătură cu realitatea”

    „E o telenovelă ce face BNR acolo. Nu are legătură cu realitatea. La 2,7 lei litrul găseşti lapte la pungă cu termen de valabilitate de 72 ore, pe care trebuie să-l fierbi când ajungi acasă. În supermaketuri preţul unui produs brand propriu ajunge la 3,7 lei pe litru «ca popa»”, a spus Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Ro­mâne din Industria Laptelui (APRIL).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă un producator roman isi scoate fabrica la VÂNZARE

    Proprietatea este împărţită în trei loturi şi anume o clădire cu teren de aproximativ 2.400 de metri pătraţi, fosta fabrică de lactate care se află pe un teren de 19.208 metri pătraţi şi o zonă agricolă cu o suprafaţă de 5.430 de metri pătraţi, se arată în anunţul companiei, care nu a înaintat şi un preţ de vânzare.

    Fabrica din Carei a fost închisă în 2015, producţia de aici fiind relocată în unitatea FrieslandCampina din Baciu (jud. Cluj). Reprezentanţii companiei spuneau că decizia a fost determinată de condiţiile de piaţă dificile, provocate în special de cererea extrem de scăzută. În fabrică lucrau circa 130 de oameni înainte ca unitatea să fie închisă

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 16 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro

    Un studiu arată că 1 din 10 americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro, ei neştiind că acesta este o combinaţie de lapte şi cacao, scrie Gândul.

    Aceasta înseamnă că aproximativ 16,4 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată este produs pe cale naturală.

    Mai mult decât atât, această convingere nu aparţine copiilor, pentru că studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

    Dincolo de acest răspuns, 48% dintre persoanele intervievate au declarat că nu ştiu de unde vine laptele cu ciocolată.

    Acesta nu este primul studiu care scoate la iveală nişte răspunsuri extrem de amuzante. O altă cercetare arăta că unul din cinci americani nu ştie că hamburgerii sunt făcuţi din carne de vită.