BusinessMagazin

Tag: Lagarde

  • Christine Lagarde: FMI va îmbunătăţi prognoza de creştere economică globală

     “Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni”, a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

    FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.

    Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede “mult mai multă siguranţă” în economia SUA.

    Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia: austeritatea loveşte din nou

    Stournaras a prezentat situaţia ca pe un noroc, amintind că “troica” creditorilor externi (FMI, CE, BCE) a cerut de fapt tăieri de de 2,5 mld. euro. Inspectorii “troicii” care negociază eliberarea următoarelor tranşe de împrumut vor veni la Atena în noiembrie.

    Conform estimărilor “troicii”, Grecia se confruntă cu un necesar de finanţare neacoperit de 10,9 mld. euro până în 2015, din care 4,4 mld. euro în 2014.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Şefa FMI avertizează Congresul american să nu trimită lumea din nou în recesiune

    Preşedinta FMI, Christine Lagarde, avertizează Congresul american că neadoptarea unei legi care să permită ridicarea plafonului de îndatorare publică ar arunca economia mondială într-o nouă recesiune, scrie The Independent.

    “Dacă există acel grad de divizare, de lipsă de încredere şi de lipsă de securitate în SUA, aceasta s-ar transpune în haos în întreaga lume, ceea ce reprezintă un risc de cădere, din nou, într-o recesiune”, a declarat Lagarde.

    Declaraţia şefei FMI a venit după ce discuţiile dintre John Boehner, unul dintre liderii Republicani, şi Preşedintele Barack Obama au eşuat, situaţie care pune pe umerii Senatului sarcina dificilă de a ajunge la o înţelegere şi de a evita ceea ce experţii prezic că ar putea fi o „catastrofă financiară”.

    Pe 17 octombrie guvernul federal va atinge plafonul de cheltuieli. Dacă până atunci nu este ridicată limita de îndatorare de aproape 17 000 de miliarde de dolari, SUA va intra în incapacitate de plată. Lagarde susţine că această situaţie ar putea zdruncina situaţia economică fragilă, aflată încă în refacere, din SUA şi restul lumii. 

  • Pe hârtie, economia Greciei stă din ce în ce mai bine

    Estimările FMI că excedentul pe 2014 va atinge numai 1,1% din PIB în loc de 1,5% şi declaraţiile neamţului Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, că Grecia ar avea nevoie de un al treilea pachet de salvare financiară, au trezit însă fiori la Atena şi speculaţii că vor urma noi măsuri de austeritate, în valoare de 6,7 mld. euro, pe care “troica” le va cere aplicate până în 2016. În cursul acestei luni, misiunea “troicii” urmează să vină la Atena spre a evalua bilanţul fiscal al guvernului şi a a decide asupra eliberării următoarei tranşe de credit.

    E drept, şefa FMI, Christine Lagarde, a vrut să-i consoleze pe greci, explicându-le că nu le vor fi cerute “noi măsuri bugetare” sau “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • O rază de speranţă în blocajul fiscal din SUA

    Ca urmare, secretarul apărării, Chuck Hagel, a anunţat că îi va chema înapoi la lucru pe majoritatea celor 350.000 de angajaţi civili ai Departamentului Apărării care au fost trimişi în şomaj tehnic.  

    Blocarea activităţii în majoritatea instituţiilor federale ale SUA, începând de marţi, a început treptat să îngrijoreze nu numai pieţele financiare, care iniţial sperau într-o rezolvare rapidă a situaţiei, ci şi pe şefa FMI, Christine Lagarde, care le-a cerut politicienilor să-şi rezolve conflictul înainte ca o criză a datoriilor în SUA să lovească în plin economia globală.

    Avertismentul şefei FMI nu se referă atât la blocarea legii aflate acum în impas, privitoare la bugetul pentru anul fiscal 2014, cât la faptul că rezistenţa înverşunată a unei facţiuni republicane faţă de aprobarea acestei legi s-ar putea repeta şi cu prilejul apropiatei dezbateri privind ridicarea plafonului de îndatorare a SUA, fixat acum la 16.700 mld. dolari.

    Preşedintele Barack Obama şi-a anulat turneul din această săptămână în Asia pentru summitul ASEAN şi Forumul Asia-Pacific, iar Trezoreria SUA a avertizat, la rândul său, că îşi va epuiza capacitatea de a împrumuta bani până la 17 octombrie şi că până la jumătatea lunii estimează că va ajunge să mai aibă doar lichidităţi de 30 mld. dolari. “Piaţa creditului ar putea îngheţa, dolarul s-ar prăbuşi, dobânzile ar creşte brusc, iar rezultatul ar fi o criză financiară poate chiar mai gravă decât cea din 2008”, afirmă Trezoreria.

    În tabăra republicană, problema se pune în continuare în aceiaşi termeni – condiţionarea votului pentru buget în Camera Reprezentanţilor de o amânare cu un an a intrării în vigoare pentru unele dintre prevederile legii de reformă a sistemului de asigurări medicale, amânare căreia i se opun atât preşedintele Obama, cât şi Senatul dominat de democraţi.
     

  • Avertisment de la FMI pentru economiile emergente

    Ea recomandă ca metode de apărare politici specifice, ca deprecierea monedelor naţionale, constituirea de rezerve de lichiditate şi, pe alt plan, accelerarea reformelor structurale. Metode de control temporar al pieţei valutare şi monetare au fost folosite şi în 2010 de o serie de economii emergente din America Latină şi Asia, pe atunci spre a se apăra de efectele negative ale valului de capitaluri speculative care le inundase ca urmare a aceloraşi programe de relaxare cantitativă derulate de Rezerva Federală. Acum, problema care se pune pentru economiile emergente este de a evita efectul opus – un exod brutal al capitalurilor, după ce tiparniţa Fed se va fi oprit.

    Pentru moment, Fed a anunţat că va continua actualul programul de achiziţie de obligaţiuni în acelaşi ritm ca şi până acum, de 85 mld. dolari pe lună, determinând o euforie rar întâlnită a pieţelor financiare, care se aşteptaseră la o reducere treptată a achiziţiilor cu cca 10-20 mld. de dolari, ca răspuns la reducerea şomajului. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, estimase în iunie că va reduce treptat ritmul tiparniţei de bani, până la stoparea achiziţiilor de obligaţiuni la jumătatea anului viitor, când şomajul se va fi redus la 7% (în august a fost 7,3%, faţă de 8,1% cu un an în urmă). La finele lui septembrie, Bernanke a declarat însă că reducerea achiziţiilor “ar fi posibil să înceapă” abia spre finele anului şi că nu există niciun plafon al ratei şomajului de care o astfel de decizie să depindă.

    În acelaşi timp, situaţia economiilor emergente este deocamdată bună. Analiştii Credit Agricole remarcă faptul că în T2, economiile emergente au avut o performanţă bună (faţă de T1 a fost chiar cea mai mare creştere de la începutul lui 2011 până acum), iar redresarea economică din zona euro şi din SUA îşi arată deja efectele pozitive în activitatea industrială şi în comenzile de export pentru economiile emergente, fenomen care s-ar putea accentua în următoarele trimestre.

  • Lagarde: Ar fi păcat ca România să nu continue parteneriatul benefic cu FMI

     “Vreau să remarc faptul că avem un parteneriat de durată cu România şi a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru că a restaurat stabilitatea pentru a genera investiţii, a restaurat încrederea în fundamentele economice ale ţării”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la BNR, întrebată cât de bun doctor a fost FMI pentru România şi dacă instituţia va continua tratamentul, în contextul în care alţi oficiali ai FMI care au venit în România spuneau că Fondul este un doctor care administrează pastile amare.

    Ea a arărat că este rolul FMI să i se ceară ajutorul când o ţară se confruntă cu situaţii dificile sau are nevoie de expertiza şi disciplina pe care instituţia le oferă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri

     “Am vorbit aseara (luni – n.r.) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

    Ea a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

    “Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”, a spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Reformele din companiile de stat vor fi incluse în noul acord al României cu FMI

     “Ce are România? Aveţi talent uman, surse de energie, finanţare disponibilă care trebuie fructificată şi adminsitraţie care poate fi eficientizată. Aveţi toate ingredientele (…) Aţi progresat mult şi dacă mai uit la parteneriatul dintre FMI şi România văd lucruri bune. Performanţă mai ales în domeniul fiscal, al sănătăţii, în sectoarele de energie”, a spus Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

    Directorul general al FMI a arătat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi.

    “Acest set de reforme va face parte din noul program”, a spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, directorului FMI: Decizii populiste pot să dezechilibreze România. Această tendinţă există în acest moment

     Băsescu a spus că are câteva idei privind un nou acord cu FMI, arătând că în prezent România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar nu este definitiv consolidată şi trebuie lucrat din greu pentru a menţine această macrostabilitate.

    “Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate, arătând că la începutul anilor 2000 bugetul pe sănătate era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde, dar asistenţa pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calităţii.

    “Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod”, a adăugat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro