BusinessMagazin

Tag: judecatori

  • Mircea Badea: „E oribil ce se întâmplă în această ţară, eu am obosit”

    ”Ce mai contează, în România nu mai contează nimic, absolut nimic. Ce contează pentru mine azi e că şi-au bătut ăştia joc la comisie de răspunderea magistraţilor, e absolut abominabil din punctul meu de vedere. Toate speranţelor unor oameni care ar fi vrut ca magistraţii să răspundă, dacă fac lucruri oribile, s-a termimat. Cel mai important lucru din legile justiţiei e pa în acest moment. E odios ce au făcut ăştia la comisie azi. (…)

    Nu mai am nici eu nervi deloc. Era o şansă acum ca ăştia de la PSD să facă ceva important pentru ţară, dar s-a ratat cu ce s-a adoptat azi în comisie. Pe scurt, statul nu mai e obligat să se îndrepte împotriva magistratului ticălos şi e o exprimare din care nu se înţelege nimic: statul nu mai e obligat, statul acum are dreptul. Adică, poate. Ce-i prostia asta? Oribil.

    (…) Deci s-a ales praful şi de treaba asta. Eu am crezut că a căzut Dragnea la înţelegere cu Codruţa, cu Werner, cu SRI, cu ambasadorul. Rămâne de văzut cu sechestrul lui pe aşa-zisa avere (…) E oribil ce se întâmplă în această ţară, eu am obosit”, a spus Mircea Badea, miercuri, în pasa emisiunii Sinteza zilei cu În gura presei de la Antena 3.

  • Tudor Chirilă: „Sub ochii noştri adormiţi ăştia reglementează pragul la hoţie mai abitir decât în februarie. Mă întreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem să protestăm ca atunci?”

    Pe Facebook,Tudor Chirilă a scris: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?

    HOME|ROMANIA|Tudor Chirilă: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?”
    426
    LIKE-URI
    Share pe Facebook
    (Last Updated On: November 21, 2017)
    Judecătorii şi procurorii au avizat negativ modificările la Legile Justiţiei. PSD nu ţine cont de părerea lor şi în câteva zile va vota modificările.

    Pe Facebook,Tudor Chirilă a scris: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?

     

    Pentru ca daca modificarile astea trec l, mai bine ii lasam cu OUG 13 pentru ca acum e mult mai rau”.

    Proiectul de lege asumat de PSD cu cele trei legi esentiale din justitie (statutul magistratilor, legea de functionare a CSM si legea de organizare judiciara) ar urma sa treaca in aceasta saptamana de Comisia Speciala din Parlament, au declarat pentru HotNews.ro mai multe surse politice.

    Urmeaza ca in alte zece zile sa fie votate in plenul celor doua camere, desi au primit aviz negativ de la CSM iar asociatiile magistratilor au cerut retragerea lor. Deputatul PSD Florin Iordache, presedintele comisiei speciale, a confirmat pentru HotNews.ro ca legile justitiei vor intra miercuri in comisia speciala, precizand ca “poate joi sau vineri sunt gata”.

    Pe langa legile jusitiei, saptamana viitoare ar urma sa iasa din dezbaterile Comisiei speciale si amendamtele de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

    Accelerarea adoptarii legilor justitiei ar fi fost decisa dupa intalnirea liderilor PSD de la Baile Herculane, cand s-a adoptat si rezolutia impotriva “statului paralel”.

    Potrivit unor surse parlamentare consultate de HotNews.ro, procedura in cazul legilor justitiei este simplificata, astfel ca nu vor mai ajunge si in comisiile juridice. Cele trei legi care rezulta din comisia speciala merge mai intai la Camera Deputatilor, unde vor ramane 5 zile pentru cei interesati sa faca amendamente . Apoi, amendamentele intra inapoi in comisia speciala, sunt discutate si votate. Urmeaza un raport dat in aceasta Comisie si apoi un vot in plenul Camerei Deputatilor.

    Procedura se repeta la Senat, care va da votul final in plen. Altfel spus, in maxim zece zile de la iesirea legilor justitiei din Comisia Speciala ele ar putea fi votate in Parlarlament , ceea ce inseamna ca in prima jumatate a lunii decembrie vor ajunge la promulgare.

    Potrivit Constitutiei, presedintele se pronunta asupra lor in maxim 20 de zile iar daca nu este de acord cu forma adoptata le poate trimite inapoi la Parlament o singura data. Parlamentul nu e obligat sa tina seama de observatiile presedintelui iar dupa ce le voteaza din nou, seful statului este obligat sa le promulge.

    Presedintele si opozitia mai au, teoretic, o cale de atac: sesizarea la Curtea Constitutionala.

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Borcea ar putea fi ELIBERAT CONDITIONAT. Judecătorii au dispus punerea sa în libertate

    „Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Tribunalul Bucureşti”, a decis, miercuri, Judecătoria Sectorului 4.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurori în termen de trei zile.

    Fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, se află la Penitenciarul Jilava după ce a fost condamnat definitiv, în anul 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Pensionări masive în sistemul judiciar: 45 de magistraţi au cerut să plece

    Astfel, printre cei care se pensionează sunt un judecător de la instanţa supremă, Emanuel Albu, şi doi judecători cu rang de Curte de Apel, unul dintre ei fiind fostul secretar de stat în Ministrul Justiţiei, Lidia Barac.

    Dintre procurori, printre cei care au cerut pensionarea sunt Gheorghe Stoica, de la DIICOT, şi Minodora Vladu, de la DNA.

     

  • Motivare Tribunal: Cristian Boureanu a vrut să-l înjosească pe poliţist, nu doar să îl lovească

    „Faptul că la momentul celei de-a doua opriri în trafic, intimatul-inculpat, refuzând să se supună solicitărilor adresate în condiţiile legii de către persoana vătămată, a ajuns să o agreseze în mod repetat pe aceasta, a doua agresiune fiind desfăşurată în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai autorităţii statului, conştientizând că acţiunea sa este înregistrată, atestă o deosebită îndrăzneală şi un dispreţ surprinzător, nu doar pentru integritatea fizică a altei persoane, ci, şi mai grav, pentru ceea ce acea persoană reprezenta-autoritatea statului, deşi intimatul-inculpat invocă în mod repetat că are experienţă în ceea ce priveşte relaţia cu organele statului şi, în special, cu poliţia. Grav este şi faptul că a doua lovitură pe care se presupune că intimatul-inculpat i-a aplicat-o persoanei vătămate, având în vedere zona corpului care a fost vizată, era destinată nu doar să provoace victimei o suferinţă fizică puternică, dar şi să o înjosească”, explică judecătoarea Anca Saru, de la Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pierdut milioane de dolari pentru că nu a reuşit să-şi demonstreze inteligenţa în faţa judecătorilor

    Este vorba despre apelul într-un proces de divorţ care viza câştigarea procentului majoritar dintr-o avere de 225 de milioane de dolari. Randy Work a eşuat să convingă un juriu format dintr-un panel de trei judecători că a avut o ”contribuţie specială” în perioada în care a fost căsătorit cu soţia sa, astfel că merita să aibă o cotă mai mare din avere la despărţire decât practica clasică prin care la partaj, aceasta era împărţită în mod egal între cele două părţi, potrivit Bloomberg.

    Work şi Mandy Gray erau căsătoriţi de mai bine de 20 de ani atunci când s-au despărţit – un judecător a spus în 2015 că averea lor de mai multe milioane de dolari ar trebui să fie împărţită în mod egal fiindcă în timp ce Work lucra din greu, averea era rezultatul ”existenţei la momentul potrivit, în locul potrivit şi că era beneficiarul unei perioade de boom”, nu a strălucirii sale la nivel profesionaş.
    Judecătorii unde a făcut apel au spus că folosirea ”cuvântului genius nu era de ajutor”, iar Work a eşuat să demonstreze că decizia judecătorului anterior era greşită, scrie Bloomberg.

    ”Cuvântul <geniu> tinde să fie folosit prea des şi ar trebui să caracterizeze doar nume precum Leondardo Da Vinci, Mozart, Einstein şi alţii ca ei”, a spus judecătorul Edward Holman atunci când şi-a motivat decizia din 2015, respingând argumentele aduse de Work.
    Work ceruse 61% din activele deţinute şi a aplicat ”metodologii revoluţionare” în piaţa japoneză, în timp ce conducea birourile de acolo, generând profituri imense. ”Fără îndoială, avea un succes imens, dar nu a pus bazele Lone Star”, au spus judecătorii, citând decizia din 2015.

     

  • Cum a pierdut un executiv ”genial” o bătălie de milioane de dolari în favoarea fostei sale soţii

    Este vorba despre apelul într-un proces de divorţ care viza câştigarea procentului majoritar dintr-o avere de 225 de milioane de dolari. Randy Work a eşuat să convingă un juriu format dintr-un panel de trei judecători că a avut o ”contribuţie specială” în perioada în care a fost căsătorit cu soţia sa, astfel că merita să aibă o cotă mai mare din avere la despărţire decât practica clasică prin care la partaj, aceasta era împărţită în mod egal între cele două părţi, potrivit Bloomberg.

    Work şi Mandy Gray erau căsătoriţi de mai bine de 20 de ani atunci când s-au despărţit – un judecător a spus în 2015 că averea lor de mai multe milioane de dolari ar trebui să fie împărţită în mod egal fiindcă în timp ce Work lucra din greu, averea era rezultatul ”existenţei la momentul potrivit, în locul potrivit şi că era beneficiarul unei perioade de boom”, nu a strălucirii sale la nivel profesionaş.
    Judecătorii unde a făcut apel au spus că folosirea ”cuvântului genius nu era de ajutor”, iar Work a eşuat să demonstreze că decizia judecătorului anterior era greşită, scrie Bloomberg.

    ”Cuvântul <geniu> tinde să fie folosit prea des şi ar trebui să caracterizeze doar nume precum Leondardo Da Vinci, Mozart, Einstein şi alţii ca ei”, a spus judecătorul Edward Holman atunci când şi-a motivat decizia din 2015, respingând argumentele aduse de Work.
    Work ceruse 61% din activele deţinute şi a aplicat ”metodologii revoluţionare” în piaţa japoneză, în timp ce conducea birourile de acolo, generând profituri imense. ”Fără îndoială, avea un succes imens, dar nu a pus bazele Lone Star”, au spus judecătorii, citând decizia din 2015.